ANRE vrea să modifice regulile după care se calculează prețurile reglementate la energia electrică vândută de furnizorul central – adică Energocom. Și la această etapă este doar un draft de proiect pe care l-am văzut și noi, așa că vom rezuma principalele modificări și prevederi, vom explica de ce vor să facă ei asta, de ce ANRE vrea să schimbe lucrurile acum și care este avantajul întregii mișcări. Vom atinge și ce spune Energocom despre prețuri, plus câteva exemple anterioare de ajustări similare, ca să punem totul în context tehnic.

Să o luăm pe firul logic: totul pornește de la Metodologia din 2017 (Hotărârea ANRE nr. 483), care dictează cum se stabilește prețul la care Energocom vinde energie furnizorilor de retail. Draftul, pus în consultare publică, vine să actualizeze formula, pentru că legislația s-a schimbat – mai ales Legea 10/2016 pe regenerabile și Legea 164/2025 pe energie electrică. ANRE vrea să evite ca Energocom să rămână cu costuri neacoperite, ceea ce ar destabiliza lanțul de furnizare. Sensul? O piață mai predictibilă, cu prețuri care reflectă realitatea operațională, fără riscuri financiare inutile. Avantajul: furnizorul central devine mai rezilient, producătorii regenerabili primesc sprijin stabil, iar furnizorii de retail știu la ce să se aștepte – indirect, consumatorii finali ar putea beneficia de o tranziție mai lină spre energie verde, fără șocuri majore în facturi.

Principalele modificări și prevederi noi în draft

Draftul introduce elemente tehnice precise în formula de calcul. Prețul reglementat, pe lângă o medie simplă a costurilor de achiziție plus marjă, include acum componente noi, calibrate pe obligațiile recente ale Energocom.

1. Rezerva de lichidități pentru producători eligibili
   Energocom trebuie să țină bani deoparte – echivalentul plăților estimate pentru o lună către producătorii mari (din licitații) și mici. Asta e o cerință din Legea 10/2016, ca să asigure fluxul financiar. În draft, suma asta intră direct în costuri, iar dacă nu se folosește (de exemplu, din cauza neplăților furnizorilor), devine deviație negativă pentru ajustări viitoare.
2. Costuri administrative pentru garanții de origine
   Ca titular de cont în registrul european, Energocom suportă cheltuieli cu organizarea licitațiilor și gestionarea certificatelor verzi. Acestea se adaugă acum în ecuație, alături de impozite, taxe și devieri din anul precedent.
3. Decontarea dezechilibrelor din regenerabile
   Producătorii verzi din grupul de echilibrare al Energocom pot genera fluctuații – rezultatul financiar din anul t-1 (pozitiv sau negativ) se integrează în preț, ca să echilibreze balanța.
4. Schimbarea la contracte pentru diferențe (CfD)
   Aici e nucleul tehnic: dacă producătorii mari trec la CfD (în loc de contracte fixe de achiziție), prețul se recalculează pe baza diferenței dintre prețul pieței angro și prețul de exercitare. Cantitățile se vând direct pe piață, iar Energocom decontează doar delta. Dacă prețurile angro urcă mult, prețul reglementat poate ieși negativ – banii se rezervă pentru perioade viitoare. ANRE intervine doar când rezerva se epuizează și prețul devine pozitiv.

Marja comercială rămâne limitată la 1% (pornește de la 0,5%), asigurând că nu e loc de profituri exagerate. Totul se face cu transparență: veniturile din vânzarea garanțiilor de origine reduc devierile, iar termenii ca “devieri negative” se schimbă în “excedent tarifar” pentru claritate.

ANRE argumentează că Metodologia veche lasă găuri în bugetul Energocom, expunându-l la riscuri. Legislația primară s-a actualizat, adăugând obligații noi pe regenerabile, iar fără ajustări, furnizorul central ar putea falimenta operațional. Sensul? Aliniere la realitate – prețuri justificate, bazate pe costuri stricte și verificate. Avantajul major: predictibilitate pentru toți. Energocom devine mai eficient, furnizorii retail (cum ar fi Premier Energy, care ia 70-75% din cote) pot planifica mai bine, iar tranziția la verde se accelerează fără blocaje financiare. Pe termen lung, asta înseamnă o piață stabilă, cu potențial pentru prețuri mai competitive dacă regenerabilele cresc.

