Decomisionare fără surprize: Ministerul Energiei propune metodologia pentru centralele fotovoltaice

Mai devreme sau mai târziu, sutele de parcuri fotovoltaice din Moldova își vor încheia termenul de exploatare și va trebui să vorbim nu doar despre producție, ci și despre decomisionare: demontare, refacerea amplasamentelor, reciclare și trasabilitatea responsabilităților. În lipsa unor reguli clare, riscurile tehnice, juridice și de mediu cresc, iar costurile devin impredictibile. Tocmai de aceea, Ministerul Energiei vine cu o metodologie dedicată pentru amplasare, instalare și demontare, pe care o pune acum în consultare publică, cu miza de a transforma tranziția energetică dintr-o listă de intenții într-un cadru operațional coerent de la primul șurub montat până la ultimul cablu scos din pământ.

    Baza legală există de ani buni, însă nu există încă un instrument secundar coerent care să detalieze „cum” se proiectează, autorizează, exploatează și se demontează o centrală PV în toate scenariile uzuale. Proiectul invocă Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile – în special obiectivele privind siguranța, sănătatea și protecția muncii – și Codul Funciar nr. 22/2024, care cere norme explicite pentru sistemele fotovoltaice amplasate pe terenuri, inclusiv agricole. În lipsa acestor clarificări, procedurile diferă prea mult de la o localitate la alta, apar interpretări divergente, iar investitorii asumă riscuri neprevăzute.

    Contextul de piață accentuează urgența. La 30 iunie 2025, capacitatea totală din surse regenerabile era de 784,09 MW, dintre care 545,61 MW fotovoltaic. Ținta PNIEC pentru 2030 cere 560 MW PV operaționali, iar pe partea de acces la rețele există deja aprox. 550 MW cu avize de racordare și încă circa 600 MW în lista de așteptare la Moldelectrica. Fără reguli unitare, valul de proiecte riscă blocaje, suprareglementare accidentală sau conflicte locale.

    Ministerul propune un cadru tehnic unitar care acoperă întreg ciclul de viață al unei centrale PV: de la proiectare și montaj la operare și dezafectare cu refacerea amplasamentului. Textul tratează explicit toate tipologiile uzuale:

    – la sol, cu structuri fixe sau trackere;
    – pe acoperișuri de orice tip (rezidențial, industrial, comercial, public);
    – plutitoare pe bazine artificiale sau lacuri;
    – BIPV – integrare în clădiri (fațade, acoperișuri, elemente structurale active);
    – sisteme hibride în care componenta PV rămâne predominantă.

    Pentru terenurile agricole, metodologia va stabili inclusiv reguli de fixare la sol care păstrează proprietățile și structura solului, așa cum cere Codul Funciar. Pe zona de proiectare și execuție, accentul cade pe siguranță structurală și electrică, dimensionarea corectă la sarcini climatice, standarde de durabilitate și fiabilitate ale echipamentelor, precum și pe optimizarea unghiului și a distanțelor între rânduri pentru a crește producția anuală și a limita umbrirea.

    O noutate importantă privește dezafectarea: la finalul duratei de viață ori la încetarea activității, operatorul trebuie să demonteze complet echipamentele, să înlăture fundațiile și ancorele, să scoată cablurile îngropate (acolo unde se impune) și să refacă stratul fertil, readucând terenul la starea inițială sau la destinația stabilită prin documentația urbanistică. Măsura aliniază sectorul la principiile economiei circulare și reduce riscurile de „situri abandonate”.

    Proiectul urmărește trei beneficii principale. În plan juridic și administrativ, introduce reguli uniforme care simplifică autorizarea și reduc litigiile. În plan tehnic, ridică standardele de siguranță și performanță, astfel încât centralele să funcționeze în condiții controlate și previzibile pe durata de viață. În plan economic, creează predictibilitate pentru investitori și finanțatori, ceea ce ar facilita închiderea proiectelor la cost de capital mai mic. Metodologia estimează chiar un plus de 5–10% la producția medie anuală prin proiectare optimizată, în raport cu practicile neuniforme din prezent.

    Proiectul se adresează în primul rând proiectanților și dezvoltatorilor de centrale, autorizațiilor publice locale și centrale, operatorilor de sistem (distribuție și transport), investitorilor, proprietarilor de terenuri și clădiri, dar și tuturor actorilor implicați în planificare, autorizare, instalare, exploatare. Se aplică atât centralelor on-grid (injectare totală sau parțială), cât și autonome, pentru autoconsum, stocare ori zone izolate fără acces la rețea.

    Metodologia răspunde unor lacunelor identificate la nivel național: lipsa unor cerințe uniforme pentru amplasare pe terenuri agricole, deficiențe în reglementarea etapelor de autorizare și a demontării, neconcordanțe între legislația primară și cea secundară. În lipsa unei abordări unitare, autoritățile locale au aplicat criterii diferite, iar investitorii s-au confruntat cu timpi de procesare și costuri suplimentare. Prin noul cadru, se urmărește predictibilitate pentru toate părțile, respect pentru mediu și terenurile agricole, și o trasabilitate clară a responsabilităților pe toată durata proiectului.

