ANRE decide pe 3 februarie dacă gazul se ieftinește: Energocom cere prețuri reglementate noi pentru 2026

0

În ultimele zile, facturile la gaz pentru luna ianuarie au împins din nou subiectul tarifelor în centrul discuției publice. Pe lângă întrebarea simplă „se poate ieftini?”, a apărut și disputa despre „retroactivitate”: dacă tariful se poate schimba pentru luna deja trecută. Tema a ajuns pe 29 ianuarie și în emisiunea „În PROfunzime” de la PRO TV, unde ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a vorbit despre facturi mari raportate la venituri și despre scenariul unei ajustări „cu până la doi lei”, dar a insistat că cifra finală o stabilește ANRE, pe baza calculelor expediate de Energocom.

În paralel, au apărut și mesaje politice care au cerut reducerea urgentă a tarifului și aplicarea lui din 1 ianuarie. ANRE a ieșit cu o clarificare: prețurile reglementate nu intră, ca regulă, „retroactiv”, dar metodologia are „componenta de corectare”, un mecanism care duce diferențele acumulate într-o perioadă în structura noilor prețuri.

Așa că astăzi, 30 ianuarie, ANRE a publicat solicitarea Energocom și materialele aferente pentru examinarea și aprobarea prețurilor reglementate la gaze naturale, în cadrul obligației de serviciu public, și a anunțat că subiectul ajunge la ședința publică din 3 februarie 2026. Practic, marți, ANRE intră în cifrele depuse de Energocom și decide ce acceptă, ce ajustează și ce pune în proiectul de hotărâre pentru consultări.

Pe de altă parte, ieri Energocom a confirmat că a expediat cererea către regulator și a publicat parametrii centrali ai calculelor sale pentru 2026, inclusiv structura prețului mediu reglementat, în care costul de procurare a gazelor reprezintă componenta dominantă.

Dosarul arată , mai egrabă, o intenție de ieftinire față de nivelul aflat acum pe site-ul ANRE, însă numai în varianta de calcul fără „componenta de corectare” a venitului reglementat. Energocom propune pentru ieșirea din rețelele de distribuție de joasă presiune 14.129 lei/1000 m³ fără TVA, iar în setul de prețuri aflate acum pe pagina ANRE figurează 15.502 lei/1000 m³ fără TVA la același punct.

Dacă ANRE acceptă un preț apropiat de cel cerut de Energocom, atunci, pe hârtie, factura ar trebui să iasă mai mică decât la nivelul aplicat acum. Dacă ANRE taie din unele cheltuieli, schimbă ipotezele din calcule sau adaugă „componenta de corectare”, cifra finală poate să arate altfel decât cea prezentată de Energocom în cerere.

Energocom, așadar, cere un set complet de prețuri reglementate pentru 2026, pe toate punctele de furnizare prevăzute de metodologie, în contextul obligației de serviciu public impuse prin hotărâre ANRE pe termen de trei ani. În cerere, compania fixează doi indicatori-cheie, preluați și în mesajul public: preț mediu ponderat de procurare de 8.206 lei/1000 m³ și preț mediu reglementat de furnizare de 12.435 lei/10componentei de corectare pentru 2025.

Da, aici sunt câteva probleme clare: o propoziție tăiată („…și o reă”), cuvinte lipite/greșite („furnizoruluilor”), și o încheiere incompletă („…datelor prezentate companiei” fără verb/legătură). Iată varianta corectată, cursivă și clară:

În anexele de calcul, Energocom pornește de la câteva ipoteze care pot ridica sau coborî rezultatul: un volum prognozat de 667,36 milioane m³, un curs de 20,30 lei pentru un euro și un preț mediu ponderat de procurare de 8.206 lei/1000 m³, echivalent cu 404,24 euro/1000 m³. Pe lângă costul de achiziție, dosarul include costurile serviciilor de transport și distribuție, cheltuielile reglementate ale furnizorului pentru activitatea de furnizare și rentabilitatea reglementată. În mesajul publicat de Energocom, compania arată și cum se împarte prețul mediu reglementat de 12.435 lei/1000 m³: 65,3% cost de procurare, 28,0% distribuție, 2,9% transport și 3,8% cheltuieli ale furnizorului și rentabilitate, potrivit calculelor prezentate la ANRE.

Un capitol separat, cu greutate editorială, ține de „tranziția” operațională. Energocom indică un contract cu Moldovagaz pentru servicii de facturare și deservire a consumatorilor finali, aprobat de ANRE, cu valoare anuală de 149,747 milioane lei, aplicabil 01.09.2025–31.03.2026, și invocă circa 830.000 de consumatori preluați în această etapă. Compania cere ca această cheltuială să intre ca „o componentă distinctă” în costurile activității reglementate.

ANRE are de făcut, pe scurt, trei verificări care pot schimba cifra din cererea Energocom. Mai întâi, Agenția se uită la cheltuielile pe care Energocom vrea să le includă în preț și decide care sunt justificate și cât anume recunoaște. Un semn că ANRE taie deja din calcule există: pe 27 ianuarie, regulatorul a aprobat pentru Energocom costuri de bază de 73,3 milioane lei, cu circa 41 milioane lei mai puțin decât a cerut compania, invocând eficiența și cheltuielile strict necesare. Apoi, ANRE verifică presupunerile din spatele calculelor: cât gaz se estimează că se va vinde, la ce curs valutar și la ce preț mediu de achiziție. În dosarul Energocom, costul de procurare este partea cea mai mare din preț, deci orice ajustare aici se vede imediat în tariful final. În final, ANRE decide cum aplică „componenta de corectare”, adică mecanismul prin care se includ diferențele apărute între calcule și realitate. Energocom a prezentat public prețurile fără această componentă, iar ANRE a spus că metodologia o prevede și că diferențele acumulate în ianuarie urmează să fie luate în calcul în noua structură de preț.

Aici se poate schimba rezultatul: cifra „de vitrină” din cererea Energocom poate arăta mai mică fără corectare, iar cifra aprobată de ANRE poate fi ajustată după ce intră și această componentă.

Pe hârtie, propunerea Energocom coboară prețul pe joasă presiune de la 15.502 la 14.129 lei/1000 m³ fără TVA. În același timp, ANRE fixează procedura: publicare în transparență, analiză, proiect de hotărâre, consultări, apoi ședință publică pe 3 februarie.

