spot_imgspot_img
CHIȘINĂU TICKER
CHIȘINĂU 00 : 00 01/01/1970 Loading weather... Loading air quality...

Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră / CBAM, în forță de la 1 Octobrie 2023

SURSĂeuropa.eu
spot_imgspot_img
spot_imgspot_img

Mecanismul de Ajustare la Frontieră de Carbon (Carbon Border Adjustment Mechanism, CBAM) – un pas esențial în combaterea schimbărilor climatice

Începând cu 1 octombrie 2023, Uniunea Europeană (UE) va introduce o măsură ambițioasă pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice și a promova producția cu emisii reduse de dioxid de carbon. Mecanismul de Ajustare la Frontieră de Carbon (CBAM) este o inițiativă menită să aducă importurile de bunuri cu emisii mari de carbon în conformitate cu standardele climatice europene. În acest articol, vom explora în profunzime ce înseamnă CBAM, cine este afectat de această măsură și cum se va aplica în practică.

Ce este CBAM și de ce este important? CBAM este o măsură inovatoare introdusă de Uniunea Europeană ca parte a ambisioasei agende climatice “Fit for 55”. Această agendă își propune să reducă emisiile de gaze cu efect de seră în UE cu cel puțin 55% până în 2030. Pentru a atinge acest obiectiv, UE a adoptat CBAM, un sistem care impune ajustarea prețului la importurile de bunuri cu emisii mari de carbon.

Scopul principal al CBAM este de a preveni relocarea emisiilor de dioxid de carbon. Acest fenomen se produce atunci când producătorii din UE, care sunt supuși unor norme climatice stricte, sunt în dezavantaj competitiv față de producătorii din țări terțe cu reglementări mai puțin rigide în ceea ce privește emisiile de carbon. Prin impunerea unui preț al carbonului asupra importurilor de bunuri, CBAM urmărește să creeze un mediu concurențial echitabil și să încurajeze reducerea emisiilor globale de carbon.

La cine se aplică CBAM? CBAM se aplică importatorilor de bunuri CBAM, adică bunurile din următoarele categorii: fier și oțel, ciment, îngrășăminte, aluminiu, energie electrică și hidrogen. Aceste bunuri sunt supuse unor cerințe stricte de raportare și, începând cu 1 ianuarie 2026, importatorii trebuie să achiziționeze certificate de CO2 pentru a acoperi emisiile de carbon generate în timpul producției bunurilor importate.

CBAM se aplică și producătorilor din țările terțe care exportă aceste bunuri în UE. Acești producători sunt obligați să raporteze emisiile de carbon generate în procesul de producție și să furnizeze date detaliate privind emisiile, astfel încât importatorii să poată calcula costul carbonului asociat cu aceste bunuri.

Ce se schimbă după 1 octombrie 2023? CBAM va fi implementat treptat, începând cu 1 octombrie 2023. În această fază de tranziție, importatorii de bunuri CBAM trebuie să raporteze cantitatea de bunuri importate și emisiile de carbon asociate cu acestea. Aceste rapoarte trebuie depuse trimestrial, iar primul raport trebuie prezentat până la 31 ianuarie 2024. Autoritățile vamale vor informa importatorii cu privire la această cerință de raportare, iar aceștia vor trebui să completeze un cod de document specific pentru a confirma că au luat cunoștință de această obligație.

Pentru a se conforma acestei cerințe de raportare, importatorii trebuie să se conecteze la Registrul Tranzitoriu CBAM și să completeze detaliile necesare pentru fiecare raport trimestrial. Acest proces de raportare este esențial pentru a evalua impactul emisiilor de carbon și pentru a asigura corectitudinea ajustării prețului carbonului la frontieră.

Ce se schimbă după 1 ianuarie 2026? După încheierea perioadei de tranziție, care se extinde până la 31 decembrie 2025, CBAM va deveni mai complex. Începând cu 1 ianuarie 2026, importatorii de bunuri CBAM trebuie să obțină statutul de “declarant autorizat” și să achiziționeze “certificate de CO2” pentru a acoperi emisiile de carbon generate de bunurile importate. Un certificat de CO2 echivalează cu o tonă de CO2 emisă în timpul producției. Această etapă este menită să implice importatorii în procesul de reducere a emisiilor de carbon, deoarece vor trebui să compenseze emisiile produse în timpul producției bunurilor.

