Ministrul Junghietu de la Washington: cooperare cu SUA pentru rețele moderne, stocare și integrarea pe piața europeană

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a încheiat vizita de lucru la Washington D.C., desfășurată în perioada 15–16 ianuarie, vizită prezentată de autorități drept una axată pe cooperarea energetică moldo-americană și pe identificarea de noi oportunități de colaborare, inclusiv în zona producerii energiei electrice.

Într-o declarație publică făcută după întâlniri, Junghietu a spus că, la Washington, a avut întrevederi cu Secretarul pentru Energie al SUA, Chris Wright, cu reprezentanți ai Departamentului de Stat, ai Trezoreriei SUA prin OFAC, ai Parteneriatului pentru Cooperare Energetică Transatlantică (P-TEC), precum și cu „câteva companii americane importante din domeniul energiei”. Potrivit ministrului, discuțiile au vizat „securitatea energetică a Republicii Moldova”, „eliminarea definitivă a dependențelor” și „consolidarea rezilienței infrastructurii critice”, într-un cadru pe care l-a conectat explicit la cooperarea regională și la integrarea europeană.

Junghietu a susținut că dialogul cu partea americană urmărește și o dimensiune practică: acces la „expertiză, tehnologii și investiții” pentru modernizarea rețelelor și pentru soluții precum stocarea, într-o logică de integrare mai bună cu piața europeană. Mesajul său a inclus și o formulare orientată spre impactul intern, afirmând că, pentru cetățeni, parteneriatul ar trebui să însemne „energie mai sigură, stabilitate și un viitor mai protejat”.

RENERGY

Faptul că pe agendă a apărut OFAC (unitatea Trezoreriei SUA care gestionează și aplică regimuri de sancțiuni) e relevant și în cheie de politică externă: nu indică doar interes pentru investiții, ci și pentru „igiena” de conformitate a proiectelor și a contractelor, într-o regiune în care sectorul energetic poate intersecta rapid zone de risc (furnizori, intermediari, fluxuri financiare, entități sancționate). În comunicarea oficială de dinaintea deplasării, Ministerul Energiei anunța explicit o întâlnire cu Sara Thannhauser, „director asociat pentru politică și implementarea sancțiunilor” în cadrul OFAC, ceea ce sugerează că subiectul a fost planificat ca temă distinctă, nu ca simplu detaliu de protocol.

Înaintea vizitei, Ministerul Energiei preciza că deplasarea la Washington urma să fie dedicată aprofundării cooperării bilaterale și că ministrul avea planificate întrevederi cu Chris Wright, cu reprezentanți ai Departamentului Energiei și ai Departamentului de Stat, cu oficialul OFAC menționat, precum și cu senatori americani. În același comunicat se arăta că agenda includea și discuții cu companii americane pentru „parteneriate reciproc avantajoase”, atragere de investiții și transfer de expertiză, plus participarea la o masă rotundă organizată de Atlantic Council, dedicată securității energetice în regiune.

Un capitol separat, prezentat ca subiect important al vizitei, era proiectul liniei electrice aeriene de 400 kV Strășeni–Gutinaș, descris de minister drept „parteneriat reciproc avantajos” care ar crea oportunități pentru companiile americane și ar spori securitatea energetică a Moldovei. Ministerul a legat proiectul de obiective mai largi: deschiderea pieței pentru companii din SUA, reducerea pierderilor din rețea și „eliminarea dependenței de o singură sursă de energie”, menționând explicit gazul rusesc și energia electrică produsă la centrala termoelectrică MGRES, în paralel cu diversificarea rutelor și a capacităților de generare.

RENERGY

În noiembrie 2025, ministrul Junghietu a participat la cea de-a șasea reuniune P-TEC, desfășurată la Atena, la invitația Consiliului Transatlantic (Atlantic Council), alături de oficiali americani de rang înalt, inclusiv Secretarul pentru Energie, Chris Wright, și Secretarul pentru Afaceri Interne, Doug Burgum. În același context, ministerul menționa agenda Chișinăului privind noi proiecte de interconectare (Vulcănești–Smârdan, Comrat–Smârdan, Vulcănești–Artsyz) și sublinia sprijinul SUA pentru linia Strășeni–Gutinaș, indicând grantul de 130 milioane USD destinat construcției acesteia.

Bilanț CNED: ce spun rezultatele din 2025 despre energia durabilă în Moldova

0

CNED a publicat bilanțul pentru 2025 în zona politicilor de energie durabilă. Am trecut prin rezultate, le-am citit atent și le-am pus cap la cap, ca să vedem ce spun, de fapt, cifrele. Indicatorii nu rămân la nivel de raportare: ei arată cum evoluează capacitatea de implementare, cât de repede se profesionalizează piața și ce mecanisme devin funcționale în instituții. Datele despre formare, audit energetic, cooperare internațională și stimularea inovației conturează un tablou cu acțiuni concrete, care se regăsesc în registre actualizate, procese mai clare, parteneriate active și programe aplicate. În continuare, traducem aceste rezultate într-o explicație clară și utilă, cu context tehnic și logică practică, ca să se înțeleagă ce înseamnă 2025 pentru Republica Moldova.

RENERGY

O economie modernă are nevoie de două tipuri de investiții: investiții în infrastructură și investiții în oameni. Componenta umană a fost una dintre direcțiile dominante ale CNED în 2025. Peste 600 de specialiști în eficiență energetică și surse de energie regenerabilă au fost instruiți, iar această masă critică de competențe înseamnă mai mult decât cifre într-un raport. Înseamnă proiecte de renovare energetică mai bine pregătite, soluții tehnice aplicate corect, servicii energetice livrate de profesioniști și o piață locală care începe să funcționeze cu standarde comparabile la nivel european. În termeni de business, formarea reduce riscul de implementare, crește calitatea livrabilelor și scurtează timpul dintre idee și rezultat măsurabil.

Calificarea auditorilor energetici a fost una dintre direcțiile cu efect imediat asupra calității proiectelor de eficiență, pentru că auditul energetic identifică pierderile, stabilește consumul de referință și definește măsuri de economisire care pot fi verificate ulterior. În 2025, au fost înregistrați 87 de auditori energetici noi: 34 pentru industrie, 21 pentru transport și 32 pentru clădiri. La final de an, registrul auditorilor gestionat de CNED a ajuns la 120 de auditori pentru clădiri, 61 pentru industrie și 46 pentru transport. Creșterea extinde capacitatea de lucru pe sectoare și oferă mai multă expertiză disponibilă pentru companii și autorități publice care pregătesc investiții și au nevoie de evaluări solide, comparabile și conforme.

Calitatea auditului rămâne la fel de importantă precum numărul de auditori, deoarece o recomandare tehnică bună generează economii reale, iar o recomandare slabă produce costuri și neîncredere. În acest sens, CNED a verificat 37 de rapoarte de audit energetic realizate în perioada 2024 și în primul semestru al anului 2025, prin mecanismul de verificare a calității. Rezultatul direct se vede în standardizarea practicilor, în învățarea continuă a profesioniștilor și în capacitatea beneficiarilor de a lua decizii pe baza unor concluzii robuste, nu pe estimări aproximative.

