Astăzi, 8 august 2025, se încheie perioada de consultări publice lansată pe 23 iulie 2025 de ANRE pentru modificarea Regulamentului privind calitatea serviciilor de transport și de distribuție a energiei electrice, iar până la ora închiderii participarea rămâne deschisă pe adresa anre@anre.md și la numerele și coordonatele publicate de Agenție.

Contextul tehnic al revizuirii este unul evident și inevitabil, întrucât regulile actuale trimit încă la versiunea naționalizată SM EN 50160:2014 privind caracteristicile tensiunii în rețelele publice, în timp ce pe plan european standardul de referință a fost actualizat la EN 50160:2022, cu un amendament A1:2025 care consolidează definițiile și cadrele de evaluare pentru întreruperi, variații de tensiune, flicker și armonici.

În forma în vigoare, Regulamentul stabilește indicatori garantați de continuitate în funcție de tensiune și zonă, cu valori pe cicluri de cinci ani adoptate până la 31 august pentru perioada următoare, precum și reguli distincte pentru întreruperi programate și neprogramate, inclusiv un set de excepții aplicabile la calculul duratei.

În analiza noastră editorială, ne așteptăm ca prima modificare-cheie să fie actualizarea expresă a trimiterilor la standardul de calitate a tensiunii, din SM EN 50160:2014 către EN 50160:2022, inclusiv reflectarea amendamentului A1:2025 în ceea ce privește definiția „întreruperii” ca tensiune sub 5% din Un, parametrii pentru variațiile rapide de tensiune și clarificarea câmpurilor de măsurare. Această ajustare ar armoniza cerințele naționale cu corpul normativ european și ar închide decalajul apărut după 2022, reducând litigiozitatea tehnică în constatarea neconformităților la joasă și medie tensiune.

A doua modificare pe care o considerăm probabilă se va referi la alinierea indicatorilor generali raportați și țintiți la practica europeană SAIDI și SAIFI, utilizate de ani buni în benchmarkingul CEER și în statele UE/energia comunitară, pe lângă ENS și AIT în transport. O includere explicită în Regulament a acestor indicatori la nivel de distribuție, cu ținte diferențiate urban–rural și pe niveluri de tensiune pentru perioada 2026–2030, ar face posibilă comparabilitatea europeană și un regim coerent de stimulente/penalități.

A treia ajustare pe care o anticipăm este revizuirea ferestrei de excludere „de noapte” din calculul duratei întreruperilor neprogramate, în prezent permisă între orele 23:00 și 07:00, pentru care durata până la ora 07:00 nu se ia în calcul. În Europa, protecția consumatorului nu este condiționată de oră, iar armonizarea ar putea însemna eliminarea totală a acestei excepții sau restrângerea ei strictă la cazuri de siguranță sau acces imposibil, cu obligații clare de comunicare și restabilire.

Ne așteptăm, de asemenea, la o clarificare a tratamentului „evenimentelor majore” și a perioadelor cu vreme severă, prin adoptarea unei metodologii robuste de tip „2.5 beta” pentru zilele de eveniment major (MED), bine cunoscută din IEEE 1366 și deja utilizată în numeroase jurisdicții pentru a separa performanța operațională curentă de șocurile excepționale. O astfel de metodă, transpusă local, ar oferi previzibilitate atât operatorilor, cât și consumatorilor, evitând supra-penalizarea pentru situații efectiv necontrolabile.

Pe segmentul compensațiilor individuale, cadrul actual obligă operatorii să acorde proactiv compensații pentru majoritatea indicatorilor garantați, dar face o excepție importantă la întreruperile neprogramate în rețelele de joasă tensiune, unde compensația se plătește doar dacă utilizatorul o solicită. În logica drepturilor consolidate prin Directiva (UE) 2019/944 și practicile curente din UE, ne așteptăm ca această excepție să fie eliminată sau restrânsă, cu trecerea la compensare automată și în J.T., pe bază de evidențe și corelare cu sistemele de măsurare/OMS.

