Proiectul avizat de Guvern operează pe trei paliere de intervenție fiscală. Prima măsură este reducerea la zero a taxei vamale la importul bateriilor de stocare (BESS), în prezent taxate la 5%. A doua vizează turbinele eoliene, a căror taxă vamală coboară de la 8% la 0% — o reducere proporțional mai semnificativă, întrucât turbinele constituie una dintre componentele cu greutate mare în structura de cost a unui parc eolian. A treia măsură, cu un efect de cash-flow direct, constă în introducerea mecanismului de restituire a TVA pentru firmele plătitoare de TVA care investesc în sisteme de stocare: taxa achitată la importul sau procurarea bateriilor poate fi recuperată în limita sumelor efectiv plătite, prin compensare cu alte obligații fiscale sau transfer bancar.

Panourile fotovoltaice beneficiază deja de scutire vamală completă — proiectul extinde, cu întârziere, aceeași logică la BESS și la eolian, aliniindu-se la un model de tratament fiscal uniform al componentelor de generare și stocare care funcționează de câțiva ani în mai multe state membre UE.

Presiunea spre stocare nu este generată de o decizie de politică energetică, ci de aritmetica instalărilor. Conform datelor CNED publicate în aprilie 2026, capacitatea totală a surselor regenerabile a depășit 1.023 MW — de 13 ori mai mult față de 2020. Fotovoltaicul domină cu 747 MW (73%), urmat de eolian cu 252 MW (25%). Creșterea din 2025 singură a fost de 444 MW: mai mult decât tot ce era instalat la finele lui 2024.

Această expansiune generează un profil de producție clar asimetric: producție solară masivă în intervalul 10:00–15:00, consum maxim seara. Fără stocare, diferența se rezolvă prin export la prețuri reduse pe piețele vecine sau, în situații de saturație regională, prin reducere forțată de producție. Ministrul Energiei Dorin Junghietu a semnalat explicit, în ianuarie 2026, că Moldova se apropie de pragul la care pot apărea prețuri negative pe piața angro în orele solare de vară — un indicator că sistemul se apropie de limita de absorbție fără flexibilitate de stocare.

Ministerul Energiei estimează necesarul de stocare la minimum 600 MWh pentru a acoperi transferul complet al producției diurne în intervalele de consum maxim seral. La data publicării, capacitatea operațională BESS din sistem este de aproximativ 60 MWh. Cel mai mare sistem individual, inaugurat la 30 aprilie 2026 la Rădeni, are 60 MWh și este integrat cu parcul fotovoltaic de 50 MW al aceleiași platforme energetice — proiect livrat de Solaren (Huawei Silver Partner în Moldova) și construit de Zaw Energy în calitate de EPC contractor. Distanța față de pragul funcțional de 600 MWh rămâne de zece ori capacitatea instalată azi.

Proiecțiile Ministerului indică o creștere a stocării private la aproximativ 200 MWh până la finele anului 2026. La aceasta se adaugă componenta publică: licitația USAID/MESA pentru un sistem de 75 MW, cu prima etapă de 30 MW prevăzută a fi instalată la CET Nord Bălți până în septembrie 2026. Chiar cumulând aceste valori, sistemul rămâne substanțial sub nivelul de flexibilitate necesar integrării unui mix regenerabil de 1+ GW.

Costul de referință pentru sisteme BESS la nivel utility se situează, în 2025–2026, în intervalul 150.000–220.000 EUR per MWh capacitate instalată, în funcție de tehnologie (LFP vs. NMC), putere configurată și structura contractuală cu furnizorul. Aceste prețuri reflectă declinul accelerat din ultimii doi ani — scăderile de cost ale celulelor LFP din China au comprimat prețul sistemelor complete cu 25–35% față de 2022–2023.

