Guvernul, prin Ministerul Energiei, anunță reorganizarea operatorului sistemului de transport al energiei electrice, Moldelectrica, în societate pe acțiuni. La prima vedere, măsura pare un detaliu tehnic, legat doar de forma juridică. În realitate, schimbarea atinge modul în care statul administrează infrastructura critică, felul în care autoritățile respectă angajamentele față de Uniunea Europeană și Comunitatea Energetică, dar și ritmul integrării Republicii Moldova în piața regională de energie electrică.
Este o decizie surprinzătoare pentru publicul larg, dar reprezintă o practică standard în Europa, unde operatorii de transport și sistem funcționează, de regulă, sub formă de societăți pe acțiuni, cu reguli clare de guvernanță corporativă și cu un grad sporit de transparență.
Ce înseamnă reorganizarea Moldelectrica
Într-o primă etapă, statul rămâne, foarte probabil, acționar unic sau majoritar. Nu există indicii că reorganizarea include automat vânzarea de acțiuni către investitori privați. Mutarea se concentrează pe forma juridică și pe modul de conducere: adunare generală a acționarilor, consiliu de administrație cu responsabilități clare, conducere executivă supusă unor criterii de performanță, raportări financiare mai riguroase.
Această schimbare se leagă de procesul de certificare a Moldelectrica ca operator de transport și sistem conform normelor europene și ale Comunității Energetice. ANRE a decis certificarea provizorie a Moldelectrica ca TSO și a condiționat finalizarea procesului de un set de măsuri, inclusiv ajustări de organizare și guvernanță până la anumite termene, consemnate în deciziile autorității și în documentele transmise Secretariatului Comunității Energetice.
Reorganizarea nu apare în vid. Ea se plasează în linie cu angajamentele asumate de Republica Moldova prin Tratatul Comunității Energetice și prin apropierea legislației naționale de pachetele legislative europene în domeniul energiei.
Directivele europene privind piața internă de energie cer separarea clară (unbundling) dintre activitățile de transport și cele de producere sau furnizare a energiei. Operatorii de transport și sistem trebuie să aibă independență funcțională și decizională față de actorii comerciali din piață, iar legislația europeană indică în mod expres necesitatea unei forme juridice corporative, de tip societate pe acțiuni sau echivalent.
Secretariatul Comunității Energetice a urmărit cu atenție acest proces în Republica Moldova și a salutat pașii privind separarea operatorilor de transport atât în sectorul gazelor, cât și în cel al energiei electrice.
În același timp, Moldelectrica a obținut statutul de membru observator al ENTSO-E, rețeaua europeană a operatorilor de transport de energie electrică. Acest statut implică o serie de ajustări de organizare și conformitate cu standardele europene, inclusiv în ceea ce privește independența operatorului și modul de administrare a rețelei.
Pe scurt, reorganizarea Moldelectrica în societate pe acțiuni nu este o inițiativă izolată a Guvernului, ci o verigă într-un lanț de obligații și reforme fără de care integrarea în piața regională și, pe termen mediu, în piața europeană de energie ar rămâne doar la nivel declarativ.
La nivel de fond, scopul măsurii poate fi sintetizat în trei direcții principale.
În primul rând, consolidarea independenței operatorului de sistem. Un TSO care administrează rețeaua de transport la nivel național trebuie să trateze în mod nediscriminatoriu toți producătorii și furnizorii de energie. Separarea juridică și organizatorică îl ajută să se desprindă de influența directă a entităților comerciale și să se concentreze pe rolul de arbitru tehnic al sistemului.
În al doilea rând, întărirea guvernanței corporative. O societate pe acțiuni funcționează cu reguli mai stricte de raportare financiară, audit extern, responsabilități clare pentru consiliul de administrație și pentru management. Reglementările europene încurajează această formă tocmai pentru că limitează amestecul politic în deciziile de zi cu zi și responsabilizează conducerea pentru rezultate.
