Ministerul Energiei a inițiat, pe 18 mai 2026, elaborarea unui proiect de Hotărâre a Guvernului prin care ÎS „Moldelectrica” ar urma să fie scutită de la plata defalcărilor în bugetul de stat aferente profitului net din anul 2025. Suma vizată — aproximativ 26 de milioane de lei — ar fi redirecționată integral spre proiectele investiționale strategice ale operatorului de transport al energiei electrice. Proiectul se află în consultare publică până la 1 iunie 2026, iar propunerile pot fi transmise pe adresa ion.andronic@energie.gov.md.

La prima vedere, 26 de milioane de lei (circa 1,3 milioane de euro) nu schimbă raportul de forțe bugetare al statului. Dar decizia devine lizibilă doar pe fundalul financiar și investițional al Moldelectrica, care traversează cea mai intensă perioadă de transformare din istoria sa de un sfert de secol.

Evoluția financiară: oscilații puternice în trei ani

Traiectoria financiară recentă a Moldelectrica arată o volatilitate accentuată. În 2023, întreprinderea a raportat un profit net de 272 de milioane de lei — unul dintre cele mai bune rezultate din istorie. Un an mai târziu, tabloul s-a inversat: pierderi nete de 62,2 milioane de lei, cauzate de creșterea costurilor operaționale și de reducerea altor venituri. Ministerul Finanțelor a semnalat explicit că Moldelectrica se numără printre companiile de stat cu grad ridicat de vulnerabilitate fiscală, cu lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative.

Profitul modest din 2025 — cele ~26 de milioane de lei care fac obiectul scutirii — indică o stabilizare parțială, dar fragilă: suma este de aproape 10 ori mai mică decât rezultatul din 2023 și reprezintă sub 5% din planul de investiții aprobat pentru 2026.

Unde se duc banii: peste 500 mln lei investiții în 2026

Planul de investiții pentru 2026, aprobat de Consiliul de Administrație al ANRE în noiembrie 2025, prevede cheltuieli totale de 503,76 milioane de lei. Aproximativ 85% din sumă este destinată construcției de noi rețele și modernizării capacităților existente, cu accent pe liniile de interconectare cu România.

Proiectele majore includ continuarea lucrărilor la LEA 400 kV Vulcănești–Chișinău, extinderea stațiilor electrice aferente și lansarea construcției LEA 400 kV Bălți–Suceava. Directorul general interimar, Sergiu Aparatu, a subliniat că o mare parte din infrastructura existentă se află la limita duratei de viață tehnico-economice, iar presiunea racordării noilor capacități regenerabile face ca amânarea investițiilor să nu mai fie o opțiune.

Pe orizontul 2025–2034, Moldelectrica a prezentat un plan strategic care prevede investiții de peste 8,1 miliarde de lei pentru modernizarea și extinderea rețelei de transport. Finanțarea va proveni din surse proprii, împrumuturi de la instituțiile financiare internaționale (BERD, BEI, Banca Mondială) și fonduri europene nerambursabile.

Interconectarea cu România: 270 mln euro, un deceniu de întârzieri

Proiectul-ancoră al Moldelectrica rămâne interconectarea cu sistemul energetic al României, Faza I — un pachet evaluat la 270 de milioane de euro, finanțat de BERD (80 mln €), BEI (80 mln €), Banca Mondială (70 mln €) și un grant UE prin fondul NIF (40 mln €). Acordurile de credit au fost semnate în decembrie 2017, cu termen inițial de finalizare în 2022. Lucrările de construcție la componenta centrală — LEA 400 kV Vulcănești–Chișinău, cu o lungime de 158 km, peste 500 de piloni și 1.500 km de conductoare — au demarat abia în aprilie 2024.

Termenul de punere sub tensiune (decembrie 2025) nu a fost respectat. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a invocat în decembrie 2025 condițiile meteorologice nefavorabile și a revizuit calendarul spre luna martie 2026, estimând că primii megawați vor tranzita linia în acel interval.

Următorul coridor — LEA 400 kV Bălți–Suceava — a primit în aprilie 2025 votul Parlamentului pentru declararea lucrărilor de utilitate publică de interes național. Linia va avea aproximativ 48 km, va traversa 12 localități din raioanele Glodeni, Fălești, Rîșcani și municipiul Bălți, cu finalizare planificată la sfârșitul lui 2027.

Al treilea coridor — Strășeni–Gutinaș — se află într-o fază incipientă; un memorandum cu USAID prevede investiții de 220 de milioane de dolari pentru creșterea stabilității sistemului, cu finalizare estimată în 2029–2032.

Reorganizarea: de la întreprindere de stat la societate pe acțiuni

Procesul de transformare a Moldelectrica din ÎS în societate pe acțiuni cu capital integral de stat a fost declanșat oficial pe 13 februarie 2026, prin ordinul ministrului Energiei, Dorin Junghietu. Toate procedurile juridice, contabile și de transfer al activelor trebuie finalizate până în aprilie 2027. Reorganizarea prevede un Consiliu de administrație profesionist, format majoritar din membri independenți, și nu implică privatizarea infrastructurii strategice — Moldelectrica rămâne pe lista bunurilor nepasibile de privatizare.

Obiectivul declarat este alinierea la cerințele Pachetului Energetic III al UE și la standardele de guvernanță corporativă ale operatorilor de transport din spațiul european. În 2023, ANRE a certificat Moldelectrica conform modelului „Operatorului de sistem independent” (ITO), o cerință asumată odată cu aderarea Republicii Moldova la Tratatul Comunității Energetice.

De ce contează cei 26 de milioane de lei

Logica cererii de scutire se explică prin presiunea de cofinanțare. Proiectele de infrastructură finanțate de instituțiile internaționale presupun o contribuție proprie a beneficiarului, iar la un plan de investiții anual de peste 500 de milioane de lei, fiecare resursă contează. Cele 26 de milioane de lei echivalează cu aproximativ 5% din bugetul investițional al anului 2026 — nu o sumă decisivă în sine, dar relevantă în ecuația lichidității unui operator aflat simultan în construcție, reorganizare instituțională și integrare europeană.

Cele trei coridoare de interconectare cu România — Vulcănești–Chișinău, Bălți–Suceava, Strășeni–Gutinaș — vor consolida, odată finalizate, capacitatea de import din spațiul european ENTSO-E și vor reduce dependența de tranzitul energetic prin stânga Nistrului. Până atunci, decizii financiare precum reținerea profitului la întreprindere rămân instrumente de management al lichidității într-o perioadă în care calendarul proiectelor este la fel de strâns ca și bugetul.