Așadar, pe 3 februarie, ANRE va pune aceste calcule în discuție publică și va decide ce costuri recunoaște, ce ipoteze acceptă și cum aplică „componenta de corectare”, înainte să iasă cu proiectul de hotărâre. Abia după această etapă se va vedea clar dacă reducerea sugerată de Energocom rămâne în forma finală și cum se va reflecta în factura consumatorilor.

Conferința Investitorilor s-a încheiat: ce au transmis autoritățile despre licitația de 170 MW eolian cu BESS

La Chișinău s-a încheiat, probabil, cea mai importantă și densă conferință de la începutul acestui an pentru piața energetică: întâlnirea de tip „bidders conference” dedicată licitației de 170 MW eolian onshore, cu obligație de stocare în baterii. A ținut o zi întreagă, de la 08:30 la 16:00, la Urban Business Centre, în format hibrid, exact cât să nu rămână loc pentru „am înțeles în principiu”.

În ultimele luni, licitația a rămas în centrul discuțiilor despre proiectele noi din eolian, iar conferința de la Chișinău a oferit exact ceea ce caută investitorii care vin „din afară”: explicația completă, din prima sursă, a regulilor și a pașilor de urmat. Într-o singură zi, documentația a fost parcursă cap-coadă împreună cu dezvoltatorii și finanțatorii: eligibilitate, calendar, garanții, racordare, mecanismul contractual și rolul BESS. La final, a rămas o interpretare comună a textului și o imagine clară despre ce presupune, în practică, un proiect care intră în competiție și poate fi dus până la finanțare și execuție.

RENERGY

În deschidere, agenda i-a pus în prim-plan pe ministrul Energiei, Dorin Junghietu, și pe Giuseppe Grimaldi, șeful biroului BERD în Moldova, cu mențiuni de participări online „TBC” din partea Comisiei Europene și a Delegației UE, plus referință la Secretariatul Comunității Energetice. Mesajul ministerului, transmis public în timpul conferinței, a fixat o idee pe care o vom tot auzi în următorii ani: stocarea nu mai stă la finalul propoziției, ci în centrul ei. Junghietu a vorbit despre BESS ca instrument de securitate energetică și stabilitate de sistem, cu accent pe reducerea dependenței de importuri și pe reziliență. A venit și argumentul de „track record”: prima rundă ar fi adus investiții estimate la circa 200 milioane euro și aproximativ 400 de locuri de muncă, iar capacitatea din regenerabile s-ar apropia de 1.000 MW, de la 77 MW în 2020.

RENERGY

Apoi a intrat în scenă partea care, pentru investitori, contează cel mai mult: semnalul de credibilitate. BERD a pus accent pe caracterul „de premieră” al rundei care introduce stocarea în aceeași arhitectură de licitație și pe ideea de cadru transparent care reduce incertitudinea. După această introducere, conferința a urmat o logică foarte „de manual” pentru o licitație serioasă. Întâi țintele și scopul, apoi parametrii și schema de sprijin, apoi detaliile care dor în faza de ofertare. Carolina Novac, secretar de stat, a avut segmentul despre ținte și obiective, iar Andreas Gunst (DLA Piper) a trecut prin reperele licitației și schema de sprijin.

Și aici începe partea care face diferența între o conferință „frumoasă” și una utilă. Între 10:00 și 11:30, agenda a pus sub lupă documentația, cu exact acele capitole pe care le caută orice finanțator înainte să spună „da” sau „nu”: admisibilitate, reguli pentru consorții, conflict de interese, oferte multiple, apoi o mențiune explicită care arată unde se duc standardele: aprobarea prealabilă pentru investiții de importanță pentru securitatea statului. În același bloc au intrat calificarea tehnică, drumul pentru racordare, teren și mediu, apoi evaluarea ofertelor financiare, tie-breaker, „marginal bid”, garanții și lista de așteptare.

Lista de nume din acest segment arată foarte clar unde se află „centrul de greutate” al licitației. În față au ieșit oamenii care lucrează cu procedura la nivel de detaliu: Aygul Adamson, Paula Corban-Pelin și Sorin Dolea (DLA Piper), Ion Iordachi (Public Services Agency) și Vakhtang Kvekvetsia (NERA). Nu vorbim despre intervenții simbolice, ci despre vocile care pot traduce textul în pași aplicabili, acolo unde contează nu interpretarea, ci implementarea.

După prânz, agenda a făcut un pas pe care piața îl cere de mult. A scos proiectul din zona de hârtie și l-a dus în zona de operare. Moldelectrica a primit segmentul despre accesul BESS la piață și servicii de echilibrare, ANRE a intrat cu mecanismul CfD, iar Agenția de Securitate Cibernetică a pus pe masă cerințele pentru infrastructuri critice. În spatele acestor titluri se află, de fapt, întrebările grele. Cum monetizezi bateria. Ce riscuri rămân în proiect după contract. Ce condiții noi apar din zona de securitate și conformitate. Și, mai ales, cine le verifică.

Apoi au venit panelurile, iar aici conferința a arătat că are puls de piață. Panelul 1 a pus în același cadru lanțuri logistice, autorizări, coordonare interinstituțională și un modul despre „market readiness” pentru BESS și selecție tehnologică. Agenda a trecut nume și instituții care apar atunci când proiectele se apropie de execuție: Vestas și Nordex, Administrația de Stat a Drumurilor și un furnizor specializat în permise și transport agabaritic. Cu alte cuvinte, discuția nu s-a oprit la MW. A ajuns la pale, transport, drumuri, permise, termene.

Panelul 2 a pus reflectorul pe bani. Bancabilitate, garanții, reducerea riscurilor, plus particularități comerciale pentru stocare. BERD a apărut în agendă prin Alexandru Cosovan. Închiderea a venit cu întrebări și răspunsuri, moderate de Alexandru Sandulescu, EU High Level Adviser on Energy.

Acum, partea pe care o vrea piața scrisă negru pe alb, fără ambalaj: ce cumpără statul și ce obligă proiectul să livreze.