Dezvoltarea proiectelor fotovoltaice și a altor soluții din surse regenerabile se sprijină direct pe competențe practice, aplicate corect în teren. În 2025, CNED a înregistrat 23 de instalatori de sisteme fotovoltaice și de energie regenerabilă, iar numărul total al specialiștilor calificați a ajuns la 52. Această creștere întărește segmentul de servicii tehnice care influențează decisiv calitatea montajului, siguranța instalațiilor și performanța în exploatare. Pentru cetățeni și companii, efectul se vede în investiții mai previzibile și în mai puține intervenții după instalare. Pentru piață, se traduce prin standarde profesionale mai clare și prin competiție construită pe calitate, nu pe soluții de moment.

RENERGY

Pe dimensiunea de politici publice și reglementare, CNED a contribuit la un cadru mai clar pentru planificarea energetică. În 2025, au fost avizate 63 de documente de politici energetice, un volum care reflectă atât dinamica reformelor, cât și nevoia de coerență instituțională. Tot în același an, 45 de întreprinderi mari au fost notificate privind obligația efectuării auditului energetic, iar procesul a fost însoțit de suport consultativ. Abordarea are relevanță economică directă, deoarece întreprinderile mari pot genera economii semnificative la nivel de consum, iar eficiența energetică se transformă, treptat, din cerință de conformare în instrument de competitivitate.

Conceptul Sistemului Informațional în domeniul Eficienței Energetice (SINEE) a adus în 2025 o schimbare de logică: de la decizii bazate pe estimări și raportări fragmentate, la un cadru unitar în care informația devine instrument de management. Elaborarea conceptului și aprobarea lui de către Guvern creează premisele pentru o evidență coerentă a indicatorilor, pentru comparabilitate între sectoare și pentru o monitorizare care poate arăta, în timp real, unde se obțin economii și unde rămân blocaje. În același an, CNED a mers și pe componenta de competențe specializate, prin dezvoltarea programului de formare a auditorilor energetici pentru sectorul „Transport”. Domeniul cere abordări diferite față de clădiri sau industrie, deoarece consumul se leagă de flotă, operare, rute și comportament, iar metodologia de evaluare trebuie adaptată acestor realități ca recomandările să fie aplicabile și măsurabile.

Relevanța internațională a acțiunilor din 2025 se vede în consolidarea relațiilor externe. CNED a devenit al 25-lea membru oficial al Rețelei Europene a Agențiilor în domeniul Energiei, European Energy Network (EnR), un pas care deschide acces la schimb de bune practici, modele de guvernanță și cooperare tehnică. În același registru, au fost semnate memorandumuri de cooperare cu agenții și organizații internaționale, între care KAPE – Polish National Energy Conservation Agency (Polonia) și AERA – Azerbaijan Renewable Energy Agency (Azerbaidjan). Extinderea parteneriatului cu Republica Federală Germania, landul Baden-Württemberg, completează această arhitectură de colaborare, cu beneficii concrete pentru proiecte, metodologii și armonizare cu tendințele europene.

Un indicator puternic al conectării la ecosistemele europene de date a venit prin publicarea, în premieră, a profilului de țară și a datelor naționale ale Republicii Moldova în bazele de date europene ODYSSEE și MURE. Acest demers crește vizibilitatea progreselor, sprijină comparațiile internaționale și ajută la calibrarea politicilor energetice în raport cu practici validate.

RENERGY

Pe componenta de inovație, anul 2025 a adus rezultate palpabile prin GCIP Moldova (UNIDO, GEF), program care susține antreprenoriatul în tehnologii curate. Runda a 4-a a acceleratorului antreprenorial s-a desfășurat pe cinci domenii: eficiența energetică, energie regenerabilă, eficiența utilizării apei, clădiri verzi și transport durabil. Programul a atras 106 aplicații, dintre care 56 au fost evaluate, iar 29 de start-up-uri și companii au ajuns în etapa de semi-finale. La final, cinci echipe câștigătoare au primit premii de câte 10.000 USD, resursă financiară care accelerează testarea, validarea și primele implementări. Din perspectivă de piață, astfel de intervenții reduc bariera de intrare pentru soluții inovatoare și creează un pipeline de tehnologii care pot răspunde, la nivel local, unor nevoi reale de eficiență, cost și impact asupra mediului.

Rezultatele din 2025 conturează un model de intervenție matur: competențe formate și certificate, calitate urmărită prin mecanisme de verificare, politici avizate și conectate la date, cooperare internațională activă și inovație sprijinită prin instrumente de accelerare. CNED a livrat, astfel, o combinație de soluții tehnice și măsuri de piață care fac tranziția energetică mai aplicată și mai credibilă. În anii care urmează, aceste investiții în capacitate și în reguli pot transforma eficiența energetică și energia regenerabilă din obiective declarative în rezultate vizibile în facturi, competitivitate și calitatea vieții.

RENERGY

Coliziune ANRE–Energocom pe tarifele la gaze: documentele arată o singură cerere la regulator, dar mesajele publice au amestecat etapele

0

În reglementarea energetică, o parte din „crizele” publice nu sunt generate de decizii noi, ci de utilizarea imprecisă a termenilor procedurali. Exact asta se vede în schimbul de mesaje dintre S.A. „Energocom” și Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE): în spațiul public s-a suprapus noțiunea de „costuri de bază” (cheltuieli operaționale aprobate de regulator) cu noțiunea de „prețuri reglementate” (tariful final de furnizare), iar această suprapunere a alimentat percepția că una dintre părți „a cerut tarifele”, iar cealaltă „nu le primește” sau „nu le examinează”. Documentele publice arată că, la acest moment, circuitul formal este în etapa „costurilor de bază”, nu în etapa „prețului reglementat” solicitat spre aprobare.

Reacția ANRE care a fixat subiectul în termeni de dispută a fost publicată la 16 ianuarie 2026, prin comunicatul oficial „ANRE informează: SA Energocom nu a depus cererea de ajustare a prețului reglementat la gaze naturale”. În acest text, Agenția afirmă explicit că nu a recepționat „solicitare de aprobare a prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale” de la Energocom și susține că în spațiul public este propagată „o interpretare eronată și distorsionată”, prin confundarea procesului de aprobare a costurilor de bază cu procesul de aprobare a prețurilor reglementate. În aceeași comunicare, ANRE descrie procesul de examinare a costurilor de bază ca fiind unul „laborios, similar unui audit”, motivând că pentru Energocom este prima dată când se examinează prognoza cheltuielilor operaționale care urmează să fie fixate și aplicate la calculele de preț pe o perioadă multianuală, iar termenul legal de examinare invocat este de până la 120 de zile calendaristice, dependent și de viteza cu care întreprinderea răspunde la solicitările de informații.

Poziția publică asociată Energocom a circulat în paralel, într-o formulare care, deși nu spune că tarifele au fost deja solicitate spre aprobare, folosește o construcție care a putut fi rezumată în presă drept „Energocom a cerut tarifele”. Mesajul original este publicat pe canalul companiei, prin postarea „Energocom a prezentat către ANRE costurile de bază…”, în care se afirmă că „Energocom a prezentat către ANRE costurile de bază la 01.12.2025”, iar „cererea de calculare a tarifelor va fi depusă imediat după aprobarea acestora”. În aceeași postare, compania indică drept temei Hotărârea ANRE nr. 248 din 23.05.2025 și susține că a transmis setul de documente pentru aprobarea costurilor de bază, urmând ca cererea de aprobare a prețurilor reglementate să fie înaintată ulterior aprobării costurilor.