Energocom, ca furnizor central, susține de obicei ajustări care reflectă costurile reale, dar din declarațiile publice recente, ei se concentrează pe optimizări. De exemplu, în iulie 2025, au achiziționat 342,5 mii MWh la prețuri mixte din interne și import, iar în decembrie 2025, prețul mediu de achiziție a fost 132,57 euro/MWh – o scădere față de vârfurile anterioare. Compania a cerut ANRE reduceri de tarife: în 2025, au propus o scădere cu 10% la energia electrică, argumentând cu volume stabile (3,4 TWh total în 2025, 90% import). Poziția lor față de draftul actual? Nu au ieșit cu declarații directe, dar din contextul achizițiilor, susțin mecanisme care acoperă lichiditățile fără să umfle prețurile inutil. Ei văd avantajul în acoperirea riscurilor, mai ales că sunt desemnați de Guvern să gestioneze regenerabilele.

ANRE nu e la prima astfel de ajustare – au mai actualizat metodologii pentru a se adapta la schimbări legale. În 2023, au propus o modificare similară la Metodologia pentru prețurile reglementate, adăugând mecanisme pentru separarea clară a costurilor la furnizori specifici. Rezultatul? Prețuri mai transparente, cu micșorări ulterioare: în septembrie 2024, prețul de la Energocom a scăzut cu 21% la 1,80 lei/kWh (fără TVA). Alt exemplu din 2025: ANRE a aprobat o nouă metodologie pentru stabilirea prețurilor la anumite categorii de furnizori, separând mecanismele și ducând la facturi mai mici cu 15% – consumatorii din centru și sud au plătit 3,59 lei/kWh. Iar în ianuarie 2021, au redus tarifele generale, cu prețuri la 1,43 lei/kWh pentru tensiune medie. Aceste precedente arată că modificările duc adesea la stabilizare, nu la creșteri haotice.

De la 1 ianuarie 2026, pentru o parte din tranzacțiile cu energie electrică și gaze naturale din Republica Moldova se aplică un regim nou de TVA, introdus în Codul fiscal prin art. 101^7: „taxarea inversă”. În traducere practică, TVA nu mai circulă ca sumă încasată de vânzător și plătită de cumpărător, în anumite relații B2B. TVA se mută în evidența cumpărătorului, dacă acesta are statut de „comerciant”, iar factura se emite altfel decât până acum.

Schimbarea se vede rapid în sectorul regenerabilelor, dintr-un motiv simplu: energia produsă din eolian și solar ajunge frecvent la traderi și furnizori care cumpără pentru revânzare. În ultimele săptămâni, în piață au început să circule notificări către producători pentru ajustarea facturării, semn că noile reguli au trecut deja din zona de „explicații” în zona de „procedură”.

În regimul clasic, producătorul facturează energia cu TVA, cumpărătorul plătește valoarea energiei plus TVA, iar cumpărătorul își recuperează TVA prin mecanismul obișnuit de deducere.

În regimul de taxare inversă, pentru livrările care intră sub art. 101^7, producătorul nu mai trece TVA ca sumă pe factură. TVA nu se plătește între părți. Cumpărătorul calculează TVA aferentă livrării și o arată în declarația de TVA atât ca TVA colectată, cât și ca TVA deductibilă, în limita dreptului de deducere.

Regimul nu se activează automat pentru orice vânzare de energie. Condiția care decide aplicarea este statutul cumpărătorului. Taxarea inversă se aplică atunci când cumpărătorul este „comerciant” în sensul Codului fiscal, adică un participant care cumpără energie în principal pentru revânzare și îndeplinește condițiile din art. 101^7.

În practică, aici intră tipic furnizori și traderi care agregă volume și revând, nu consumatori finali. Pentru producătorii de energie verde, acesta este traseul uzual al energiei, de aceea schimbarea prinde cel mai repede în portofoliile lor.

Regula care face diferența între o factură acceptată și una întoarsă pentru corectare este simplă și strictă: pentru livrările care intră sub taxare inversă, factura fiscală se emite fără suma TVA și include mențiunea „Taxare inversă”.

În procedurile folosite în piață, mențiunea se trece în câmpul dedicat „Altei informații” din formular. Aici apar cele mai multe erori, pentru că mulți furnizori de sisteme și șabloane de facturare au fost construite pe logica veche, cu TVA calculat automat.

În momentul în care cumpărătorul operează cu controale interne de conformare, o factură emisă „pe vechi”, cu TVA înscris, se blochează imediat. De aceea au apărut și notificările către producători: ele vin, de regulă, din nevoia de a evita întârzieri la acceptare și la plată.

Pentru producători, inclusiv pentru cei din regenerabile, efectul cel mai vizibil este în fluxul financiar și în disciplina de facturare.

Când TVA nu mai intră în suma facturată, scade valoarea brută care circulă între părți. În lanțurile cu tranzacții dese și volume mari, asta reduce presiunea de numerar legată de TVA, mai ales acolo unde apar decalaje între momentul încasării și momentul deducerii sau rambursării.