Licitația acoperă o capacitate sprijinită de până la 170 MW eolian onshore, iar stocarea vine ca obligație legată de proiect, cu exploatare în piața liberă. Documentația fixează un minim de 0,25 MWh capacitate de stocare și 0,125 MW putere nominală de descărcare pentru fiecare 1 MW sprijinit. La plafonul de 170 MW, rezultă un prag minim de 42,5 MWh stocare și 21,25 MW putere, motiv pentru care comunicările publice folosesc, de regulă, rotunjirea în jurul 44 MWh.

La capitolul preț, selecția se face pe criteriul cel mai clar: câștigă ofertele cu cel mai mic preț, cu condiția să rămână sub prețul plafon, în limita capacității totale scoase la licitație. Pentru această rundă, plafonul este 1,44 lei/kWh.

În spatele prețului stă mecanismul de sprijin, iar conferința a insistat pe el pentru un motiv clar: aici se face diferența între un proiect „posibil” și unul „finanțabil”. Schema merge pe „preț fix / primă variabilă”, cu tranziție spre CfD, după condițiile din cadrul legal.

Și ajungem la „costul intrării”. Documentația cere garanția pentru ofertă și garanția de bună execuție, iar agenda a tratat acest subiect ca punct central. Asta nu e un detaliu administrativ. Asta e filtru de piață. În practică, garanțiile separă curiozitatea de angajament.

Conferința a contat printr-un lucru foarte practic: a arătat cum arată „ecosistemul” real din jurul licitației și ce tip de investitori poate susține piața. Lista de ofertanți se vede la depunerea ofertelor, nu într-o sală de conferințe. În schimb, agenda spune deja cine se implică și ce prioritizează. În aceeași zi au stat la masă ministerul, ANRE, Moldelectrica, BERD, consultanți juridici și economici și componenta de securitate cibernetică, adică exact zona de reguli, conformitate și risc. Iar prezența subiectelor de supply chain, autorizări, drumuri și transport agabaritic a arătat că discuția a intrat în logica de implementare, cu problemele concrete ale construcției la scară mare.

RENERGY

Conferința a închis etapa de clarificări la nivel de sistem și a lăsat licitația cu un cadru de lucru mai curat: reguli explicate cap-coadă, instituții responsabile la vedere și o delimitare mai clară între energia sprijinită și stocarea care funcționează în piață. De aici înainte, diferența se face în ofertare și în capacitatea de livrare: proiecte bine structurate, garanții, termene asumate și o abordare realistă a monetizării BESS.

Rețelele își revin după episodul de iarnă: localitățile afectate, reconectate. Urmează intervențiile punctuale la joasă tensiune

0

După câteva zile în care frigul, chicoura și vântul au pus la încercare infrastructura energetică, operatorii vin cu vești mai bune: alimentarea cu energie electrică a fost restabilită în localitățile afectate, iar echipele trec în faza următoare, cea a remediilor punctuale la joasă tensiune și a reconectărilor pe liniile de transport. Potrivit informărilor comunicate în cursul zilei de Premier Energy Distribution și Moldelectrica, sistemul funcționează stabil, cu limitări locale, iar mai multe linii au intrat deja în procedurile de reconectare.

19:30, Premier Energy Distribution: localitățile afectate, cu energie. Accent pe joasă tensiune și branșamente

În seara zilei, Premier Energy Distribution a raportat finalizarea lucrărilor de restabilire în rețelele de medie tensiune afectate de intemperii și a anunțat, conform situației operative de la ora 19:30, restabilirea energiei electrice în toate localitățile vizate de avarii. În același mesaj, operatorul precizează că își concentrează forțele pe înlăturarea defecțiunilor din rețelele de joasă tensiune, acolo unde rămân degajamente la consumatori casnici individuali.

Contextul tehnic explică de ce: episoadele de avarie din medie tensiune pot tăia alimentarea pe arii largi, iar odată ce acestea se stabilizează, rămâne „munca fină” din joasă tensiune, cu intervenții punctuale pe străzi, ramificații și branșamente. Dacă vă mai amintiți, exact aici se prelungesc cel mai des neplăcerile, chiar și după ce localitatea apare „în verde” pe hărți.

Premier Energy Distribution descrie intervenții în condiții extrem de dificile: vânt și ploaie, temperaturi scăzute, ceață densă, cu riscuri sporite pentru echipele operative. În centrul problemelor a stat chiciura groasă depusă pe conductoare. Operatorul indică depuneri care au ajuns până la 10 cm, suficiente pentru a provoca ruperea conductoarelor și deteriorarea pilonilor, un scenariu clasic de iarnă grea, în care greutatea suplimentară și balansul pe rafale cresc rapid probabilitatea de cedare.

În limbajul rețelelor, o depunere consistentă de chiciură înseamnă tensiuni mecanice în lanț: conductor, izolatori, cleme, traverse, apoi stâlpi. Iar când un element cedează, restabilirea în teren cere timp, acces, utilaje și o fereastră meteo care să permită lucrul în siguranță.

17:00, Moldelectrica: linii restabilite tehnic, intră în reconectare; SEN funcționează stabil, cu limitări locale

Pe partea de transport, Moldelectrica a comunicat, la ora 17:00, că aproximativ 40 de specialiști sunt antrenați pentru remedierea circumstanțelor de avarie identificate în sistemul de transport al energiei electrice. Potrivit datelor operative, trei linii electrice aeriene de 110 kV și trei linii de 35 kV au fost restabilite din punct de vedere tehnic și urmează a fi reconectate pentru reluarea transportului de energie electrică, conform procedurilor operaționale în vigoare.

Mesajul Moldelectrica punctează și starea de ansamblu: Sistemul Electroenergetic Național funcționează stabil, cu anumite limitări operaționale locale, iar parametrii se află sub monitorizare permanentă la nivel de dispecerat, pentru menținerea siguranței și continuității alimentării.

Dinspre RED Nord, ultima actualizare disponibilă pentru agregarea de astăzi a venit în prima parte a zilei, iar imaginea de seară se conturează în principal din comunicările Premier Energy Distribution și Moldelectrica. În astfel de episoade meteo, fluxul de informații se așază adesea în valuri: dimineața cu evaluarea, seara cu bilanțul lucrărilor și trecerea la intervențiile punctuale.

