La mai puțin de două săptămâni după lansarea Pieței pentru Ziua Următoare (PZU), Republica Moldova a trecut la următoarea piesă din arhitectura unei piețe moderne de energie: piața intrazilnică, cunoscută drept Piața pe Parcursul Zilei (PPZ). Miza nu ține de „încă o platformă”, ci de capacitatea sistemului de a produce prețuri credibile, de a reduce costurile dezechilibrelor și de a introduce o disciplină comercială comparabilă cu practicile europene.
Pe 10 decembrie, OPEM a pornit PZU. Pe 17 decembrie, OPEM a pus în funcțiune PPZ. Primele tranzacții, cu volum simbolic, au confirmat funcționarea operațională a noilor mecanisme și au oferit primul reper public pentru modul de formare a prețului intrazilnic.
În orice piață de energie, diferența dintre un cadru „pe hârtie” și o piață funcțională se vede în trei locuri: prețul, lichiditatea și echilibrarea. PZU fixează, în esență, planul comercial pentru ziua următoare. PPZ rezolvă o problemă diferită: corectează erorile inevitabile din prognoze și din programările comerciale, pe măsură ce ziua avansează și apar date noi despre consum, producție sau disponibilitatea unităților.
Fără o piață intrazilnică, ajustările se împing către mecanisme mai scumpe și mai rigide, cu efect direct asupra costurilor de sistem și asupra riscului comercial. Cu PPZ, participanții pot corecta pozițiile mai aproape de livrare, ceea ce reduce presiunea asupra echilibrării și poate limita situațiile în care deviațiile se traduc în costuri suplimentare pentru întregul sistem.
În primele zile, piața a produs mai mult un semnal de funcționalitate decât o „fotografie” matură a prețului. S-au raportat tranzacții de 1 MWh, cu caracter simbolic, inclusiv o tranzacție la prețul de 2.460 MDL/MWh pentru un interval orar din 18 decembrie. Volumul spune puțin despre nivelul de piață, dar spune mult despre capacitatea platformei de a procesa ordine, de a publica rezultate și de a deconta tranzacții în condiții standardizate.
Pentru o piață tânără, primul prag critic îl reprezintă trecerea de la tranzacții-test la utilizare recurentă, cu volume care permit o curbă de preț relevantă. Fără această masă critică, prețul rămâne volatil și puțin reprezentativ, iar actorii revin la soluții bilaterale sau la practici care reduc transparența.
PZU și PPZ schimbă logica de achiziție și vânzare din două perspective.
Prima perspectivă ține de formarea prețului. Într-o piață organizată, prețul reflectă întâlnirea dintre cerere și ofertă într-un cadru comun, cu reguli publice. Într-o piață dominată de aranjamente bilaterale, prețul devine adesea un rezultat al puterii de negociere, al excepțiilor și al accesului la informație.
A doua perspectivă ține de managementul riscului. PZU reduce incertitudinea pentru ziua următoare. PPZ reduce incertitudinea în interiorul zilei. Pentru furnizori, consumatori mari și agregatori, aceasta înseamnă o paletă mai bună de instrumente pentru optimizarea portofoliului și pentru limitarea penalităților asociate dezechilibrelor.
O platformă nu creează singură o piață. Piața apare atunci când participanții publică ordine suficiente, iar ordinele se întâlnesc frecvent. Într-un sistem cu lichiditate redusă, câteva ordine pot muta prețul disproporționat, iar participanții își pierd încrederea în semnalul de piață. Într-un sistem cu lichiditate bună, prețul devine un indicator robust, iar participanții au motive să se bazeze pe el.
Din acest motiv, următoarea etapă se citește în două întrebări practice: câți participanți tranzacționează efectiv, nu doar formal, și cât de repede apar volume recurente în orele cu consum ridicat. Fără răspunsuri pozitive, PPZ riscă să rămână un instrument utilizat sporadic, cu impact limitat asupra costurilor de sistem.
În piețele funcționale, credibilitatea se sprijină pe reguli financiare clare și pe decontare predictibilă. Pentru participanți, riscul de contrapartidă contează la fel de mult ca prețul. Dacă decontarea rămâne fermă și rapidă, piața capătă tracțiune. Dacă apar întârzieri sau incertitudini, participanții reduc expunerea și revin la instrumente mai puțin transparente.
În cazul nostru ca țară, mesajul din primele săptămâni indică un aranjament de decontare care urmărește standarde regionale. Aceasta poate susține participarea, în special din partea actorilor care au cerințe stricte de risc și conformitate.
Următoarele luni vor arăta dacă Republica Moldova transformă această lansare într-un mecanism care schimbă comportamente. Indicatorii-cheie vor fi simpli: creșterea volumelor, diversificarea participanților activi, utilizarea PPZ pentru ajustări comerciale reale și scăderea presiunii asupra costurilor de echilibrare.
Dacă acești indicatori se confirmă, PZU și PPZ pot deveni instrumente care reduc opacitatea, întăresc disciplina de sistem și apropie piața locală de funcționarea standard din UE. Dacă nu se confirmă, riscul nu ține de eșec tehnic, ci de un scenariu mai familiar: o piață care există formal, dar influențează prea puțin realitatea prețului și a deciziilor comerciale.