În același timp, crește sensibilitatea la formă. O eroare de factură nu mai este un detaliu contabil care se repară „într-o lună”, ci un motiv suficient pentru respingerea documentului și amânarea plății până la corectare. Pentru un producător mic sau mediu, cu finanțare strânsă și cu scadențe lunare, diferența se simte imediat.

Taxarea inversă nu este doar o schimbare de factură. Pentru investitori și finanțatori, ea intră în zona de bancabilitate prin trei canale: predictibilitatea cash-flow-ului, riscul operațional și disciplina contractuală. În proiectele eoliene și solare, în special în contextul licitațiilor care cresc interesul pentru capacități noi, investitorii se uită la claritatea relației comerciale: cine cumpără energia, cum se facturează, cum se încasează, ce se întâmplă când apare o neconformitate. Din 2026, aceste întrebări capătă un strat în plus: dacă offtakerul are statut de comerciant și livrarea intră sub art. 101^7, factura fără TVA devine standardul, iar orice abatere se traduce în timp pierdut și, uneori, în penalități contractuale.

De aici vine recomandarea noastră în due diligence: contractele de vânzare (inclusiv PPA-urile) au nevoie de o clauză de TVA care să reflecte explicit taxarea inversă, plus o procedură clară de corectare a facturilor și de reluare a acceptării. În paralel, sistemele interne de facturare trebuie setate corect înainte de primul ciclu de facturare din 2026.

În taxarea inversă, responsabilitățile se împart diferit. Vânzătorul poartă responsabilitatea formei documentului: mențiunea corectă și lipsa TVA ca sumă în factură, atunci când tranzacția se încadrează în regim. Cumpărătorul poartă responsabilitatea calculului și raportării TVA: el înscrie TVA în declarație ca TVA colectată și TVA deductibilă, după regulile generale de deducere.

Greșelile apar, de regulă, în două puncte: fie vânzătorul facturează cu TVA din inerție, fie părțile nu aliniază din timp statutul cumpărătorului și nu clarifică dacă tranzacția intră sub taxare inversă. De aceea, în piață, comunicările către producători au început să vină încă din primele zile ale anului: actorii mari vor proceduri uniforme, fără excepții.

Din 1 ianuarie 2026, pentru livrările de energie electrică către cumpărători care intră în categoria „comercianți” conform art. 101^7, producătorii emit facturi fără TVA ca sumă și trec mențiunea „Taxare inversă”. TVA se gestionează la cumpărător, prin declarația de TVA. În piață, regulile au început deja să fie aplicate prin notificări către producători, inclusiv către cei din regenerabile, tocmai pentru a evita respingeri de facturi și întârzieri la decontare.

Grădinițele din Chișinău intră într-un program de renovare care pune accent pe confort, consum mai mic de energie și clădiri mai bine pregătite pentru iarnă. Municipalitatea a atras un pachet financiar de 31,1 milioane de euro, în care componenta centrală este împrumutul de 11,5 milioane de euro oferit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. În aceeași structură intră și un grant investițional de 7 milioane de euro, un împrumut paralel de 11,5 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții și contribuția Primăriei Chișinău de 1,1 milioane de euro. Acordul cu BERD a fost semnat ieri, 22 ianuarie 2026, de Giuseppe Grimaldi, șeful BERD în Moldova, și de primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban.

Programul vizează până la 30 de grădinițe din capitală, iar finanțarea BERD acoperă intervenții în 18 clădiri. Vorbim despre reabilitare termică, sisteme de încălzire și ventilație mai eficiente, iluminat cu consum redus, îmbunătățiri la rețelele de apă, schimbarea ferestrelor și ușilor, plus soluții de energie regenerabilă acolo unde se potrivesc, inclusiv panouri fotovoltaice și sisteme solare termice. Orașul își aliniază astfel investiția cu direcțiile din Planul de Acțiuni „Green City”, iar proiectul intră în programul BERD Green Cities.

Cifrele pe care BERD le pune în dreptul proiectului arată clar ce urmărește această intervenție: o reducere medie a consumului de energie de circa 55%, economii anuale de peste 46.000 gigajouli și o scădere a emisiilor cu aproximativ 3.165 tone CO₂ pe an. Beneficiile țintesc direct rutina de zi cu zi din instituții: condiții îmbunătățite pentru aproape 10.000 de copii și 1.500 de angajați, cu temperatură mai stabilă în săli, aer mai bun și infrastructură mai sigură.

Proiectul vine cu mecanisme care obligă la măsurare și control: audituri energetice, certificări de performanță și utilizarea contractelor de performanță energetică, instrument care poate aduce companii private cu obligații clare legate de rezultate. Pentru BERD, această finanțare este încadrată drept investiție verde, în linie cu obiectivele climatice și cu standardele băncii pentru proiecte aliniate la Acordul de la Paris.