În al treilea rând, pregătirea pentru un program de investiții masive. Planurile pentru dezvoltarea rețelei de transport a Republicii Moldova, inclusiv liniile de 400 kV către România și proiectele de interconectare regională, necesită finanțare substanțială și acces la diferite surse de capital, de la împrumuturi internaționale până la eventuale emisiuni de obligațiuni. O societate pe acțiuni are, în mod normal, o flexibilitate mai mare în relația cu finanțatorii și cu instituțiile financiare internaționale.
Pentru sistemul electroenergetic, reorganizarea poate aduce câteva beneficii directe.
Un prim avantaj ține de calitatea planificării investițiilor în rețea. Un TSO cu o structură corporativă clară și cu un plan de dezvoltare pe termen lung are o capacitate mai bună de a prioritiza proiectele, de a negocia finanțări și de a implementa lucrările în ritm cu evoluția consumului, a producției și a interconexiunilor regionale. Planul de dezvoltare a rețelei de transport 2025–2034, deja supus consultărilor publice, indică această direcție.
Un al doilea avantaj se referă la stabilitatea și securitatea alimentării. Un operator mai bine capitalizat și cu o organizare modernă poate gestiona mai eficient echilibrarea sistemului, integrarea surselor regenerabile și funcționarea piețelor de servicii de sistem și de echilibrare, piețe aflate în plină dezvoltare în Republica Moldova.
Pentru consumatori, beneficiile nu apar neapărat imediat în factură, dar se manifestă în timp printr-o rețea mai fiabilă, cu mai puține întreruperi și cu o capacitate mai bună de a prelua energie ieftină de pe piețele regionale atunci când condițiile permit. În plus, transparența sporită a unei societăți pe acțiuni și controlul exercitat de ANRE pot reduce riscul de decizii arbitrare care ar penaliza nejustificat utilizatorii finali.
O practică europeană: cum arată operatorii de transport în alte state
Modelul spre care se îndreaptă Moldelectrica nu este o invenție locală, ci o replică a unei practici deja generalizate în Europa.
În România, Transelectrica funcționează ca societate pe acțiuni (CNTEE Transelectrica S.A.), listată la bursă, cu statul român în calitate de acționar majoritar. Compania a apărut în 2000 prin reorganizarea fostului combinat energetic CONEL, are rol de operator de transport și sistem și administrează rețeaua de transport de înaltă tensiune.
În alte state europene, directivele UE și practica de piață conduc la soluții similare: operatori de transport organizați sub formă de societăți pe acțiuni ori întreprinderi publice independente, cu reguli de guvernanță comparabile, separate de producători și furnizori. Studii și rapoarte europene arată această tendință constantă, inclusiv cerințe explicite ca operatorii de transport să aibă personalitate juridică proprie, brand distinct și audit separat de grupurile integrate vertical.
În acest context, decizia de reorganizare a Moldelectrica poate părea surprinzătoare pentru opinia publică, dar corespunde unui model deja încetățenit în majoritatea țărilor care participă la piața europeană de energie.
Întrebări deschise și riscuri posibile
Orice reorganizare a unei întreprinderi strategice ridică și semne de întrebare. O preocupare evidentă se referă la riscul unei „corporatizări” doar pe hârtie. Dacă structura de societate pe acțiuni nu se combină cu reguli reale de independență, profesionalizare a conducerii și transparență, există pericolul ca problema să rămână aceeași, doar cu alt nume în actele constitutive.
O altă temere ține de eventuale privatizări grăbite în viitor. Modelul european nu exclude participarea capitalului privat în sectorul de transport, dar standardul este clar: statul păstrează, de regulă, controlul asupra infrastructurii critice, iar orice vânzare de pachete de acțiuni se face etapizat, transparent și cu garanții de reglementare. Experiența Transelectrica, unde statul român a rămas acționar majoritar după listarea unui pachet minoritar la bursă, reprezintă un exemplu de referință.
Pentru a evita aceste riscuri, contează modul în care Guvernul și Parlamentul formulează mandatul noii societăți pe acțiuni, criteriile de numire în consiliu și în management, precum și gradul de deschidere față de societatea civilă și partenerii internaționali în monitorizarea reformei.