Operatorul de distribuție pune accent pe sănătate și securitate, pe fondul unei prognoze care indică răcire bruscă și temperaturi scăzute, cu zone de risc unde pot apărea conductoare rupte. Recomandarea practică pentru populație are trei idei simple: păstrați distanță față de orice conductor căzut sau atârnat accidental de pe piloni, copaci ori construcții; marcați locul rupturii și securizați perimetrul până la intervenția echipelor, astfel încât accesul oamenilor și al animalelor să rămână controlat; monitorizați atent copiii și discutați clar regulile de prudență.

Pentru sesizarea incidentelor, Premier Energy Distribution indică Serviciul 24h la 022 43 11 11, precum și numărul local din factură, în funcție de zona de consum.

Revenim cu actualizări în momentul în care apar noi informări din partea operatorilor, inclusiv pentru zonele unde lucrările se concentrează acum pe intervenții punctuale.

Energie restabilită în zeci de localități: bilanțul operatorilor la ora 17:00, pe fondul chiciurii

0

Vremea din ultimele zile a pus nordul și centrul țării în șah. Chiciura a îngreunat rețelele, ceața a tăiat vizibilitatea în teren, iar poleiul a transformat fiecare intervenție într-o cursă cu timp și risc. Pentru mii de oameni, asta a însemnat frig în case, lumină cu pauze și aceeași întrebare repetată la nesfârșit: „Când revine?”. Avem acum datele comunicate de operatori, situația operativă la 28.01.2026, ora 17:00, iar imaginea este clară.

În nord, RED-Nord raportează o zi cu reparații grele și rezultate palpabile. Potrivit informării operatorului, au fost remediate 14 deconectări avariate din rețelele de distribuție, iar asta a permis reconectarea a aproximativ 11 000 de consumatori din 32 de localități din nordul Republicii Moldova. Miza se vede imediat: fiecare punct restabilit înseamnă căldură care revine treptat în locuințe, școli care își reiau programul, gospodării care scapă de improvizații. Dar chiciura continuă să apese pe conductoare și pe copacii din proximitatea liniilor, iar operatorul indică, la aceeași oră de referință, încă 12 deconectări avariate în lucru, cu impact asupra a peste 7 500 de consumatori din 40 de localități. În teren, intervențiile durează mai mult, pentru că siguranța dictează ritmul, iar poleiul de pe drumuri scurtează opțiunile de acces.

Pe zona de transport, Moldelectrica descrie un sistem național care rămâne stabil, dar cu noduri locale care cer atenție. La ora 17:00, LEA 110 kV Soldănești–Florești rămâne deconectată, iar alimentarea consumatorilor se face temporar prin rețelele de 35 kV și prin rețelele de distribuție. Tot la această oră, Moldelectrica indică și alte linii aeriene de 35 și 110 kV deconectate în zonele Centru și Nord, fără impact asupra consumatorilor finali, un detaliu important într-o zi în care orice întrerupere suplimentară poate declanșa efecte în lanț. În teren, ceața densă și gheața limitează accesul și vizibilitatea, iar inspecțiile au scos la iveală conductoare doborâte, cu măsuri operative pentru securizarea perimetrelor afectate. Dispeceratul monitorizează parametrii permanent, iar mesajul cheie rămâne cel de securitate: distanță, prudență, alertare rapidă a operatorilor sau a autorităților, mai ales acolo unde depunerile de chiciură micșorează distanțele de siguranță.

În centrul țării, Premier Energy Distribution confirmă aceeași presiune meteo asupra rețelelor de distribuție. La ora 17:00, 28 ianuarie, erau înregistrate întreruperi în 19 localități, în special în raioanele Orhei și Criuleni, după apariția unor defecțiuni noi pe rețelele aeriene de medie și joasă tensiune. Depunerile semnificative de chiciură au dus la suprasolicitare mecanică a conductoarelor, la deteriorări, la prăbușiri de piloni și la rupturi de conductoare, inclusiv pe tronsoane care au mai trecut prin avarii. Operatorul invocă deconectări controlate în punctele afectate, ca măsură de protecție, până la restabilirea condițiilor de siguranță. Iar linia de contact devine, în astfel de ore, un fir direct între nervii oamenilor și realitatea din teren: orice incident se raportează de urgență la Serviciul 24h – 022 43 11.

Dacă vă mai amintiți iernile în care „se ținea” rețeaua indiferent de vreme, zilele acestea arată cât de mult contează combinația de chiciură, gheață și ceață. În spatele cifrelor stau echipe care intră pe drumuri alunecoase, se apropie de rețele încărcate și lucrează cu riscul mereu prezent al tensiunii. În fața cifrelor stau oameni care așteaptă, uneori în întuneric, cu telefoanele în mână și cu grijă pentru copii, pentru părinți, pentru vecini. Revenim cu actualizări pe măsură ce operatorii publică noi situații operative, iar până atunci regula de bază rămâne simplă: nu vă apropiați de conductoare căzute sau care atârnă suspect, păstrați distanța de siguranță și anunțați imediat operatorul sau autoritățile când vedeți un risc.

National regulator to put grid connection capacity up for auction and roll out “flexible connection” framework

0

ANRE has launched a public consultation on a draft regulation that reshapes how new power plants and storage assets connect to Moldova’s electricity grids. The timing is not accidental. Developers have started to treat the grid connection point as an asset in its own right, because capacity constraints and long queues can decide whether a project reaches financial close or stays on paper. The draft tries to move the market away from opaque, sequential steps and toward a framework that relies on recurring public data, fixed procedural timelines, technical alternatives, and competitive allocation when capacity turns scarce.

At the centre of the proposal sit two mechanisms that can materially alter project strategy and project finance in renewables and storage. First, ANRE would allow capacity in the transmission grid to be allocated via competitive auctions, with a defined annual calendar and rule set. Second, ANRE would formalise “flexible connection” as a legitimate route to grid access, based on explicit consent from the project owner to accept temporary limitation or suspension of grid services when the system faces overload conditions.

Auctions: when grid capacity becomes a scarce resource with a price signal

The draft makes auctions a primary tool for allocating transmission-level connection capacity that becomes available either because earlier connection permits were not used or because the transmission system operator completed grid development works. In practical terms, it introduces a structured market signal for access in constrained zones, rather than a process that depends only on queue position.