În ultimii ani, discuția despre energie în Moldova a mers simultan pe două direcții: securitate în aprovizionare și reducerea consumului acolo unde pierderile se văd cel mai repede. În iulie 2025, BERD a anunțat un sprijin de 400 de milioane de euro pentru Energocom, pentru achiziții strategice de gaze și energie electrică pe piețele europene. În oglindă, proiectul de la Chișinău mută accentul pe consumatorul public: clădiri care au nevoie de modernizare și unde eficiența se traduce în facturi mai mici și condiții mai bune.

Dacă vă mai amintiți, Chișinăul a vorbit mult despre modernizarea clădirilor publice, însă grădinițele au rămas adesea la coada listei. Acum intră într-un program cu finanțare, cu estimări de economie și cu responsabilități împărțite între municipalitate, BERD și BEI, iar acestea sunt exact ingredientele care fac diferența între promisiune și execuție.

Când energia și antreprenoriatul stau la aceeași masă, conversația se termină repede în două locuri: costuri și decizii. La Chișinău, zilele trecute, două comunități conduse de femei au făcut pasul care lipsește cel mai des din astfel de întâlniri: au pus pe hârtie cum vor lucra împreună. Women in Energy Moldova (WEM) și AFAM au semnat un Memorandum de colaborare, cu Marcela Lefter și Carolina Bugaian în prim-plan, și au legat tranziția energetică de realitatea din business, acolo unde factura și investiția vorbesc mai tare decât sloganurile.

Povestea a pornit dintr-un business breakfast cu tema „Tranziția energetică: provocări și oportunități pentru antreprenori”. S-au adunat antreprenoare și specialiste din energie, iar discuția a mers direct pe subiect: ce se schimbă în sector, ce oportunități deschide tranziția verde și ce trebuie să știe o companie ca să-și reducă consumul, să-și stabilizeze costurile și să prindă finanțări. În fundal, dar prezent în toate replicile: dacă vrei o economie mai competitivă, trebuie să conectezi energia cu economia, nu să le lași în camere separate.

Memorandumul fixează exact această legătură și o transformă în plan de lucru. Cele două organizații au stabilit cinci direcții: energie regenerabilă și eficiență energetică; antreprenoriat feminin și leadership; programe de formare; contribuții la politici publice cu dimensiune de gen; proiecte comune, inclusiv aplicații la finanțări naționale și internaționale. Următorul pas e operațional: grupuri mixte de lucru, evenimente comune și schimb constant de bune practici între membre.

WEM – Women in Energy Moldova este o asociație care promovează rolul femeilor în sectorul energetic din Republica Moldova, susținând dezvoltarea profesională, leadershipul și implicarea în modernizarea domeniului. Organizația este condusă de Marcela Lefter.

AFAM – Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova sprijină antreprenoriatul feminin și dezvoltarea competențelor de management și leadership, reunind o comunitate de femei din mediul de afaceri. Organizația este condusă de Carolina Bugaian.

Primele teste pe Linia Electrică Aeriană (LEA) Vulcănești–Chișinău au avut loc astăzi. Potrivit ministrului Energiei, Dorin Junghietu, linia a fost energizată și a funcționat la parametrii standard.

LEA Vulcănești–Chișinău, denumită și „Linia independenței energetice”, a fost finalizată în luna decembrie. Stațiile electrice Chișinău și Vulcănești urmează să fie finalizate și date în exploatare în perioada următoare.

Linia Electrică Aeriană are o lungime de 157 de kilometri, include peste 500 de piloni și aproximativ 1.500 de kilometri de conductoare. Infrastructura asigură o legătură strategică între sudul și centrul țării, prin traversarea a opt raioane și 35 de localități.

În funcție de regimul sistemului electroenergetic, linia poate acoperi peste 50 la sută din consumul de energie în perioadele de consum maxim.

Proiectul construcției LEA Vulcănești–Chișinău este realizat de Guvernul Republicii Moldova, prin Ministerul Energiei și UCIPE – Unitatea de Implementare a Proiectelor în Energetică. Beneficiarul direct al proiectului este Întreprinderea de Stat Moldelectrica.

Lucrările se încadrează în Proiectul de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic, orientat spre consolidarea securității energetice a Republicii Moldova. Proiectul este finanțat de Banca Mondială. Valoarea totală este de 61 de milioane de euro, dintre care aproximativ 27 de milioane de euro sunt alocate construcției liniei Vulcănești–Chișinău, potrivit World Bank Group Moldova.