Am scris în ultima perioadă despre boomul regenerabilelor, despre proiecte tot mai multe, despre licitații și capacități noi care vin în sistem într-un ritm pe care Moldova nu l-a mai avut. Mai nou, suntem și în febra stocării, cu baterii și soluții de flexibilitate prezentate drept următorul mare pas. Am scris însă constant și despre ce rămâne în urmă: rețelele. Pentru că poți să anunți mii de megawați, poți să faci licitații și să pui pe masă proiecte tot mai ambițioase, dar dacă infrastructura de transport și distribuție nu ține pasul, tot acest avans se oprește în cabluri, stații și transformatoare. Ședința convocată astăzi de Ministerul Energiei cu operatorii de sistem și ANRE confirmă că problema sectorului este rețeaua electrică, iar investițiile în infrastructură trebuiesc prioritizate.

Ministerul cere ca resursele financiare disponibile, inclusiv cele din Planul de Creștere pentru Republica Moldova, să fie direcționate prioritar spre modernizarea și extinderea rețelelor electrice. Pe masa discuțiilor au fost puse trei teme concrete: disponibilitatea avizelor de racordare, dezvoltarea rețelelor pentru integrarea noilor capacități regenerabile și a sistemelor de stocare, precum și actualizarea raportului privind respectarea zonelor de protecție a rețelelor electrice. În paralel, ministerul a anunțat intensificarea dialogului cu ANRE și cu operatorii pentru accelerarea investițiilor și eliminarea blocajelor din procesul de racordare. Mesajul este clar: prioritatea nu mai este doar creșterea numărului de proiecte, ci capacitatea infrastructurii de a le susține.

Moldova a ajuns în punctul în care rețeaua electrică dictează ritmul întregului sector. Sistemul a fost proiectat pentru producție concentrată și fluxuri previzibile, iar piața funcționează acum pe o logică diferită: regenerabile distribuite, producție variabilă, cerințe ridicate de echilibrare și presiune tot mai mare pe interconexiunile regionale. În aceste condiții, infrastructura devine criteriul care separă expansiunea reală de promisiunea administrativă. Documentele oficiale confirmă aceeași realitate: ANRE a aprobat pentru rețeaua de transport un plan de dezvoltare pe zece ani, de circa 8 miliarde de lei, iar Moldelectrica pune în prim-plan modernizarea infrastructurii existente, noile linii de interconexiune și tehnologizarea sistemului.

Producția crește mai repede decât infrastructura care ar trebui să o susțină. Ministerul cere acum prioritizarea banilor pentru rețele, confirmând oficial unde se află punctul critic al sectorului. Extinderea capacităților de generare cere investiții accelerate în transport, distribuție, automatizare, capacitate de evacuare și reziliență. În lipsa acestei corecții, fiecare megawatt nou apasă suplimentar pe o infrastructură rămasă în urma pieței.

Semnalele din documentele operatorilor merg toate în aceeași direcție. Moldelectrica include în planul său de dezvoltare proiecte grele de sistem, nu lucrări cosmetice: linia Vulcănești–Chișinău, interconexiunea Bălți–Suceava și, pe termen mai lung, Strășeni–Gutinaș, alături de modernizări de stații și echipamente. Compania arată că aceste proiecte sunt gândite tocmai pentru creșterea capacității de interconectare, consolidarea securității energetice și integrarea unui sistem electroenergetic mai rezilient. Potrivit prezentării planului, Vulcănești–Chișinău este prevăzută pentru finalizare până în decembrie 2025, Bălți–Suceava până în decembrie 2027, iar Strășeni–Gutinaș până în decembrie 2032.

La distribuție, aceeași presiune se vede în planurile aprobate de ANRE pentru RED Nord și Premier Energy Distribution. Pentru RED Nord, ANRE a aprobat în 2025 planul de dezvoltare pentru perioada 2026–2028, iar valoarea totală menționată de regulator este de 78,0156 milioane lei, în logica susținerii dezvoltării infrastructurii de distribuție. Pentru Premier Energy Distribution, ANRE a aprobat planul de dezvoltare pentru 2026–2028, iar documentul companiei vorbește direct despre asigurarea capacității pe termen lung a rețelelor de distribuție pentru a acoperi cererile de distribuție a energiei electrice, prin extinderi de centre de transformare și linii electrice în mai multe raioane. În paralel, compania are publicat și planul de investiții pentru 2026, aprobat de ANRE la 27 ianuarie 2026.

Dezechilibrul dintre producție și infrastructură devine vizibil la nivel de sistem. Proiectele noi se acumulează mai repede decât capacitatea rețelei de a le integra. În acest cadru, rețeaua nu mai este un element suport, ci factorul care stabilește limita de creștere a sectorului. Fără extindere și modernizare accelerate, investițiile în generare se transformă în presiune directă pe o infrastructură care operează deja aproape de limitele ei.

Planurile există, proiectele există, nevoia de investiții este deja documentată. Presiunea cade acum pe execuție și pe prioritizarea banilor în infrastructură. Asta înseamnă extinderea liniilor, modernizarea stațiilor, capacitate suplimentară de transformare, digitalizare, automatizare și deblocarea racordărilor. După ani de discurs despre megawați noi, sistemul ajunge în punctul în care rețeaua stabilește limita reală de creștere. De aici începe și testul decisiv pentru autorități, ANRE și operatori: viteza cu care transformă planurile de dezvoltare în infrastructură funcțională.