    În sectorul public, documentul aduce claritate și uniformitate, reduce sarcina administrativă și îmbunătățește coordonarea între instituții, fără costuri bugetare noi, prin folosirea resurselor existente. Pentru mediul privat, conformarea are costuri limitate, iar beneficiile includ autorizare mai previzibilă, proiectare mai robustă și acces mai facil la finanțare, cu standarde comune care ridică calitatea, reduc întârzierile și asigură concurență echitabilă. Pe plan social, apar locuri de muncă pe întreg lanțul valoric, iar regulile clare de sănătate și securitate reduc riscurile pentru lucrători și comunități. Din perspectivă de mediu, impactul de șantier rămâne temporar și controlabil, iar pe termen lung se obțin emisii mai mici, valorificarea spațiului construit și a luciurilor de apă, refacerea amplasamentelor la dezafectare și o reciclare mai intensă.

    Proiectul se află în consultare publică până la 27 octombrie 2025. Actorii interesați – autorități locale, investitori, proiectanți, proprietari de terenuri, ONG-uri de mediu – pot transmite observații și propuneri în această fereastră, astfel încât forma finală să reflecte nevoile din teren și să evite blocajele neintenționate. Ministerul va supune textul expertizei juridice și anticorupție, urmând integrarea metodologiei în cadrul normativ existent fără modificări majore de structură instituțională. Implementarea prevederilor va implica Operatorii de Distribuție, Operatorul de Transport, autorități locale, CNED și toți actorii din lanțul proiectelor PV.

    Q Group Banner
    spot_imgspot_img
    spot_img
    Q Group Banner

    ȘTIRI RECENTE

    România declară linia Suceava–Bălți proiect de importanță națională și deblochează construcția interconexiunii cu Moldova

    România declară linia Suceava–Bălți proiect național și deblochează exproprierile pentru interconexiunea de 400 kV

    Moldova investește 1,4 miliarde de lei în clădiri eficiente energetic. Pe 27 mai, sectorul construcțiilor află cum poate accesa acești bani

    Clădirile consumă jumătate din energia Moldovei. Pe 27 mai, industria construcțiilor caută răspunsurile la cea mai costisitoare problemă.

    Analiză Renergy: radiografia bătăliei din spatele noului Regulament de Racordare — cine și ce a cerut, de ce, și unde ANRE a spus da...

    ANRE a aprobat cel mai așteptat regulament din energia regenerabilă a Moldovei. Acum mergem mai departe: o radiografie a celor 606 propuneri din consultările publice, ca să vedem cum arată reforma de pe partea cealaltă a mesei

    SIMILARE

    România declară linia Suceava–Bălți proiect de importanță națională și deblochează construcția interconexiunii cu Moldova

    România declară linia Suceava–Bălți proiect național și deblochează exproprierile pentru interconexiunea de 400 kV

    Moldova investește 1,4 miliarde de lei în clădiri eficiente energetic. Pe 27 mai, sectorul construcțiilor află cum poate accesa acești bani

    Clădirile consumă jumătate din energia Moldovei. Pe 27 mai, industria construcțiilor caută răspunsurile la cea mai costisitoare problemă.

    Regulamentul care poate debloca gigawații blocați artificial în rețea: ANRE votează marți cel mai așteptat act normativ din regenerabile

    Pe 28 aprilie 2026, Consiliul de Administrație al ANRE are pe ordinea de zi aprobarea noului Regulament privind racordarea la rețelele electrice și prestarea...

    WindRise Plus mai aduce o unitate de stocare: BESS de 5 MWh instalat la Bujor, integrarea urmează

    WindRise Plus a adus pe amplasament sistemul de stocare destinat parcului fotovoltaic din satul...

    ANRE începe reglementarea partajării energiei electrice: un nou model în care consumatorii pot împărți curentul produs local

    ANRE a deschis procedura prin care va elabora condițiile de participare la partajarea energiei...

    Ucraina revizuiește prețurile plafon la energie electrică. Efectele posibile asupra pieței și asupra Moldovei

    Ucraina a lansat procedura de revizuire a prețurilor plafon de pe piața energiei electrice....

    423 MW pentru o licitație de 170 MW: interes puternic la oferta pentru eolian cu baterii

    Licitația pentru 170 MW de capacități eoliene, însoțite de o componentă obligatorie de 44...

    De la 600MW în 2024 la peste 1GW în 2026: Green energy Made in Moldova

    Depășirea pragului de 1 GW la capacitatea instalată din surse regenerabile vine după cel...

    Kirsan la MoldEnergy 2026: stocare, fotovoltaic și integrare – soluții complete pentru proiecte din Moldova și România

    În perioada 2–5 aprilie 2026, la Chișinău, în spațiile Moldexpo, are loc MoldEnergy 2026,...