Există o piesă documentară care permite verificarea directă a obiectului depus de Energocom în decembrie 2025, independent de interpretările din comunicate. În lista ANRE „Proiecte supuse consultării publice”, poziția nr. 2412, cu data publicării 08.12.2025, este intitulată „Solicitarea S.A. «Energocom» cu privire la examinarea și aprobarea costurilor de bază aferente activității de furnizare a gazelor naturale în contextul îndeplinirii obligației de serviciu public” și are atașat documentul „Costuri de bază _Energocom.pdf”. Acest PDF conține cererea formală a companiei, cu antet, număr și dată, indicând „nr. 04/01-4281 din 01.12.2025” și titlul „CERERE privind aprobarea costurilor de bază aferente activității reglementate de furnizare a gazelor naturale”. Textul cererii arată că Energocom înaintează spre examinare și aprobare „proiectele costurilor de bază”, „baza de calcul a mijloacelor fixe” și „imobilizările necorporale”, invocând cadrul de reglementare, inclusiv metodologia și regulamentele ANRE pentru cereri privind prețuri și tarife reglementate.

În aceeași anexă PDF este vizibil și conținutul minim care explică de ce ANRE descrie această examinare drept un proces de tip audit. Lista de anexe declarate de Energocom include documente interne (structuri organizatorice și de personal, contract colectiv, regulamente de sporuri și delegări, politici contabile, buget), documente de alocare pe centre de cost, precum și rapoarte externe, inclusiv un raport al auditorului independent și un raport al Curții de Conturi privind auditul conformității gestionării patrimoniului și resurselor financiare în anii 2021–2023. Această listă indică faptul că discuția despre „costuri de bază” nu se reduce la o sumă agregată, ci presupune verificarea justificărilor, a bazei de calcul și a încadrării în metodologie.

Tot în PDF este inserat un tabel cu agregări pe categorii de cheltuieli. În forma publicată, totalul „costurilor de bază” este indicat la 105.628,3 mii lei. În aceeași structură apar valori distincte pentru cheltuieli privind retribuirea muncii (61.583,1 mii lei), cheltuieli de distribuire a facturilor (34.079,7 mii lei), cheltuieli administrative (6.060,9 mii lei) și cheltuieli aferente serviciilor prestate de terți (3.379,8 mii lei), inclusiv poziții precum servicii de audit, pază, telecomunicații și alte servicii. Aceste cifre sunt relevante strict ca parte a dosarului de aprobare a cheltuielilor operaționale ce urmează să fie incluse în formula de furnizare, după validarea regulatorului; ele nu sunt, în sine, „tariful” și nu echivalează cu o cerere de ajustare a prețului reglementat final.

În comunicatul din 16 ianuarie 2026, ANRE delimitează explicit momentul etapelor: Agenția afirmă că „în luna decembrie 2025” Energocom „a depus cererea de aprobare a costurilor de bază”, iar în prezent ANRE este „în proces de finalizare” a proiectului aferent care va fi publicat pentru consultări publice; abia „ulterior aprobării” costurilor de bază, Energocom urmează să prezinte cererea de aprobare a prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale, iar ANRE declară că va depune efort pentru analiza și aprobarea acestora în termeni cât mai restrânși. Prin urmare, poziția ANRE nu neagă existența dosarului de costuri de bază; neagă existența unei cereri distincte de aprobare/ajustare a prețului reglementat, care procedural vine după etapa costurilor.

În paralel cu aceste clarificări, subiectul a fost amplificat de materiale media care au discutat despre posibile ajustări ale tarifelor și despre calendar. De exemplu, articolul „Tariful la gaze nu va scădea înainte de februarie: explicațiile ANRE” (publicat la 15.01.2026) indică faptul că există tendințe de diminuare, dar că Energocom va putea solicita examinarea tarifelor doar după aprobarea costurilor de bază, proces estimat a fi finalizat spre sfârșitul lunii ianuarie. În aceeași zi, TV8 a publicat materialul „Facturi mai mici la gaz: Când vor fi aprobate noile tarife”, care discută despre incertitudinea valorii și despre rolul calculelor pe costuri și al devierilor financiare. Jurnal TV a avut o relatare similară prin „Noile tarife la gaze ar putea fi aprobate la începutul lunii februarie”. Acest tip de conținut, chiar când menționează corect succesiunea etapelor, tinde să fie citit prin prisma așteptării publice de „scădere imediată”, ceea ce crește sensibilitatea la orice mesaj despre „dosare depuse” și „tarife”.

Contextul instituțional care explică de ce Energocom se află pentru prima dată într-o procedură completă de tarifare reglementată ține de schimbarea furnizorului cu obligație de serviciu public și de rolul Moldovagaz în arhitectura anterioară. ANRE a desemnat Energocom prin comunicarea din 23 mai 2025 „ANRE a desemnat un nou furnizor de serviciu public pentru a proteja consumatorii de gaze naturale”, iar actul de bază este hotărârea „HCA nr. 248 din 23.05.2025”, prin care se impun obligațiile de serviciu public. Ulterior, intrarea în vigoare efectivă a mecanismului este legată de retragerea licenței de furnizare de la Moldovagaz și de constatarea condițiilor pentru activarea obligației la Energocom, elemente reflectate în „Hotărârea nr. 479 din 04.08.2025”. ANRE a explicat public și înainte de acea tranziție, prin nota adresată consumatorilor „În atenția consumatorilor deserviți de către SA „Moldovagaz”” (31.07.2025), că Energocom urmează să fie furnizor cu obligații de serviciu public, cu furnizare la prețuri reglementate, transparente și nediscriminatorii, în locul Moldovagaz. Aceste documente explică implicarea Moldovagaz în sens de cauză instituțională a tranziției; polemica de acum, însă, este purtată explicit între Energocom și ANRE pe diferența de etapă între dosarul de costuri și cererea de preț.

Separat de disputa punctuală, ANRE a publicat la 13 ianuarie 2026 un material de context tehnic: „Clarificări ANRE privind formarea prețului reglementat la gazele naturale”. Acesta detaliază componentele prețului reglementat (transport, distribuție, furnizare, TVA și alte elemente) și include valori orientative ale componentelor în structura prețului, fiind relevant pentru înțelegerea diferenței dintre „cheltuielile furnizorului” (costuri de bază) și „prețul final reglementat” aplicat consumatorului.

În stadiul actual, elementele verificabile din surse publice sunt următoarele, în formulare strictă: există o cerere formală depusă de Energocom la 01.12.2025 pentru aprobarea costurilor de bază, publicată de ANRE la 08.12.2025 în registrul de consultări, cu atașamente care includ structura de costuri și lista de justificări; există comunicarea Energocom care afirmă că cererea pentru calcularea/aprobarea tarifelor va fi depusă după aprobarea costurilor; există comunicarea ANRE din 16.01.2026 care afirmă că cererea de ajustare a prețului reglementat nu a fost recepționată și că procesul aflat în desfășurare este cel de examinare a costurilor de bază, cu termen legal de până la 120 de zile și cu publicarea unui proiect pentru consultări publice înainte de aprobarea finală.