Impactul global și perspectivele CBAM este o măsură ambițioasă și inovatoare care ar putea avea un impact semnificativ asupra comerțului internațional și a luptei împotriva schimbărilor climatice la nivel global. Cu toate acestea, există îngrijorări cu privire la modul în care această măsură va fi percepută pe plan internațional și la impactul asupra relațiilor comerciale cu țările terțe.

Organizația Mondială a Comerțului (OMC) a fost locul de desfășurare a unor discuții contradictorii cu privire la legalitatea CBAM și la impactul său asupra comerțului internațional. Există preocupări legate de posibilele consecințe pentru țările producătoare și exportatoare, mai ales în țările cu economii în curs de dezvoltare.

Banca Mondială a dezvoltat un Indice de Expunere CBAM pentru a evalua impactul acestei măsuri asupra diferitelor țări. Acest indice utilizează informații precum intensitatea emisiilor de carbon și exporturile de bunuri CBAM pentru a determina țările expuse la riscul de CBAM.

Mecanismul de Ajustare la Frontieră de Carbon este o inițiativă ambițioasă a Uniunii Europene pentru a promova o producție cu emisii reduse de carbon și pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice. Acesta va avea un impact semnificativ asupra importatorilor și producătorilor din țările terțe și necesită adaptare și conformitate din partea acestora. Cu toate acestea, este, de asemenea, o măsură care ar putea contribui semnificativ la eforturile globale de reducere a emisiilor de carbon și la crearea unui mediu comercial mai sustenabil.

RECENTE

Stocarea energiei, următorul boom energetic al Moldovei după fotovoltaice

După valul masiv de investiții în centrale fotovoltaice din ultimii ani, sectorul energetic al...

A fost publicat Draft-ul normativ de eficiență energetică

În consultare publică până pe 18 mai 2025 a fost plasat Draft-ul normativ de...

Hidroelectrica vrea să intre pe piața din Moldova prin achiziții de proiecte regenerabile și portofolii de furnizare

Din 5 mai 2025, Hidroelectrica are un Consiliu de Supraveghere complet reînnoit, condus de...

Energocom a cumpărat în aprilie energie electrică mai ieftină decât în primele trei luni ale anului

În luna aprilie 2025, SA Energocom a achiziționat circa 339 de mii MWh de...

SIMILARE

Blackout parțial în Peninsula Iberică: restabilirea continuă

În 28 aprilie 2025, la ora 12:32 (CET), sistemul electric al Peninsulei Iberice s-a...

De la gratis la 30.000 de lei: Guvernul impune tarife pentru autorizația integrată de mediu

Guvernul va examina săptămâna viitoare proiectul prin care se instituie Metodologia de calculare a...

Un alt stadion european cu acoperiș fotovoltaic: Ernst Happel din Viena produce 3,8 GWh pe an

Ernst Happel Stadion din Viena, cel mai mare stadion al Austriei, a terminat recent...

Agenția de Mediu semnalează depășiri ale valorilor limită pentru poluanți atmosferici

Agenția de Mediu informează că, în ultimele 24 de ore, condițiile meteorologice au favorizat,...

Planul de acțiune pentru Energie al Comisiei Europene: reducerea costurilor și atragerea investițiilor

Comisia Europeană a lansat recent Planul de Acțiune pentru Energie Accesibilă, o inițiativă strategică...

Premier Energy Distribution recomandă măsuri pentru prevenirea incendiilor și protejarea rețelelor electrice

Pericolele generate de utilizarea necorespunzătoare a sobelor și a sistemelor de încălzire continuă să...

Alertă de poluare în Chișinău și Bălți: Aerul a devenit mai toxic în ultimele zile

În ultimele zile, calitatea aerului în Chișinău și Bălți a fost afectată de condițiile...

Ministerul Mediului: Un nou cadru normativ pentru monitorizarea și gestionarea calității aerului în Moldova

În contextul tot mai accentuat al preocupărilor pentru calitatea aerului și sănătatea publică, Ministerul...