Prin această postare, aș dori să subliniez importanța și necesitatea unui angajament ferm pentru dezvoltarea sectorului energetic în direcția durabilității și a implementării obiectivelor stabilite în cadrul Acordului de la Paris. Această inițiativă nu doar că ar consolida statutul Moldovei ca actor regional în domeniul energiei regenerabile, ci ar avea și un impact semnificativ asupra prosperității și sustenabilității pe termen lung a țării.
Mediul de afaceri din Moldova, angajat în implementarea obiectivelor Acordului de la Paris, are nevoie de sprijinul decisiv al autorităților pentru a transforma aceste angajamente în rezultate concrete și benefice pentru comunitățile locale. În acest sens, solicităm Guvernului să faciliteze un mediu propice investițiilor în energia verde, în special proiectelor industriale, oferind claritate și direcție în ceea ce privește politica și sprijinul financiar.
Moldova, având potențialul de a deveni un jucător regional în domeniul energiei regenerabile, trebuie să atragă resurse financiare considerabile pentru a-și realiza acest potențial. Din păcate, până în prezent, fondurile și resursele necesare acestui tip de dezvoltare lipsesc, punând în pericol viabilitatea multor proiecte locale. Acest aspect poate duce la abandonarea proiectelor sau vânzarea acestora către companii străine, fapt pe care l-am putea evita prin inițiative guvernamentale eficiente și promovarea parteneriatelor strategice (consorţiu).
În acest context, propun Guvernului să analizeze posibilitatea de a atrage instrumente financiare internaționale și să identifice resursele necesare dezvoltării durabile a sectorului energetic. O anumită atenție ar trebui acordată mobilizării fondurilor structurale sub formă de granturi și împrumuturi, precum și cele private, destinate sectorului privat, o sursă vitală în contextul financiar actual. Doar în 2022, BMD-urile au oferit niveluri record de finanțare pentru schimbările climatice și de mobilizare a finanțelor private. BMD-urile au angajat în comun 61 de miliarde de dolari SUA pentru finanțarea schimbărilor climatice pentru economiile cu venituri mici și medii, în creștere cu 18% față de 2021; și aproape 100 de miliarde USD în toate țările în care lucrează. În țările cu venituri mici și medii, finanțarea adaptării a reprezentat 37% din aceasta, iar cofinanțarea lor totală pentru schimbările climatice a ajuns la 46 miliarde USD, din care 15 miliarde USD au fost mobilizarea finanțelor private. În acest sens, ar fi util să evaluăm câte resurse financiare din cele alocate la nivel internațional pentru schimbările climatice au ajuns efectiv în Moldova și în ce măsură acestea au contribuit la proiectele de energie regenerabilă dezvoltate de mediul privat.
Un accent sporit pe politici clare și transparente, fonduri structurale adecvate și resurse financiare substanțiale va asigura ca Moldova să devină un participant cu drepturi depline în cursa pentru un viitor mai durabil. Sperăm că Guvernul va aborda aceste aspecte și va contribui la crearea unui mediu propice dezvoltării durabile a sectorului energetic.