Orice etapă ulterioară, inclusiv depunerea cererii de prețuri reglementate și proiectul de hotărâre privind tariful, urmează să poată fi urmărite doar după apariția documentelor respective în registrele ANRE și în comunicările oficiale.

ANRE explică de ce schimbă regulile la gaze

ANRE a pus în consultare un proiect de hotărâre care modifică două hotărâri mai vechi ale Consiliului de administrație: una despre furnizarea gazelor și alta despre schimbarea furnizorului. În nota de fundamentare, ANRE explică motivul principal: regulamentele trebuie aduse în acord cu schimbările recente ale Legii gazelor (modificată în 2025) și cu pașii deja setați pentru restricționarea treptată a accesului la prețuri reglementate.

ANRE își începe argumentația cu o imagine foarte directă a pieței. Autoritatea arată că furnizorul cu obligație de serviciu public are aproximativ 91% din piață, iar restul furnizorilor activi împart sub 9%. Tot ANRE vine și cu cifra care spune aproape tot despre comportamentul consumatorilor: în 2024 au avut loc doar 117 schimbări de furnizor din peste 834.000 consumatori, adică în jur de 0,004%, iar dintre acestea doar 30 au fost la consumatori casnici. Mesajul ANRE este limpede: concurența rămâne slabă dacă oamenii și firmele mici nu au comparație simplă și nu simt că pot pleca ușor.

În același timp, ANRE spune că urmează o etapă care pune presiune pe companii. În nota de fundamentare și în proiect apar termene pentru trecerea treptată a consumatorilor noncasnici la piața concurențială: consumatorii noncasnici „mari” trec din 1 aprilie 2026, iar cei „mijlocii” din 1 aprilie 2027.

Ca să fie clar cine intră în aceste categorii, ANRE lucrează cu praguri de consum. Încadrarea folosită arată așa: noncasnici mici până la 10.000 m³/an, noncasnici mijlocii între 10.000 și 100.000 m³/an, noncasnici mari peste 100.000 m³/an. Proiectul spune că, după restricționarea accesului la preț reglementat, consumatorii noncasnici mari și mijlocii primesc gaze doar pe bază de contracte concurențiale, cu preț negociat între părți, fără aprobare de la ANRE.

Aici apare „pachetul” de măsuri pe care ANRE îl justifică în nota de fundamentare: contracte mai ușor de înțeles pentru clienți, un comparator oficial de oferte și reguli mai prietenoase pentru schimbarea furnizorului. ANRE le prezintă ca soluții la două probleme: lipsa de transparență a ofertelor și blocajele din procedura de schimbare.

Prima măsură vizibilă pentru public este ideea contractului la „preț fix”. Proiectul obligă furnizorii să publice oferte pe durată determinată de cel puțin 12 luni, cu preț fix pe toată perioada, fără drept de modificare unilaterală. În plus, ANRE cere informare precontractuală: consumatorul primește explicații despre costuri, avantaje, riscuri și diferențe față de ofertele cu preț variabil, cu minimum 5 zile lucrătoare înainte de semnarea contractului.

Proiectul merge și mai departe, cu reguli clare despre ce se întâmplă dacă una dintre părți vrea să iasă dintr-un contract fix înainte de termen. Textul propus spune că furnizorul nu poate înceta anticipat un contract pe durată determinată la preț fix înainte de termen. Pentru consumator, ieșirea rămâne posibilă, dar furnizorul poate cere o plată doar în limite proporționale, care nu depășesc pierderile economice directe, iar furnizorul trebuie să demonstreze aceste pierderi, sub supravegherea ANRE.

Tot la capitolul „reguli mai clare”, proiectul prevede prelungirea automată a contractului cu 12 luni dacă nu există notificare de neprelungire cu 30 de zile înainte de expirare și obligă furnizorul să notifice consumatorul cu 45 de zile înainte de expirare.

A doua măsură majoră este comparatorul oficial de oferte, administrat de ANRE. Proiectul definește instrumentul și îl descrie ca un mecanism de comparare destinat consumatorilor casnici și noncasnici mici. În practică, ANRE cere ca furnizorii care au cel puțin un contract cu casnici sau noncasnici mici să transmită către autoritate oferte-tip la preț fix pentru 12 luni, iar orice ofertă nouă sau modificată să ajungă în instrument în 1 zi lucrătoare.

Comparatorul nu este doar o listă. Proiectul spune că instrumentul păstrează arhivă și ordonează rezultatele după prețul final de furnizare, în ordine crescătoare. Mai apare și un termen de pornire: după ce ANRE notifică operaționalizarea instrumentului, furnizorii au 10 zile să introducă ofertele. În nota de fundamentare, ANRE leagă această idee de problema reală din piață: dacă doar 117 oameni sau firme au schimbat furnizorul într-un an, iar piața rămâne dominată de un singur furnizor, atunci lipsa comparației simple poate fi una dintre cauzele principale.

Al treilea capitol important din justificarea ANRE ține de procedura de schimbare a furnizorului. ANRE spune că datoriile și penalitățile țin de relația contractuală dintre părți și se pot rezolva separat, inclusiv în instanță. Autoritatea sugerează că existența unei datorii nu trebuie să blocheze automat schimbarea furnizorului, mai ales când există o înțelegere de eșalonare. În proiect, această direcție apare în completările care permit continuarea procedurii în contextul unui acord de eșalonare și prin abrogarea unor puncte din regulamentul vechi.

ANRE mai invocă și o problemă tehnică, dar cu efect direct în practică: cerința ca, pentru anumite schimbări de furnizor, echipamentul de măsurare să permită înregistrare orară, cu înlocuire pe cheltuiala consumatorului înainte de inițierea procedurii. În nota de fundamentare, ANRE numește această cerință un impediment real.

Pentru consumatorii noncasnici mari și mijlocii, proiectul mai introduce și un element de „ordine administrativă”: operatorii de sistem trebuie să publice anual, până la 1 februarie, listele actualizate ale consumatorilor noncasnici mari și mijlocii, identificați pe baza pragurilor. Această prevedere ajută la claritate, mai ales înainte de termenele 2026 și 2027.

În final, proiectul spune că intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Iar dacă rezumăm mesajul, atunci ANRE transmite ceva foarte simplu: piața are concurență mică, aproape nimeni nu schimbă furnizorul, iar în următorii ani unele companii trebuie să funcționeze pe prețuri de piață. Din acest motiv, ANRE pune pe masă o ofertă standard la preț fix, un comparator oficial și reguli care scot din drum blocajele la schimbare.

Kirsan Energy, prima companie din Moldova și România certificată pentru service post-vânzare și mentenanță la sisteme de stocare

0

În piața de energie s-a vorbit mult despre stocare în ultimii doi ani. Sute de MW apar în planuri, în avize de racordare, în prezentări și în conversații cu finanțatori. În România, discuția a trecut deja de faza „concept” și a ajuns la proiecte mari, cu termene, EPC-uri și modele de business tot mai clare. În Moldova, 2025 a fost anul în care stocarea a intrat serios în vocabularul pieței: apare în discuțiile despre stabilitatea sistemului, despre integrarea regenerabilelor și despre nevoia de flexibilitate. Iar pentru 2026 se vorbește tot mai des, estimativ, de cel puțin 300 MW care urmează să fie puși în funcțiune. Când începi să aduni astfel de cifre, stocarea nu mai e „un accesoriu”, devine infrastructură.