The annual auction would take place by 31 March, for each transmission zone that has available capacity, and it would cover all available capacity in that zone, including newly created capacity and capacity freed up by cancellation or non-realisation of previously issued connection permits. Any capacity that appears between two annual auctions would roll into the next auction, and any capacity that remains unallocated would automatically transfer to the next annual auction. If at least 20 MW of new capacity appears in the transmission grid, the system operator would have the option to organise additional auctions during the year.

The pricing logic is designed to be auditable and, at the same time, to deter purely speculative applications. The draft sets a starting price at 20% of a specific value tied to the performance guarantee framework (with reference to ANRE Decision No. 277/2025). If the total capacity requested through bids stays at or below the capacity on offer, all participants receive capacity free of charge. If bids exceed the available capacity, allocation goes to those who offer the highest price. The draft also states that revenues from auctions should support grid development.

For investors, this is a clear pivot. In congested areas, grid access moves closer to a competitive mechanism with a transparent incremental cost. Developers will likely rework origination rules and site selection, because the cheapest land may no longer secure the cheapest path to grid. Project budgets will also need a new line item: a capacity acquisition cost that depends on local scarcity and competitive behaviour, not only on technical connection works.

Flexible connection: faster access, with operational constraints written into the deal

Flexible connection is the second “big lever” in the draft. The concept rests on an explicit agreement between the system user and the system operator. The project owner accepts that the operator may limit or suspend the provision of transmission or distribution services when overload conditions occur. The draft frames those flexible conditions as predictable, with parameters set in the agreement between the user and the operator.

For a developer arriving in Moldova with a solar, wind, or storage project that needs a connection permit, the practical meaning is straightforward. A project can reach a connection decision faster in a constrained zone, but it must sign up to curtailment risk. The operator will require confirmation that the asset can operate under scheduled or event-driven limitations, and that the project accepts those limitations contractually. In business terms, flexible connection exchanges part of the “firmness” of grid access for speed and a higher probability of securing a connection pathway.

This has technical consequences that go well beyond paperwork. The project’s energy yield model must incorporate curtailment scenarios, because limitation events often coincide with high renewable output periods, local congestion, and stressed grid states. Storage projects may see a differentiated risk profile, because flexibility can affect both charging windows and injection windows, depending on local constraints and operator rules.

A parallel market risk, and why ANRE pushes for “use-it-or-lose-it” discipline

The draft lands in a context where Moldova has already seen a parallel, unregulated market for connection permits. The documents explicitly describe a situation where entities that obtained permits at no cost later commercialised them, while grid access for developers with real build intent faced artificial blockage.

Auctions and flexible connection both respond to this market distortion, but in different ways. Auctions provide a formal channel for scarce capacity, with a clear allocation rule and an economic signal. Flexible connection increases the usable capacity of existing networks through controlled operational constraints, which can unlock part of the queue without immediate full-scale reinforcements.

Process discipline: short checks, defined timelines, and less room for “silent delays”

The draft also tightens procedural timelines in a way that matters to development schedules. The system operator would have three business days to verify whether the application pack is complete and, if not, to request missing documents exhaustively. If the applicant does not provide the requested documents within three business days from notification, the operator rejects the application, while preserving the right to reapply with a complete set. For connection permits, the draft sets indicative timelines of 15 days for a final consumer connecting to the transmission network, 10 days for a final consumer connecting to distribution, and 30 days for generation and storage projects.

These timelines do not remove technical constraints, but they reduce execution risk that comes from process uncertainty. In bank terms, they support tighter critical-path planning and clearer conditions precedent.

What developers and investors should expect after adoption

If ANRE adopts the regulation broadly in this form, it will likely change how projects compete, how they price risk, and how they structure contracts. Auctions will push developers to quantify the value of speed and location. Flexible connection will push lenders and offtakers to ask more detailed questions about curtailment, grid constraints, and the project’s ability to perform under limitation regimes.

The draft also signals a clear implementation horizon, with effects expected to start quickly once the new framework comes into force, and with an explicit expectation of application from 2026.

In short, Moldova’s grid access debate moves from “who gets in line first” to “who can quantify and carry grid risk best”. Auctions formalise scarcity. Flexible connection formalises curtailment as a tool for system efficiency. Together, they can accelerate part of the pipeline, but they also force projects to show discipline on economics, contracts, and technical readiness.

ULTIMA ORĂ | ANRE va impune licitații pentru capacitatea de racordare și va introduce „racordarea flexibilă” la rețea

ANRE a deschis pentru analiză publică, într-o nouă rundă de consultare, cea mai amplă rescriere a regulilor de racordare din ultimii ani, într-un moment în care investitorii și dezvoltatorii de proiecte verzi au ajuns să trateze „punctul de racordare” ca pe un activ în sine. Documentele transmit un pariu clar: accesul la rețea nu mai rămâne o succesiune de pași opaci, ci intră într-un proces cu date publice recurente, termene ferme, opțiuni tehnice alternative și mecanisme competitive atunci când capacitatea devine rară.

În limbaj de conferință, draftul spune așa: „vom avea hartă de capacitate, cozi ordonate pe zone, iar cine chiar construiește intră în față”. Nu pentru că cineva primește favoruri, ci pentru că regulile pun costul și riscul acolo unde se află, în proiect. Iar mesajul pentru piață se vede și în explicația directă a fenomenului care a iritat ani la rând: proiectul descrie apariția unei piețe paralele în care avize obținute anterior au început să circule, iar accesul la rețea s-a blocat artificial pentru investitorii cu intenții reale de dezvoltare.

Schimbarea cu cea mai mare greutate operațională vine din transparență. Operatorul de transport și operatorii de distribuție publică „clar și transparent” capacitatea disponibilă pentru racordări noi, cu granularitate spațială ridicată și cu actualizare cel puțin lunară, plus actualizări ori de câte ori capacitatea se modifică semnificativ. Setul minim de date include capacitatea tehnică totală, capacitatea utilizată și capacitatea disponibilă, cererile înregistrate și stadiul lor, metodologia și ipotezele de calcul, zonele cu congestii și opțiunile de racordare în condiții flexibile. Informația ajunge pe o platformă electronică comună, administrată la nivel național de operatorul de transport.