Pe această bază, taxa vamală de 5% anterior aplicabilă reprezenta un cost nerecuperabil de 7.500–11.000 EUR per MWh importat. Pentru un proiect de 5 MWh — dimensiunea tipică a unui proiect industrial privat activ pe piața moldovenească —, eliminarea taxei reduce costul de intrare cu 37.500–55.000 EUR, o sumă relevantă în contextul marjelor din sectorul C&I (Commercial & Industrial). Pentru un sistem de 20–30 MWh, cum sunt cele în curs de instalare în 2026, economisirea la nivel de taxă vamală se ridică la 150.000–330.000 EUR.

Restituirea TVA aduce un efect de cash-flow adițional. Proiectele BESS sunt capital-intensive cu recuperare lentă: ciclul de amortizare tipic este de 8–12 ani, în funcție de numărul de cicluri zilnice și structura veniturilor. Blocarea TVA în primii ani de operare — până la procedura standard de rambursare — afecta direct lichiditatea proiectului. Prin noul mecanism, TVA plătit la import poate fi compensat imediat cu alte obligații fiscale, sau returnat în contul companiei. Aceasta nu modifică IRR-ul brut, dar reduce presiunea de capital în faza de achiziție a echipamentului, care este cel mai critic moment din structura de finanțare.

Reducerea taxei vamale la turbinele eoliene nu este o măsură de sine stătătoare — ea se suprapune direct calendarului celei de-a doua runde de licitații pentru capacitate eoliană terestră, de până la 170 MW, lansată oficial în Monitorul Oficial pe 19 decembrie 2025. Această licitație introduce o premieră structurală în piața moldovenească: obligativitatea componentei de stocare pentru fiecare proiect câștigător — minimum 0,25 MWh BESS per MW de capacitate eoliană instalată, sau cel puțin 22 MW putere și 44 MWh stocare totală la nivel de licitație.

Interesul investițional a depășit anticipațiile: 16 oferte au fost depuse la termenul din 31 martie 2026 — de două ori mai multe față de prima rundă. Capacitatea totală propusă de investitori a atins 423,85 MW, iar componenta de stocare declarată a sumat 305,29 MWh — valori care depășesc semnificativ parametrii scoși la licitație, semnalând o ofertă concurențială reală. Evaluarea admisibilității investitorilor a început pe 2 aprilie 2026; desemnarea câștigătorilor este planificată pentru iunie 2026.

Prin logica licitației, stocarea devine un cost obligatoriu de capital al oricărui proiect eolian câștigător. Eliminarea taxei vamale la turbine (de la 8% la 0%) reduce costul componentei de generare, iar eliminarea taxei la BESS reduce costul componentei de stocare. Cele două măsuri fiscale sunt complementare și acționează simultan pe ambele linii de cost ale unui proiect eolian-plus-stocare — ceea ce sugerează că proiectul de lege a fost conceput în raport direct cu calendarul licitației.

Potrivit analizei RENERGY din noiembrie 2025 referitoare la documentația licitației, câștigătorii sunt obligați să pună în funcțiune centralele eoliene și sistemele de stocare în termen de 36 de luni de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii de Guvern care conferă statutul de producător eligibil mare — ceea ce plasează termenul operațional în 2028–2029.

Piața de stocare din Moldova se dezvoltă într-un context regional în care țările vecine operează la scări semnificativ mai mari. România are în execuție sau aprobare finală proiecte BESS care depășesc individual capacitatea totală planificată a Moldovei pentru 2026. Hidroelectrica lucrează la sisteme totalizând peste 680 MWh în portofoliu (Retezat 360 MWh, Ruieni 200 MWh, Tudor Vladimirescu 120 MWh). Bulgaria a pus recent în funcțiune un sistem de 100 MW la Veliko Tarnovo, iar Kirsan Energy a depășit 1 GWh în portofoliul regional.

Diferența de scară trebuie privită în context: Moldova are un consum total de circa 3 TWh/an, față de 40 TWh în România sau 35 TWh în Bulgaria. La nivel de raport stocare / capacitate regenerabilă instalată, Moldova se situează totuși net sub nivelul considerat funcțional — sub 0,06 MWh/MW față de un nivel-țintă de 0,5–0,6 MWh/MW necesar pentru echilibrarea completă a profilului solar.