Partea interesantă e că, pe măsură ce se accelerează livrările, rămâne în umbră exact segmentul care începe în ziua în care proiectul intră în exploatare: cine operează bateria, cine face mentenanța, cine calibrează și echilibrează sistemul, cine ajustează parametrii în funcție de profilul real de utilizare, cine răspunde când apar alarme în BMS, cine știe să lucreze cu producătorul când apare un update de firmware sau o problemă de integrare între EMS, invertor și restul instalației.

Piața s-a antrenat bine la capitolul achiziție și instalare. Mai puțin s-a construit, organizat și certificat pentru „viața de după comisionare”, adică pentru operare, mentenanță și service post-vânzare – exact zona care, în practică, decide randamentul, disponibilitatea și cât de repede se transformă un proiect din promisiune în activ funcțional.

RENERGY

În acest gol intră acum Kirsan Energy, companie moldo-elvețiană care crește accelerat cu proiecte atât în România, cât și în Republica Moldova. Zilele acestea, o echipă tehnică Kirsan Energy, împreună cu partenerul strategic Sonitech, se află într-o vizită de lucru de două săptămâni în China, la principalii parteneri și fabrici cu care colaborează, inclusiv Poweroad.

Deplasarea echipei Kirsan Energy în China nu este una de imagine și nu se sprijină pe formule generice despre „consolidarea relațiilor”, ci are un obiectiv tehnic, verificabil: obținerea certificărilor de service post-vânzare și mentenanță pe termen lung pentru soluțiile de stocare pe care compania le instalează în Republica Moldova și România. În paralel, vizita include testări și validări practice alături de producători: instruiri, verificări de proceduri, simulări de scenarii de operare și intervenție, analiză de studii de caz și teste tehnice care confirmă că echipa poate diagnostica, regla și susține sistemele și după punerea lor în funcțiune.

Certificarea, dincolo de diplomă

Stocarea la scară mare nu seamănă cu un echipament pe care îl pui în funcțiune și îl uiți. Un BESS modern este un sistem cu baterii, invertore, transformare, răcire, protecții, EMS și un BMS care dictează limitele reale de funcționare. În exploatare apar inevitabil situații de echilibrare a modulelor, degradare neuniformă, evenimente de temperatură, ajustări de setări în funcție de profilul de utilizare și cerințe de rețea. Iar când piața locală se umple cu proiecte, întrebarea devine simplă: cine are voie și competență să intervină, cu acces la proceduri, instrumente și suport direct de producător?

În acest context, Kirsan Energy își asumă o poziționare rară în regiune: nu doar integrator și instalator, ci furnizor de service post-instalare, cu certificări de producător. Compania spune că pornește din start cu un portofoliu de operare și mentenanță care depășește 200 MW în România, tocmai într-o piață în care multă lume s-a concentrat pe livrare și mai puțin pe viața proiectului după comisionare.

Cine este Poweroad

Poweroad Renewable Energy (cu operațiuni legate de Xiamen) se prezintă ca un producător axat pe sisteme de stocare cu baterii litiu-ion, cu activitate începută în 2001 și cu accent pe R&D, inclusiv pe zona de BMS și integrare de sistem. Pe pagina sa în limba română, compania menționează și o capacitate anuală de producție „10 GWh” (în construcții), indicator relevant pentru scara industrială la care lucrează.

RENERGY

Când Kirsan spune că Poweroad „are deja capacitate instalată în România”, afirmația se leagă de proiecte și implementări punctuale pe care Poweroad le publică drept studii de caz locale, inclusiv aplicații pentru încărcare de vehicule electrice și proiecte de tip ESS în România. Cu alte cuvinte, nu vorbim despre un partener care „intră” pe piață, ci despre unul care a testat deja terenul și are referințe publice.

Kirsan Energy și partea mai puțin „glam”: service post-vânzare

Kirsan Energy operează sub umbrela unui grup cu amprentă moldo-elvețiană, care apare în presă și în zona de business prin entități înregistrate în Elveția și proiecte în regiune. Din interviurile recente, compania își descrie intrarea și extinderea în Republica Moldova din postura unui integrator cu istoric operațional în mai multe piețe europene, inclusiv România.

Vizita din China vine ca o mutare logică: dacă în următorii ani se pun în operare sute de MW de stocare, diferența dintre un proiect „livrat” și un proiect „funcțional, bancabil și stabil” se face în O&M. Certificarea de producător, în practică, înseamnă acces la proceduri oficiale, piese, instrumente de diagnoză, drept de intervenție fără pierderea garanțiilor și, la fel de important, un canal direct cu echipele de inginerie ale producătorului atunci când apar situații atipice.

Și Sonitech?

Sonitech este prezentat ca partener strategic în această deplasare. În România, Sonitech se descrie ca specializat în distribuția de componente electrice și fotovoltaice, cu servicii de montaj și consultanță în energie regenerabilă. Faptul că echipa tehnică pleacă „în tandem” cu un astfel de partener sugerează o abordare integrată: lanțul de la echipament, la instalare, la exploatare și service.

Și da – atenție: după ce se taie panglica, bateriile nu „merg singure” — ele se operează, se monitorizează, se calibrează și se întrețin, altfel performanța și disponibilitatea scad exact când proiectul începe să producă bani. Pentru investitori și dezvoltatori, e impoortant ca odată cu echipamentul să cumpere și partea invizibilă: service post-vânzare certificat, mentenanță pe termen lung și SLA-uri clare, asumate. Altfel, riscul nu e doar tehnic, ci financiar: garanții discutabile, timpi mari de intervenție și un activ care poate funcționa sub parametri într-o piață în care fiecare procent de disponibilitate contează.

2026, anul resetării energiei verzi: Alexandru Konstandoglo, QGROUP ENERGY, despre noile reguli ale pieței

În ultimii ani, energia verde a trecut în Moldova de la „curiozitate” la subiect cu miză economică: reguli care se schimbă rapid, investiții tot mai mari și o nevoie tot mai clară de predictibilitate. Pentru Alexandru Konstandoglo, director executiv QGROUP ENERGY, 2026 are toate șansele să devină anul în care piața se așază pe alte baze: mai multă disciplină comercială, mai multă atenție la stocare și un rol tot mai important pentru managementul profesionist al activelor energetice. Iar această perspectivă se conturează și mai bine în interviul amplu acordat jurnalistului Pavel Zingan.

De la vânzări și antreprenoriat la energia solară

Parcursul lui Alexandru nu pornește din inginerie. Potrivit lui Alexandru Konstandoglo, formarea inițială a fost umanistă, iar începutul de carieră a venit din vânzări, într-un holding mare, unde a ajuns în timp la roluri comerciale de top. A urmat antreprenoriatul în construcții și producție de mobilier, etapă care i-a adus o întâlnire decisivă cu Vladislav Papanaga. De acolo, direcția s-a mutat spre proiecte de infrastructură urbană și securitate: sisteme de supraveghere pentru scări de bloc, spații publice, pasaje subterane, apoi IP-interfonie și control de acces, inclusiv pentru parcări. 

QGROUP, ca holding cu mai multe linii de business, i-a oferit și contexte mai puțin obișnuite pentru un manager care avea să ajungă în energie. Într-un sezon, a coordonat partea comercială la lansarea unui aquapark. Iar tocmai această combinație de proiecte, spune el, a devenit un avantaj: deciziile bune în energie nu depind doar de echipamente, ci și de finanțare, reglementare și execuție operațională. 