Asta contează tehnic, nu doar „ca imagine”. Capacitatea disponibilă nu se reduce la o cifră dintr-un tabel. Ea depinde de limite termice pe elemente de rețea, de constrângeri de tensiune, de curenți de scurtcircuit, de criterii de siguranță de tip N-1 și de modul în care se distribuie fluxurile în topologie. Când metodologia și ipotezele ies la suprafață, dezvoltatorii își pot calibra mult mai devreme alegerea nodului, schema de evacuare, profilul de producție și chiar dimensiunea proiectului.

În paralel, draftul închide discuția „cât durează”. Operatorul verifică dosarul în 3 zile lucrătoare și cere completări cu listă exhaustivă; dacă nu primește actele în 3 zile lucrătoare de la notificare, respinge cererea, fără să blocheze depunerea ulterioară a unei noi cereri. Apoi, pentru emiterea avizului sau a refuzului argumentat, apar termene care intră direct în calendarul unui proiect: 15 zile la racordare la transport pentru consum, 10 zile la racordare la distribuție pentru consum, 30 de zile pentru producători și instalații de stocare. Comunicarea se face prin poștă electronică sau mijloace electronice.

Piesa care mută însă „greutatea” din rețea spre proiect poartă numele de racordare în condiții flexibile. Draftul definește flexibilitatea prin acceptul utilizatorului ca operatorul să limiteze sau să sisteze temporar serviciile de transport ori distribuție atunci când apar situații de supraîncărcare, în condiții previzibile, consemnate în acordul semnat între părți. Pentru dezvoltatori, asta înseamnă un drum mai scurt către racordare acolo unde rețeaua nu poate oferi „ferm” în toate momentele. Pentru finanțatori, asta înseamnă un nou set de scenarii obligatorii: curtailment, profil de injecție, clauze PPA și un DSCR care se apără și la limitări temporare.

A doua opțiune „de accelerare” vine din racordarea condiționată de cofinanțare. Draftul descrie o regulă care, tehnic, sună simplu: operatorul nu refuză accesul atunci când racordarea cere înlocuiri sau montări de elemente în perimetrul punctului de racordare, iar solicitantul acceptă costurile și semnează contractul de racordare. În acest model, avizul se eliberează imediat după semnarea contractului, chiar înainte de realizarea fizică a lucrărilor de întărire, astfel încât dezvoltatorul să câștige timp pentru proiectare și autorizații fără presiunea expirării rapide a avizului.

Dacă vreți să vedeți unde intră concurența „la vedere”, răspunsul se află în capacitățile limitate și în dependența transport–distribuție. Draftul descrie situația clasică: liste separate, gestionate separat, care nu „se aliniază” automat atunci când apare capacitate într-o parte a sistemului. De aici, apare un mecanism de alocare mixtă în cazul respingerilor din distribuție cauzate de lipsa de capacitate în transport: jumătate din capacitatea disponibilă se alocă prin lista de așteptare la distribuție, iar cealaltă jumătate se alocă prin licitație la transport. Dacă ultima cerere acceptată depășește cota, solicitantul primește două ieșiri: reduce puterea de injecție solicitată sau intră în licitația organizată de operatorul de transport.

Licitațiile capătă calendar și parametri, nu doar „intenție”. Draftul fixează o licitație anuală până la 31 martie, pe fiecare zonă din rețeaua de transport unde există capacitate disponibilă, inclusiv capacități noi sau eliberate prin anulare ori nevalorificare a avizelor. Capacitățile apărute între licitațiile anuale se cumulează pentru următoarea sesiune, iar cele rămase nealocate se transferă automat. Dacă în transport apar cel puțin 20 MW noi, operatorul poate organiza licitații suplimentare în cursul anului. Prețul de pornire pornește de la 20% din valoarea specifică a garanției financiare de bună execuție, iar regula de bază rămâne ușor de explicat: dacă totalul ofertelor nu depășește capacitatea, alocarea vine gratuit; dacă o depășește, câștigă prețul mai mare. Veniturile merg către dezvoltarea rețelelor electrice.

Filtrul de seriozitate intră direct în bani și în termene. Pentru centrale peste 200 kW și pentru stocare cu putere de injecție de cel puțin 1 MW, titularul depune garanții financiare de bună execuție în 2 luni de la emiterea avizului cu capacitate necondiționată; pentru avizele condiționate, cele 2 luni curg de la notificarea punerii în funcțiune a lucrărilor de întărire sau dezvoltare stabilite în contract. Termenele generale de valabilitate se calibrează pe putere: 12 luni pentru instalații de utilizare până la 1000 kW, 24 de luni pentru injecție până la 1000 kW și pentru consum peste 1000 kW, 36 de luni pentru injecție 1001–10000 kW, 48 de luni peste 10000 kW. Prelungirea apare o singură dată, până la 12 luni, iar operatorul operează prelungirea în 5 zile lucrătoare de la cerere.

Ce se schimbă după aprobare? Se schimbă modul de evaluare. În faza de inițiere și structurare timpurie, un proiect începe cu date lunare pe capacitate, cu congestie vizibilă și cu metodologii publice. În development, proiectul alege între „ferm”, „flexibil” și „condiționat cu întăriri”, iar acea alegere intră în designul electric, în calendar și în strategia de contractare. În finanțare, costurile devin mai explicite: garanții, eventuale licitații, eventuale lucrări de rețea, iar comparația dintre două proiecte din zone diferite devine, în sfârșit, o comparație tehnică și economică, nu o loterie administrativă.

Calendarul de efecte se vede deja în text: piața se așteaptă la aplicare din 2026, cu rezultate care apar imediat după punerea în aplicare, tocmai pentru că mecanismele vizează blocajele și congestiile artificiale și oferă investitorilor o bază reală de evaluare a șanselor de implementare.

Trei proiecte merg mai departe în Sandbox: „centrală virtuală” pentru prosumatori, hub de echilibrare și rețea monitorizată live

0

Comisia pentru spații de testare inovativă a selectat trei inițiative din totalul de șase dosare depuse în runda a doua a mecanismului de tip Sandbox energetic. Proiectele propun testări pe zone unde regulile actuale nu acoperă încă modelele noi de piață și operațiunile digitale: agregarea prosumatorilor cu prețuri dinamice, un rol de BRP pentru surse regenerabile comerciale mici și organizații non-profit, respectiv monitorizarea avansată a rețelelor electrice cu date în timp real.