Este probabilă o întărire a obligațiilor privind termenele de racordare și reconectare și a compensațiilor aferente, care astăzi prevăd două zile lucrătoare și 25% din taxa relevantă pentru fiecare zi de întârziere, prin introducerea unor cerințe de urmărire digitală a termenelor și de notificare automată către clienți, respectiv o corelare mai strânsă cu indicatorii de calitate ai relației cu utilizatorii. O astfel de schimbare ar reduce asimetria de informații și ar diminua costurile tranzacționale pentru consumatori.

Pe partea de calitate a tensiunii, Regulamentul actual prevede termene scurte pentru examinarea solicitărilor privind abaterile de tensiune și măsurări, dar aducerea la zi a standardului ar reclama și o întărire a cerințelor de monitorizare continuă, corelarea cu citiri din contoarele inteligente și acces transparent pentru utilizatori la rezultatele investigațiilor și remedierilor. În același spirit, obligația existentă de a implementa telemecanică, reglaj automat al tensiunii și sisteme de semnalizare la distanță ar putea primi un calendar etapizat și indicatori de rezultat, legați de recuperarea costurilor prin tarife și de atingerea țintelor de calitate.

Transparența datelor și publicarea rezultatelor reprezintă un alt câmp unde ne așteptăm la modernizare. În prezent, rezultatele agregate sunt incluse în Raportul anual al ANRE, iar operatorii au obligația de a publica pe propriile site-uri anumiți indicatori; o aliniere la tendințele europene ar putea cere raportare lunară sau trimestrială pe tablouri de bord, cu granularitate pe nivel de fider pentru SAIDI/SAIFI, timpul mediu de remediere și rata compensațiilor. O astfel de deschidere ar susține încrederea publică și ar crea presiune concurențială pe calitatea serviciului.

Regimul de stimulente tarifare pentru calitate este deja prezent în transport, unde nerespectarea obligațiilor de informare și intervenție poate duce la reduceri de tarif, iar revizuirea ar putea extinde sau rafina mecanisme similare pentru distribuție, în oglindă cu practicile europene care leagă explicit investițiile, standardele de performanță și rezultatele pentru clienți. O arhitectură coerentă de stimulente și penalități, calibrată pe ținte plauzibile și auditate, ar face diferența între conformarea formală și îmbunătățirea efectivă a serviciilor.

Un cadru actualizat ar trebui, în fine, să reflecte pe deplin drepturile consumatorilor activi, prosumatorilor și comunităților de energie, inclusiv cerințe moderne de notificare a întreruperilor programate, protecții pentru echipamente sensibile și acces la date, astfel încât să fie în linie cu Directiva (UE) 2019/944 și cu recenta actualizare a manualelor CEER pentru autoritățile naționale de reglementare. Integrarea acestor elemente în Regulamentul de calitate ar ancora calitatea serviciilor într-o piață electrică centrată pe consumator și pe flexibilitate.

În privința calendarului, merită reamintit că valorile-țintă pentru indicatorii garantați se stabilesc pe cicluri de cinci ani și se adoptă până la 31 august pentru perioada care urmează, ceea ce înseamnă că după închiderea consultărilor de astăzi este fezabil un pachet final în toamnă, cu tranziție operațională în 2026 și raportare consolidată începând cu anul de gestiune 2026.

Până la publicarea proiectului de text, concluzia de fond a redacției este că această revizuire are șansa reală de a reconcilia regulile locale cu standardele europene de calitate a tensiunii și continuitate, de a muta accentul de pe excepții și proceduri greoaie pe compensație automată și rezultate măsurabile, și de a transforma raportarea de calitate dintr-un exercițiu retrospectiv într-un instrument curent de guvernanță, cu beneficii directe pentru consumatori și cu responsabilizare clară a operatorilor.