Cum s-a construit expertiza: finanțare, reguli, piață

Potrivit lui Alexandru Konstandoglo, echipa a intrat devreme în zona solară, într-o perioadă în care instalările pe scară largă încă nu erau „normalitate”. Un pas important a fost documentarea pe piața din România, apoi construirea proceselor interne, astfel încât proiectele să aibă logică nu doar tehnică, ci și financiară și juridică. 

În acei ani, multe proiecte au avut sprijin prin granturi. QGROUP ENERGY a dezvoltat un segment de consultanță și a ajutat peste 130 de companii să obțină finanțare de peste 6 milioane de euro, în special pentru stații cu putere în jur de 200 kW. Dar, în viziunea lui Alexandru, adevărata diferență apare după finanțare: cine intră în energie are nevoie de înțelegere reală a mecanismelor de piață și a cadrului de reglementare. 

El enumeră câteva repere pe care le consideră esențiale:

Net Metering, unde excedentul se compensează în kWh; pentru sistemele instalate până la final de 2023, mecanismul rămâne valabil în perioada de tranziție până la 31 decembrie 2027. Fixed Tariff / Price, cu achiziție garantată la tarif fix stabilit de ANRE, pentru producători mai mari (până la 1 MW în cazul stațiilor solare), pe o durată de 15 ani. Net Billing, unde evidența se face în bani la un preț stabilit, cu decontări lunare între furnizori și consumatori. 

Modelul QGROUP ENERGY: „investitorul ca principal client”

Dincolo de consultanță, QGROUP ENERGY mizează pe un model orientat către investitor. Potrivit lui Alexandru, compania a ajuns la concluzia că mulți antreprenori sau membri ai diasporei nu vor să petreacă luni întregi cu documente, avize și învățare accelerată a pieței. Ei vor un proiect pregătit corect, un cadru legal complet și o operare care produce randament. 

Aici intră oferta „la cheie”: companii gata pentru activitate comercială, cu pachetul de documente obținut, astfel încât intrarea în business să aibă altă viteză. Pentru diaspora, avantajul este și mai clar: poate porni un proiect de la distanță, cu suport integral pe partea locală. 

După construcția centralei, QGROUP ENERGY preia administrarea: mentenanță tehnică, vânzarea energiei produse și managementul deciziilor comerciale. În prezent, echipa administrează 13 companii producătoare: 3 proprii și 10 în management pentru alți investitori. În contextul liberalizării, compania a obținut și licențe de trader, ceea ce îi permite să ofere un serviciu complet, de la producție la comercializare. 

Mesajul lui Alexandru este direct: piața energetică cere prezență constantă și supraveghere atentă. Iar o parte dintre jucătorii existenți au descoperit că această cerință consumă timp, cere competențe noi și scoate antreprenorul din businessul principal. În astfel de cazuri, spune el, managementul externalizat devine o soluție practică. 

Punctul fierbinte al lui 2026: stocarea energiei

Dacă producția a fost vedeta ultimilor ani, 2026 aduce, în viziunea lui Alexandru Konstandoglo, un alt subiect în centrul deciziei investiționale: stocarea energiei. Diferența dintre vârfurile de producție și vârfurile de consum pune presiune pe eficiență, iar fără stocare, businessul rămâne vulnerabil la variațiile din rețea și din piață. 

QGROUP ENERGY a intrat deja pe acest segment. Potrivit lui Alexandru, primul lot de echipamente de stocare pentru 2026 a ajuns la Constanța, iar instalarea este planificată până la final de ianuarie. Ținta pentru final de an este ambițioasă: administrarea a cel puțin 40 MWh capacitate de producție, împreună cu 145 MWh capacitate de stocare. Iar el numește acest plan „program minim”. 

„Nu doar urmărim piața. O construim.”

În esență, discursul lui Alexandru Konstandoglo se leagă de o idee simplă: energia alternativă nu mai este un proiect de entuziasm tehnic, ci un business care cere procese, control și responsabilitate pentru rezultat. QGROUP ENERGY vrea să livreze proiecte rentabile, de la proiectare la operare, cu o echipă care învață rapid și care ridică standardul pieței, nu doar se adaptează la el. 

Chişinău hosts bidders conference ahead of Moldova’s 170MW wind-and-BESS tender

0

The Ministry of Energy has already issued invitations to potential investors ahead of Moldova’s second RES auction, positioned as an onshore wind tender with a defined storage requirement. The tender targets up to 170 MW of supported onshore wind capacity and links it to battery storage sized at a minimum of 0.25 MWh for each 1 MW of supported wind capacity, installed under market conditions.

To align bidders on process, documentation, and implementation constraints, the Ministry convenes a Bidders Conference on 29 January 2026, running 08:30–16:00 in a hybrid format at Urban Business Centre (UBC) in Chișinău.  The agenda is structured as a practical, business-to-business working session: it starts with the policy frame and the tender overview, moves into a step-by-step walkthrough of bid documentation and evaluation mechanics, and then shifts into the topics that typically decide execution risk and bankability—grid access, balancing and BESS market participation, the contractual structure of the support instrument, and cybersecurity expectations for critical infrastructure. 

The morning begins with registration and welcome coffee (08:30–09:00), followed by opening remarks and the objectives of the day (09:00–09:30). Speakers listed for the opening include Dorin Junghietu, Minister of Energy, and Giuseppe Grimaldi, Head of the EBRD Moldova Office, alongside the Energy Community Secretariat.  From an investor perspective, this segment is where the government signals how it frames the auction: what it expects the market to deliver, and which issues it wants clarified early rather than during bid submission.

The policy and market context comes next (09:30–09:45), with Carolina Novac, Secretary of State at the Ministry of Energy, presenting Moldova’s renewable energy targets and the objectives behind the tender.  The conference then moves into “Tender at a glance” (09:45–10:00), covering key parameters, the outline of the support scheme, the timeline with core deadlines, and the publication and consultation path for tender documents.  The agenda names Andreas Gunst (DLA Piper) as the speaker for this segment. 

The core of the conference is a structured walkthrough of the tender documentation, designed to help bidders map requirements to evidence and avoid technical disqualification. The agenda breaks this walkthrough into four connected blocks. It starts with admissibility criteria, including the documents required for a valid bid submission, consortium and conflict-of-interest information, rules on multiple bids and partial support, and a prior approval requirement tied to the Council for the examination of investments of importance for state security.  It then moves into qualification criteria for technical bids, including site and project-specific qualification requirements.  The next step is a “roadmap” of supporting documentation, spanning grid connection, land eligibility, and environmental protection requirements.  The final block covers financial bid evaluation and the pathway to large eligible producer status, including tie-breaker and marginal bid rules, bid security, the status and options for qualified investors who are not selected as winners, performance guarantees, and the Government Decision and resulting obligations for successful bidders. 

The agenda lists a set of speakers for this documentation and evaluation segment, including Aygul Adamson, Paula Corban-Pelin and Sorin Dolea (DLA Piper), Ion Iordachi (Public Services Agency), and Vakhtang Kvekvetsia (NERA), followed by a Q&A moderated by the Ministry of Energy from 11:30 to 12:00.  A networking lunch is scheduled for 12:00–13:00. 