„Moldova VPP Sandbox: Prețuri dinamice și agregarea prosumatorilor”

Primul proiect are ca obiect o „centrală electrică virtuală” (VPP) care grupează prosumatori și optimizează energia produsă prin tarife dinamice și agregare. Inițiativa este propusă de consorțiul Wise Agile SRL, YellowGrid International Limited și Hexpera Tech S.R.L.

Testul are relevanță pentru două blocuri de reglementare. Primul bloc ține de mecanisme tarifare: semnale de preț pe intervale scurte, reguli de facturare și tratamentul energiei autoproduse în perioade cu preț variabil. Al doilea bloc ține de rolul agregatorului: seturi minime de date, schimb de date operaționale, responsabilități față de operator și reguli pentru portofolii de resurse distribuite. Numele proiectului indică explicit aceste două componente.

„Moldova Energy Hub Tech – BRP for Small Commercial Renewable Energy Sources and Non-Profit Organizations”

Al doilea proiect propune un „hub energetic” care oferă servicii de tip BRP (balance responsible party) pentru surse regenerabile comerciale mici și organizații non-profit, cu accent pe mecanisme de echilibrare și management al dezechilibrelor. Proiectul aparține Sandrologic Grup S.R.L.

Direcția mută discuția din zona tehnologiei pure în zona de piață: cine preia responsabilitatea pentru dezechilibre, cum se calculează și cum se gestionează expunerea la deviații între prognoză și livrare, ce fluxuri de date se cer pentru raportare și reconciliere. Într-un sandbox, o astfel de testare poate seta praguri, roluri și obligații care apoi intră în normele permanente, dacă rezultatele confirmă funcționalitatea și riscurile rămân controlate.

„SCADEX LiveGrid”

Al treilea proiect, „SCADEX LiveGrid”, aparține companiei românești SC Bluenote Communications SA și vizează tehnologii avansate pentru monitorizarea și optimizarea funcționării rețelelor electrice, cu date în timp real și accent pe reziliența sistemului.

Proiectul țintește un lanț tehnic clar: colectare de telemetrie, integrare de date în timp real, indicatori de stare ai rețelei și suport pentru decizii operaționale. În sandbox, valoarea nu vine doar din software, ci și din felul în care se validează accesul la date, responsabilitățile de securitate și interoperabilitatea cu procesele operatorilor.

Ce este Sandbox

Sandbox-ul energetic este un spațiu de testare inovativă, creat ca instrument de reglementare, unde soluții noi intră într-un regim controlat, pe durată limitată, cu derogări temporare punctuale, dar cu cerințe explicite de protecție a consumatorilor și monitorizare. Regimul de testare poate ajunge la maximum 7 ani, cu opțiune de prelungire până la încă 5 ani, în funcție de condițiile aprobate pentru proiect.

Pentru context, Guvernul a aprobat la 29 decembrie 2025 primul proiect-pilot din mecanism, cu testarea tehnologiei Vehicle-to-Grid (V2G) și flux bidirecțional de energie între vehicul electric și rețea, pe bază de derogări temporare.

Cine poate aplica

Eligibilitatea se împarte în două: statutul aplicantului și calitatea proiectului. Pe partea de aplicant, pot solicita un sandbox persoane fizice sau juridice înregistrate în Republica Moldova, dar și entități juridice din străinătate, cu condiția unei sucursale în Republica Moldova pe toată durata proiectului. În plus, aplicantul nu se află în insolvabilitate, nu are conflict de interese în raport cu actorii mecanismului și nu are condamnări pentru infracțiuni grave (de tip corupție, fraudă, criminalitate organizată).

Ce proiecte sunt permise și ce trebuie să demonstreze

Un proiect eligibil are caracter inovativ și aduce o contribuție clară în zona energiei: producere din surse regenerabile, stocare sau soluții avansate pentru furnizare, distribuție ori cerere. Proiectul trebuie să arate unde apar bariere de reglementare care blochează implementarea, să ofere garanții de protecție a consumatorilor și să aibă potențial de scalare după perioada de test.

Ca domenii-țintă, platforma Sandbox enumeră explicit autoconsumul colectiv și comunitățile energetice, electro-mobilitatea, flexibilitatea și servicii de echilibrare, integrarea surselor regenerabile, producția de biocombustibili, politici tarifare, rețele inteligente, plus categoria „altele” pentru cazuri care justifică testarea.

Cum intră un proiect în testare și ce urmează după selecție

Circuitul standard pornește cu depunerea dosarului pe platforma online, continuă cu evaluare tehnică și juridică la nivel de secretariat și avize instituționale, apoi cu recomandarea Comisiei către Guvern. Aprobarea finală se face prin Hotărâre de Guvern, care fixează durata, domeniul de aplicare și derogările permise; apoi urmează monitorizare, raportări intermediare și evaluare finală.

Moldova a anunțat la ECOSOC 2026 programul 2026–2030 pentru digitalizarea energiei

0

Digitalizarea a intrat, discret, în categoria „infrastructură critică” a energiei. Nu mai ține de confortul operațional sau de modernizare cosmetizată, ci de modul în care un sistem energetic își apără stabilitatea, își gestionează costurile și își deschide ușa către investiții. Pe 26 ianuarie 2026, acest mesaj a fost testat într-un cadru ONU, în discuția despre legătura dintre energie, date și inteligență artificială.

Sesiunea „Strengthening the Digital–Energy Nexus” a avut loc pe 26 ianuarie 2026, ca eveniment asociat Forumului pentru Parteneriate ECOSOC 2026. În format remote, organizatorii – WMO, PNUD și UNECE – au urmărit o întrebare foarte aplicată: ce schimbă, în termeni de sistem, folosirea tehnologiilor digitale, a platformelor de date și a AI într-o tranziție energetică care vrea viteză, reziliență climatică și finanțare mai accesibilă.

Contextul merită reținut, pentru că ECOSOC Partnership Forum funcționează ca o platformă de lucru pentru parteneriate legate de Agenda 2030. Ediția 2026 are loc la sediul ONU din New York, pe 27 ianuarie 2026, sub tema acțiunilor „transformatoare, echitabile, inovatoare și coordonate” pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, cu accent pe ODD 6, 7, 9, 11 și 17.

