Anul acesta, Baku va deveni centrul atenției mondiale pentru climă, găzduind COP29 – cea mai importantă conferință a ONU privind schimbările climatice. Pentru Azerbaidjan, acest eveniment este mai mult decât o întâlnire diplomatică: e o șansă să arate că poate deveni un adevărat lider în tranziția verde a regiunii. Cu ocazia COP29, Azerbaidjanul are scena pregătită pentru a-și prezenta planurile ambițioase de reducere a emisiilor, de atragere a investițiilor în energia verde și de adaptare a economiei. Totodată, conferința este o oportunitate unică pentru țară să își contureze viitorul climatic, să colaboreze cu parteneri globali și să exploreze noi inițiative care să îi asigure un loc pe harta sustenabilității.

Azerbaidjanul se confruntă cu o dilemă de leadership climatic, încercând să echilibreze interesele economice cu angajamentele pentru un viitor sustenabil. Această provocare complexă a fost analizată în detaliu în cadrul studiului: “Azerbaijan’s climate
leadership challenge. What’s at stake at COP29 and beyond“, de o echipă de experți de la Chatham House și alte instituții de prestigiu, care subliniază atât dificultățile, cât și potențialele oportunități ale Azerbaidjanului în tranziția către o economie verde.

O moștenire energetică și provocările de adaptare

Azerbaidjanul, cunoscut pentru rezervele sale bogate de petrol și gaze naturale, s-a dezvoltat ca un jucător cheie în sectorul energetic global. Însă această dependență de hidrocarburi vine cu responsabilitatea de a adapta infrastructura energetică către surse mai sustenabile. În contextul în care țările lumii își reduc rapid emisiile de carbon, Azerbaidjanul este sub presiune să își diversifice sursele de energie și să investească în tehnologii ecologice. Ruth Townend și Glada Lahn, cercetători seniori în cadrul Centrului pentru Mediu și Societate, subliniază în acest context necesitatea unor investiții pe termen lung pentru a susține eficient tranziția energetică.

Angajamentele internaționale și presiunea pentru reforme

În calitate de semnatar al Acordului de la Paris, Azerbaidjanul s-a angajat să reducă emisiile de carbon și să contribuie la eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice. Totuși, realizarea acestor obiective este complexă, necesitând transformări ample ale sectorului energetic. Laurence Broers și James Nixey din Programul pentru Rusia și Eurasia al Chatham House oferă o perspectivă asupra presiunilor externe și a cerințelor internaționale, evidențiind că, fără reforme interne consistente, aceste angajamente riscă să devină simple declarații. Azerbaidjanul a început să adopte strategii de dezvoltare a energiei solare și eoliene, însă criticii cer mai multe acțiuni concrete pentru a atinge obiectivele de sustenabilitate.

Riscurile și oportunitățile tranziției verzi

Tranziția către o economie verde reprezintă o oportunitate de dezvoltare durabilă pentru Azerbaidjan, dar vine și cu o serie de riscuri. Printre acestea, o posibilă reducere a investițiilor internaționale în sectorul hidrocarburilor, întrucât cererea globală de petrol și gaze naturale se reorientează către surse regenerabile. Mai mult, țara trebuie să își adapteze rapid forța de muncă pentru a susține industriile verzi. Potrivit Dr. Jody La Porte de la Universitatea Oxford, Azerbaidjanul poate beneficia de poziția sa geografică și de resursele naturale solare și eoliene pentru a deveni un lider regional în sectorul energiilor regenerabile, atrăgând finanțări și parteneriate internaționale care pot impulsiona economia verde.

Politicile publice și rolul guvernului

Guvernul Azerbaidjanului joacă un rol crucial în direcționarea tranziției energetice și în atragerea resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor climatice. Adoptarea unor politici publice coerente, menite să sprijine energiile regenerabile și inovarea în domeniul tehnologiilor curate, este esențială. Totuși, după cum subliniază Arzu Geybulla, jurnalistă de investigație, și Ľubica Polláková, fost director adjunct al Programului pentru Rusia și Eurasia, guvernul azer se confruntă cu provocări multiple în acest proces – de la dezvoltarea unui cadru legislativ adecvat până la implementarea măsurilor necesare pentru modernizarea infrastructurii.

Concluzie: Azerbaidjanul între trecut și viitor

Azerbaidjanul se află într-o poziție de tranziție între o moștenire economică bazată pe hidrocarburi și un viitor sustenabil. Alegerea pe care o va face în anii următori va avea consecințe majore atât pe plan național, cât și regional. Echipa de experți, incluzând cercetători de la Chatham House și alte instituții de renume, subliniază că succesul acestei tranziții depinde de capacitatea guvernului de a implementa reforme eficiente și de angajamentul Azerbaidjanului de a deveni un model de sustenabilitate într-o regiune confruntată cu provocări complexe de natură energetică și economică.

Autorii studiului

Acest studiu despre leadershipul climatic al Azerbaidjanului a fost realizat de o echipă de experți recunoscuți: Ruth Townend și Glada Lahn, cercetători seniori la Centrul pentru Mediu și Societate, Laurence Broers și James Nixey din Programul pentru Rusia și Eurasia de la Chatham House, Dr. Jody La Porte, profesor la Universitatea Oxford, Arzu Geybulla, jurnalistă, și Ľubica Polláková, fost director adjunct al Programului pentru Rusia și Eurasia. Această echipă diversă de specialiști aduce o expertiză amplă în probleme de mediu, geopolitică și relații internaționale, oferind o perspectivă profundă asupra provocărilor și oportunităților climatice ale Azerbaidjanului.