– Frédéric Simon, EURACTIV

Demisia prim-ministrului portughez Antonio Costa, săptămâna trecută, din cauza suspiciunilor de corupție în concesionarea unor proiecte de exploatare a litiului și a hidrogenului, ar trebui să constituie un semnal de alarmă pentru proiecte similare din Europa.

Presupusa interferență a guvernului în planurile de construire a patru mine de litiu în carieră deschisă în nordul Portugaliei se află în centrul unei anchete, în urma căreia șeful de cabinet al lui Costa a fost reținut după ce în biroul său au fost găsiți aproape 76.000 de euro în numerar ascunși.

Cazul va fi urmărit îndeaproape la Bruxelles din mai multe motive – în principal pentru că este primul scandal de corupție legat de energiile curate în care este implicat un politician european la cel mai înalt nivel, dar și pentru că litiul a devenit un simbol al tranziției ecologice a UE.

Litiul este utilizat pe scară largă în bateriile reîncărcabile pentru telefoane mobile, laptopuri și vehicule electrice și este enumerat printre mineralele “strategice” în Legea privind materiile prime critice a UE, prezentată la începutul acestui an.

Din acest motiv, Comisia Europeană încearcă să promoveze “cele mai înalte standarde sociale și de mediu” în ceea ce privește modul în care sunt extrase mineralele de tranziție în UE, inclusiv în ceea ce privește participarea publicului și aspectele legate de transparență.

“Participarea activă a publicului și încrederea în tranziție sunt primordiale pentru ca politicile să funcționeze și să fie acceptate”, a declarat Comisia Europeană în cadrul “European Green Deal” prezentat în urmă cu aproape patru ani, subliniind importanța asigurării încrederii publicului în proiectele de energie curată.

Din păcate, proiectele portugheze de exploatare a litiului au fost un fiasco din această perspectivă.

Încă de la început, minele planificate în Portugalia au atras opoziția locuitorilor locali, care au avertizat asupra “promiscuitate periculoasă” dintre autorități și companiile miniere și au spus că procesul nu a fost transparent.

Grupurile anti-miniere au îndemnat acum guvernul portughez să suspende și să revizuiască toate proiectele de litiu în timp ce investigațiile sunt în curs de desfășurare.

Cazul va servi drept avertisment pentru alte țări din UE, cum ar fi Franța, care a sesizat recent Comitetul Național pentru Participare Publică (CNDP) pentru a organiza o dezbatere publică cu privire la planurile de redeschidere a unei mine abandonate în regiunea Allier, care conține depozite semnificative de litiu.

Proiectul francez de exploatare minieră a litiului a ridicat noi speranțe de dezvoltare economică într-o regiune devastată de dezindustrializare, dar se confruntă, de asemenea, cu scepticismul rezidenților locali, care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul potențial asupra mediului, inclusiv asupra apei potabile.

Militanții spun că soluția pentru a convinge populația locală este de a le oferi mai mult spațiu de manevră în procesul de autorizare.

“Trebuie să creăm condițiile care să le ofere oamenilor posibilitatea de a decide singuri asupra proiectelor și, de asemenea, să le dăm puterea de a le respinge”, a declarat Nik Völker, un activist al MiningWatch Portugal, care a vorbit cu Euractiv la începutul acestui an.

Riscul de încălcare a drepturilor omului în străinătate
Cazul portughez acționează, de asemenea, ca un memento puternic că sectorul energiei regenerabile nu este imun la corupție și la abuzurile privind drepturile omului care au fost asociate până acum cu petrolul și gazele, precum și cu industriile extractive.

Potrivit unui nou raport publicat astăzi de Centrul de Resurse pentru Afaceri și Drepturile Omului, companiile din domeniul energiei nepoluante nu iau suficiente măsuri pentru a consolida încrederea publicului și “nu reușesc deloc să abordeze” problemele legate de drepturile omului care afectează acest sector.

Deși a remarcat “unele progrese” în ceea ce privește politicile privind drepturile omului, raportul a afirmat că sectorul “este departe de a fi pregătit să asigure o tranziție rapidă și echitabilă care să atragă sprijinul publicului și să ofere beneficii comune”, subliniind deficiențele în ceea ce privește drepturile popoarelor indigene, drepturile funciare și munca forțată.

Cele mai grave acuzații se referă la munca forțată, o problemă care a atras atenția întregii lumi în urmă cu doi ani, când au apărut rapoarte conform cărora producătorii chinezi foloseau muncitori uiguri deținuți în tabere de reeducare pentru a fabrica panouri solare în provincia Xinjiang din această țară.

“Construirea sprijinului public înseamnă, de asemenea, că firmele trebuie să fie transparente în ceea ce privește cele mai dificile probleme cu care se confruntă sectorul – inclusiv munca forțată. Acest lucru necesită să ne îndepărtăm de abordările obișnuite și să urmărim acțiuni asertive și corective, cum ar fi transparența lanțului de aprovizionare cu energie solară”, a declarat Caroline Avan, autoarea raportului.

BHRRC a avertizat că “timpul este esențial pentru a inversa aceste tendințe dacă sectorul energiei regenerabile vrea să evite aceleași riscuri și abuzuri care afectează industria energetică tradițională”.

Deocamdată, percepția publicului cu privire la energiile regenerabile este încă pozitivă, energia eoliană și solară bucurându-se de un sprijin larg în sondajele de opinie din UE.

Dar pentru cât timp?

Pe măsură ce SUA, China și UE se străduiesc să își asigure aprovizionarea cu minerale pentru a alimenta tehnologiile energetice curate, există riscul ca în viitor să apară și mai multe abuzuri, a avertizat Global Witness, un ONG internațional.

“După cum arată cea mai recentă investigație a noastră privind mineritul de litiu din Africa, bogăția minerală care ar trebui să stimuleze economiile țărilor din Sudul Global poate deveni, în schimb, un paratrăsnet pentru corupție, încălcări ale drepturilor omului și daune aduse mediului, alimentate în mare parte de cererea consumatorilor din Europa”, a declarat Sophie Mardsen, consilier principal de comunicare la Global Witness.

Totuși, legiuitorii UE au încă o șansă de a remedia această situație.

În prezent, UE se află în etapele finale de adoptare a unei noi legi, Directiva privind obligația de diligență în materie de durabilitate a întreprinderilor (CSDDD), despre care susținătorii spun că ar putea contribui în mare măsură la prevenirea abuzurilor comise de întreprinderile care exportă în Europa.

Suspiciunile de corupție și de încălcare a drepturilor omului în sectorul energiei regenerabile trebuie abordate cu fermitate, altfel riscă să deraieze tranziția ecologică a UE.