Un alt element de context regional este linia de interconexiune Suceava–Bălți de 400 kV, declarată proiect de interes național de România și intrată în faza de deblocare a exproprierilor. Această infrastructură — împreună cu LEA Strășeni–Gutinaș, care urmează să dobândească statut de proiect strategic de utilitate publică în Moldova — va crește capacitatea de import/export și va permite Moldovei să valorifice mai eficient surplusul regenerabil intern pe piețele regionale. Stocarea și interconexiunea sunt instrumente complementare: fără BESS, surplusul solar trebuie exportat în timp real, adesea la prețuri nefavorabile; cu stocare, Moldova poate decide momentul optim de livrare pe piețele vecine.

Piața privată de stocare din Moldova a trecut în 2025–2026 dintr-o fază de proiecte-pilot în proiecte la scară industrială și utility. Cel mai recent exemplu documentat la nivel național este sistemul de la Rădeni (60 MWh Huawei, integrat cu 50 MW solar, livrat de Solaren și construit de Zaw Energy). QGroup, unul dintre cei mai activi developeri din piața locală, are în construcție un proiect hibrid de 3,9 MW solar și 10,32 MWh stocare. WindRise Plus a adus pe amplasament sisteme de stocare destinate parcurilor fotovoltaice proprii.

La nivel de infrastructură publică, CET Nord Bălți a lansat procedura de licitație pentru un sistem BESS de 70 MW cu finanțare privată, proiect pentru care RENERGY urmează să publice o analiză detaliată a documentației de licitație. Sistemul public de 75 MW total (USAID/MESA), cu prima etapă de 30 MW la CET Nord, urmează să fie contractat în săptămânile următoare și operațional în septembrie 2026.

Un aspect tehnic semnalat recent de expertul Gheorghe Habed pe RENERGY merită atenție în contextul extinderii pieței: alegerea greșită a schemei de operare poate genera pierderi de 480 kWh per ciclu la sisteme de dimensiuni medii — o problemă care devine mai acută pe măsură ce investitorii mai puțin experimentați intră pe piață atrași de stimulente fiscale.

Avizul favorabil al Guvernului este primul pas procedural. Proiectul urmează să fie depus în Parlament, dezbătut și adoptat ca lege înainte de intrarea în vigoare. Calendarul parlamentar nu a fost precizat în comunicatul Ministerului Energiei din 28 mai 2026.

Dincolo de etapele procedurale, pachetul fiscal curent nu acoperă câteva elemente care determină viabilitatea comercială pe termen lung a unui proiect BESS în Moldova. Primul este cadrul de remunerare pentru serviciile ancilare — rezerva de frecvență (aFRR, mFRR) și echilibrarea. Fără un mecanism clar prin care Moldelectrica să contracteze și să plătească aceste servicii de la operatori BESS privați, veniturile unui sistem de stocare rămân dependente exclusiv de arbitrajul pe piața spot, cu un profil de venituri mai volatil și mai greu de finanțat. Al doilea element lipsă este un cadru contractual standardizat pentru tranzacțiile BESS pe piața intraday (PPZ) și pe cea de echilibrare, deschisă prin modificările ANRE din 2025 la Regulile Pieței Energiei Electrice, dar încă fără proceduri operaționale clare pentru operatorii BESS. Al treilea este absența unei scheme de sprijin dedicate pentru BESS standalone — sisteme de stocare fără componentă de generare asociată, cu rol pur de echilibrare de sistem.

Ministerul Energiei a anunțat că va continua consultările cu sectorul privat, instituțiile financiare și partenerii de dezvoltare pentru identificarea altor mecanisme de susținere — indicând că facilitățile fiscale actuale sunt văzute ca un prim strat dintr-un pachet mai amplu. Urgența este reală: la ritmul actual de instalare fotovoltaică, Moldova va atinge 1.500 MW regenerabili instalați înainte de a dispune de stocarea necesară pentru a-i gestiona profilul de producție.