The afternoon agenda turns explicitly to operating model and compliance, which is where investors usually pressure-test assumptions on dispatchability, revenue stacking, and lender requirements. The program includes a session on balancing services and BESS market access, covering eligible balancing products, metering and dispatch readiness, and aggregation options for BESS assets.  The same block references grid integration and grid access, the CfD mechanism through the contractual outline of the regulated Electricity Purchase Agreement (CAEE)/CfD, and a dedicated segment on cybersecurity and critical infrastructure protection framed around what investors should expect under cybersecurity law.  Speakers listed for these system and compliance sessions include Octavian Ciobîrca (Moldelectrica), Dionisie Ceban (ANRE), and Diana Gotmaniuc (Cybersecurity Agency). 

Two market panels anchor the final third of the day. Panel 1, “Delivering clean energy projects in Moldova” (14:00–14:30), focuses on delivery constraints that tend to dictate schedule and cost, including supply-chain issues, logistics, permitting, and inter-institutional coordination, and it also covers battery technologies and storage solutions through the lens of market readiness for utility-scale BESS and technology selection.  The agenda names Victor Serdiuc (State Roads Administration) and Nicu Boruz (Oversizzed Permit International Services) among the speakers for this panel, followed by a Q&A session (14:30–14:45).  Panel 2, “Financing clean energy in Moldova” (14:45–15:15), addresses financing, guarantees, bankability, risk mitigation, and commercial considerations for storage, with Alexandru Cosovan (EBRD) listed as a speaker. 

The day closes with a concluding Q&A and closing remarks (15:15–15:30), moderated by Alexandru Sandulescu, EU High Level Adviser on Energy, followed by coffee and networking until 16:00. 

For bidders, the agenda makes the conference’s intent easy to read: it is not a generic “information day”, but a working format that links policy objectives to bid compliance, then to grid and market integration, and finally to execution and finance.

Investors planning to participate are expected to confirm attendance and, where possible, submit questions in advance, so answers can be handled in a structured way during the Q&A sessions.

170 MW eolian cu obligație BESS: Ministerul Energiei detaliază calendarul, eligibilitatea și mecanismul de sprijin la Conferința Investitorilor

Ministerul Energiei a transmis invitații către investitori și dezvoltatori interesați de cea de-a doua licitație pentru promovarea surselor de energie regenerabilă, cu accent pe proiecte eoliene terestre corelate cu stocare în baterii. Tenderul urmărește capacități eoliene sprijinite de până la 170 MW și impune instalarea unei capacități minime de stocare BESS de 0,25 MWh pentru fiecare MW de capacitate eoliană sprijinită, în condiții de piață liberă.

În aceeași logică, Ministerul convoacă o Conferință a Investitorilor cu profil tehnic, construită ca sesiune de lucru pe documentația de licitație și pe zonele care influențează direct bancabilitatea: condiții de eligibilitate, mecanism de sprijin, calendar, garanții, racordare, acces la piață pentru BESS, cadrual contractual de tip CfD și cerințe de securitate cibernetică pentru infrastructuri critice.

Evenimentul are loc pe 29 ianuarie 2026, în intervalul 08:30–16:00, la Urban Business Centre (UBC) din Chișinău, în format hibrid. 

Agenda începe cu înregistrarea participanților între 08:30 și 09:00, urmată de sesiunea de deschidere între 09:00 și 09:30. Intervențiile de opening aparțin ministrului energiei, Dorin Junghietu, și șefului biroului EBRD în Moldova, Giuseppe Grimaldi; agenda notează participări online din partea Comisiei Europene și a Delegației UE, precum și referințe la Secretariatul Comunității Energetice. 

Între 09:30 și 09:45, Carolina Novac, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, prezintă țintele Moldovei pentru energie regenerabilă și obiectivele tenderului, cu accent pe rațiunea intervenției publice și pe așteptările de implementare. 

„Tender at a glance”: parametri, schemă de sprijin, calendar și publicarea documentelor

Între 09:45 și 10:00, sesiunea „Tender at a glance” fixează elementele de bază: parametrii cheie ai licitației, conturul schemei de sprijin, calendarul cu termene și reperele privind sursele de publicare a documentației și procesul de consultare. Prezentarea este atribuită lui Andreas Gunst, DLA Piper. 

Segmentul central: parcurgerea documentației de licitație și logica de evaluare

Între 10:00 și 11:30, agenda plasează un walkthrough al documentației, structurat pe patru capitole. Primul capitol tratează criteriile de admisibilitate: setul de documente necesare pentru depunerea validă a ofertei, regulile pentru consorții și conflict de interese, regimul ofertelor multiple și al sprijinului parțial, plus cerința de aprobare prealabilă de către Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului. 

Al doilea capitol tratează criteriile de calificare, cu focalizare pe calificarea ofertelor tehnice și cerințele specifice de amplasament și proiect. 

Al treilea capitol, formulat ca „Roadmap”, intră în documentele suport pentru racordarea la rețea, eligibilitatea terenului și cerințele de protecție a mediului. 

Al patrulea capitol descrie evaluarea ofertelor financiare și traseul către statutul de producător eligibil mare: reguli pentru oferta financiară, tie-breaker și „marginal bid”, garanția de participare, statutul investitorilor calificați care nu câștigă licitația și logica listei de așteptare, garanția de bună execuție, decizia de Guvern pentru ofertanții selectați și obligațiile care decurg din aceasta. 

Pentru acest segment, agenda menționează o echipă de speakeri din zona juridică și de consultanță, plus instituții publice: Aygul Adamson, Paula Corban-Pelin și Sorin Dolea (DLA Piper), Ion Iordachi (Public Services Agency) și Vakhtang Kvekvetsia (NERA).  Sesiunea de întrebări și răspunsuri are loc între 11:30 și 12:00, cu moderare din partea Ministerului Energiei. 

Integrarea în sistem, acces la piață și conformitate: BESS, racordare, CfD, securitate cibernetică

După pauza de prânz și networking, programată între 12:00 și 13:00, agenda trece la subiecte operaționale cu impact asupra modelului de venit și a cerințelor de conformitate. 

Intervalul 13:00–14:00 este dedicat accesului la piață și cadrului de funcționare. Agenda notează o sesiune despre „Balancing Services & BESS Market Access”, cu discuții despre produse de echilibrare eligibile, pregătirea pentru măsurare și dispecerizare și opțiuni de agregare pentru active BESS, plus o componentă separată despre integrare în rețea și acces la rețea.  Urmează componenta „CfD – mechanism”, cu prezentarea cadrului contractual și a structurii acordului reglementat de tip Electricity Purchase Agreement (CAEE) / CfD. 

Agenda include și „Cybersecurity & Critical Infrastructure Protection”, cu referințe explicite la prevederile legislației de securitate cibernetică și la așteptările pentru investitori.  Vorbitorii menționați pentru aceste segmente sunt Octavian Ciobîrca (Moldelectrica), Dionisie Ceban (ANRE) și Diana Gotmaniuc (Cybersecurity Agency). 

Două paneluri: livrare proiecte și finanțare

De la 14:00 la 14:30, Panelul 1 tratează livrarea proiectelor de energie curată în Moldova, cu teme centrate pe lanțuri de aprovizionare, logistică, autorizare și coordonare interinstituțională, plus discuții despre tehnologii de baterii și soluții de stocare și nivelul de maturitate al pieței pentru BESS la scară utilitară.  Agenda listează ca participanți potențiali producători de turbine eoliene Vestas și Nordex, Victor Serdiuc (Administrația de Stat a Drumurilor), Nicu Boruz (Oversizzed Permit International Services), precum și organizații ca EASE, RWEA și ECS.  Între 14:30 și 14:45, panelul are sesiune de Q&A. 

Între 14:45 și 15:15, Panelul 2 are ca temă finanțarea proiectelor de energie curată în Moldova, cu accent pe finanțare, garanții, bancabilitate, mitigarea riscurilor și considerente comerciale specifice stocării. Agenda menționează Alexandru Cosovan (EBRD), IFC și MAIB. 

Conferința se încheie cu o sesiune finală de Q&A și remark-uri de închidere între 15:15 și 15:30, moderată de Alexandru Sandulescu, EU High Level Adviser on Energy, urmată de o pauză de cafea și networking până la 16:00. 

Cristina Pereteatcu: Am trecut la etapa de implementare – piață, interconectări și securitate energetică

0

Am mai scris despre performanțele Moldovei pe energie și nu doar despre viteza cu care apar proiecte fotovoltaice sau eoliene. Sectorul se mișcă și acolo unde nu se vede imediat în poze: securitate energetică, reguli de piață, capacitate instituțională, digitalizare și aplicarea strategiilor.

Astăzi, 15 ianuarie 2026, s-a încheiat cea de-a 8-a reuniune a Subcomitetului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană, organizată în cadrul Clusterului III – Energie, Transport, Mediu, Acțiuni Climatice și Protecție Civilă. Discuția a mers direct la esență: ce s-a livrat, unde am ajuns și ce urmează. 

RENERGY

Secretarul de stat a Ministerului Energiei, Cristina Pereteatcu, care conduce și Grupul de Lucru pentru Capitolul 15 „Energie”, a prezentat progresul Republicii Moldova. La reuniune au participat reprezentanți ai Ministerului Energiei, Biroului pentru Integrare Europeană, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, ANRE, Ministerului Mediului, plus reprezentanți ai instituțiilor europene. Din partea Republicii Moldova, reuniunea a avut ca președinte de ședință pe șeful Biroului pentru Integrare Europeană, Ghenadie Marian. 

Capitolul 15 „Energie” reprezintă un set de cerințe europene care testează, pe bune, funcționarea unui sector energetic. Capitolul acoperă regulile pentru piața internă la electricitate și gaze, concurență și ajutoare de stat, promovarea regenerabilelor, eficiența energetică, dar și componente legate de energie nucleară, siguranță și protecție radiologică, acolo unde se aplică. Obiectivele UE rămân clare: competitivitate, securitatea aprovizionării și protecția mediului. 

În acest context, „am trecut la implementare” înseamnă că Moldova nu se limitează la planuri și intenții. Țara pune în mișcare reguli, instituții și mecanisme de piață, apoi le leagă de infrastructură și de securitatea aprovizionării. Exact această logică a dominat discuțiile de astăzi, care au urmărit progresele în implementarea angajamentelor din Acordul de Asociere RM–UE/DCFTA, cu accent pe reformele energetice. 

Unul dintre punctele forte a ținut de cadrul de piață. Moldova a finalizat în decembrie 2025 transpunerea pachetului UE pentru integrarea pieței energiei electrice, prin adoptarea noului cadru legislativ și prin decizii ANRE. Tot aici a intrat lansarea piețelor de energie electrică: Piața pentru Ziua Următoare, Piața Intrazilnică și Piața de Echilibrare, elemente care susțin liberalizarea și integrarea regională. Reuniunea a atins și subiectul sensibil al prețurilor reglementate. Conform noii Legi a energiei electrice, autoritățile au discutat eliminarea treptată a acestor prețuri, din 2027, pentru anumite categorii de consumatori. 

Pe infrastructură, mesajul a fost la fel de direct. Proiectul Chișinău–Vulcănești a trecut în faza de testare a liniei. Proiectul Bălți–Suceava se află la evaluarea ofertelor. Strășeni–Gutinaș, a treia interconexiune majoră cu România, are finanțare integrală din partea Guvernului Statelor Unite ale Americii, cu un buget de 130 de milioane de dolari. 

La gaze naturale, discuția s-a concentrat pe reziliență și opțiuni reale de aprovizionare. Agenda a inclus utilizarea Coridorului Transbalcanic, produse noi de capacitate transfrontalieră și consolidarea cooperării regionale. Participanții au discutat și măsuri care susțin fluxurile reversibile și reducerile tarifare, cu efect direct asupra securității aprovizionării. 

Regenerabilele au venit cu o cifră care se reține ușor. Republica Moldova intră în 2026 cu o capacitate instalată de aproape 1000 MW și păstrează ținta de minimum 30% energie regenerabilă în consumul intern de electricitate până în 2030. 

Cristina Pereteatcu a pus accent pe rezultatele obținute prin efort comun și pe cooperarea constantă cu partenerii europeni, care ajută Moldova să avanseze pe alinierea la legislația UE.

Zelenski anunță stare de urgență în sectorul energetic al Ucrainei

Acum două ore, autoritățile ucrainene au anunțat măsuri de urgență în sectorul energetic, după loviturile rusești asupra infrastructurii și pe fondul deteriorării vremii. Situația rămâne dificilă, iar atenția se concentrează asupra Kievului. Echipele de intervenție, companiile energetice, serviciile comunale și Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență lucrează pentru restabilirea alimentării cu electricitate și încălzire.

RENERGY

În Kiev se înființează un штаб de coordonare care funcționează permanent. La nivel național, în sistemul energetic se instituie regim de situație de urgență. Responsabilitatea pentru coordonarea sprijinului către populație și comunități, precum și pentru soluțiile practice, revine prim-vicepremierului, care deține și portofoliul Energiei.

RENERGY

Guvernul își intensifică demersurile externe pentru a obține echipamente și sprijin suplimentar. Cabinetul de Miniștri introduce, pe durata acestei situații, o deregulare maximă a procedurilor de conectare la rețea a echipamentelor energetice de rezervă, pentru a grăbi punerea lor în funcțiune. Autoritățile urmăresc și creșterea volumului de energie electrică importată.

RENERGY

În paralel, guvernul pregătește modificarea regulilor privind ora de restricție, pe durata situației de urgență, astfel încât populația să aibă acces extins la punctele de sprijin, iar companiile să își poată planifica activitatea mai previzibil. În Kiev crește numărul Punctelor de Reziliență și are loc verificarea celor existente. Ministerul Educației și autoritățile locale urmează să prezinte soluții pentru organizarea procesului de învățământ pe durata situației excepționale.

Președintele Zelenski a cerut revizuirea regulilor pentru ora de restricție și a indicat posibilitatea eliminării acesteia în unele orașe și comunități, acolo unde situația de securitate permite. El a cerut guvernului propuneri concrete, pentru ca oamenii să primească sprijin la orice oră și pentru ca mediul de afaceri să își organizeze mai rațional activitatea. În adresarea sa, Zelenski a mulțumit companiilor energetice, autorităților regionale și locale și tuturor celor implicați, și a subliniat nevoia de coordonare strânsă între instituții, administrație și sectorul privat.