În partea tehnică, discuția a venit cu repere cuantificabile, tocmai ca să nu rămână la nivel de concept. Prognoza susținută de AI și planificarea bazată pe date pot reduce congestiile de transport cu 15–20%, pot îmbunătăți integrarea regenerabilelor în rețea cu circa 25% și pot diminua costurile operaționale cu până la 10 miliarde USD anual, printr-o echilibrare mai bună între cerere și ofertă și prin mentenanță predictivă.

În acest cadru, Moldova a intrat cu o poziționare de politici publice, nu cu un discurs general despre tehnologie. Secretarul de stat Cristina Pereteatcu a legat digitalizarea de trei obiective care contează în orice piață energetică: securitatea aprovizionării, accesibilitatea prețurilor și alinierea la piața energetică europeană.

Punctul de inflexiune din mesaj a stat într-o formulare directă, unde convergența energie–digitalizare este o necesitate strategică. Asta schimbă logica discuției. În loc de proiecte izolate, apare nevoia de arhitectură: date coerente, sisteme care comunică între ele și decizii rapide, în special în condiții de stres pe sistem. Rezultatul cel mai concret, din perspectiva „livrabilelor”, ține de cadrul intern: Moldova a anunțat un Program național de transformare digitală a sectorului energetic pentru 2026–2030, cu accent pe date, interoperabilitate și securitate cibernetică. În același timp, Pereteatcu a plasat parteneriatele internaționale în centrul implementării, ca instrument pentru standarde, know-how și mobilizare de finanțare.

Poleiul pune rețelele la pământ: mii de consumatori fără energie, echipele intervin 24/24

0

În aceste zile, condițiile meteorologice rămân pe alertă, iar meteorologii au avertizat asupra ninsorilor, chiciurii și temperaturilor scăzute, un mix care amplifică riscul de avarii în infrastructura energetică și de întreruperi punctuale ale alimentării. Pe acest fundal, operatorii din sectorul electroenergetic își intensifică monitorizarea și trec în regim de vigilență sporită, cu accent pe sectoarele expuse din câmp deschis, unde depunerile de gheață pe conductoare și rafalele de vânt cresc solicitările mecanice asupra liniilor. În paralel, dispeceratele urmăresc în timp real parametrii rețelelor, pentru a limita propagarea deranjamentelor și pentru a prioritiza intervențiile în zonele cu acces dificil.

Actualizare de la Î.S. „Moldelectrica” (rețeaua de transport): În contextul instituirii codului portocaliu de ploi și depuneri de chiciură pe teritoriul Republicii Moldova, Î.S. „Moldelectrica” a informat că, pe parcursul zilei de astăzi, în urma monitorizării continue a stării operative a rețelei electrice de transport, au fost depistate deconectări izolate la nivel de 110 kV în zona municipiului Orhei, precum și la nivel de tensiune medie, cu impact minim asupra consumatorilor finali. Operatorul a precizat că deconectările identificate la nivelul rețelei de transport nu au generat întreruperi semnificative, regimurile de funcționare fiind menținute în limitele admise. Totodată, Moldelectrica a raportat că echipele operative de dispecerat, împreună cu echipele din teritoriu, activează în regim de permanență, cu supraveghere sporită a infrastructurii, monitorizare în timp real a liniilor aeriene și a stațiilor electrice și capacitate de intervenție promptă pentru localizarea și remedierea eventualelor deranjamente. Operatorul a mai transmis aplicarea unor măsuri suplimentare de prevenire și limitare a impactului fenomenelor de iarnă, inclusiv intensificarea controalelor operative și menținerea echipelor tehnice în stare de alertă, cu informarea autorităților competente și a publicului privind evoluția situației.

Pe segmentul de distribuție, operatorii raportează efecte mai vizibile în teren, în special acolo unde chiciura se depune pe conductoare și unde vântul crește riscul de rupere a elementelor de rețea sau de contact accidental cu vegetația. În astfel de condiții, intervențiile se complică logistic, mai ales în extravilan, pe porțiuni de rețea aflate la distanță, în câmp deschis, unde accesul se face greu și lucrările necesită timp suplimentar pentru securizarea zonei și verificarea parametrilor înainte de realimentare.

Premier Energy Distribution a raportat astăzi avarii în rețelele de distribuție, generate de vânt puternic și depuneri de gheață pe conductoarele liniilor electrice, cu impact accentuat în zone extravilane greu accesibile. Operatorul a raportat că echipele de intervenție sunt în teren și lucrează pentru identificarea punctelor de defect și remedierea defecțiunilor apărute. La ora 17:00, Premier Energy Distribution a raportat că 11 localități din raioanele Criuleni, Orhei, Călărași și Ceadîr-Lunga se confruntau cu lipsa energiei electrice, iar intervențiile rămâneau îngreunate de meteo severă și accesul dificil către liniile electrice aflate la distanță, în câmp deschis.

Timeline – evoluția situației (26 ianuarie 2026):

09:30 – Premier Energy Distribution a raportat întreruperi în rețeaua de medie tensiune, cu 9 localități parțial deconectate din raioanele Criuleni, Orhei, Telenești, Călărași și Ștefan Vodă, după defecțiuni apărute pe fondul condițiilor meteo nefavorabile; echipele operative au fost antrenate în identificarea defectelor și remediere.

12:30 – Premier Energy Distribution a raportat că erau afectate parțial 13 localități din centrul și sudul țării și a avertizat asupra riscului sporit asociat conductoarelor rupte, căzute la sol, în condiții de vânt și chiciură, cu solicitarea de prudență maximă și restricționarea accesului în zonele de risc până la intervenția echipelor.

17:00 – Premier Energy Distribution a raportat 11 localități fără energie electrică în raioanele Criuleni, Orhei, Călărași și Ceadîr-Lunga, cu restabilire în curs, în condiții îngreunate de vreme și acces.

20:00 – S.A. „RED-Nord” a raportat o situație operativă separată pentru nordul țării, cu deconectări avariate și consumatori afectați.

S.A. „RED-Nord” a raportat că, în urma condițiilor meteorologice nefavorabile înregistrate astăzi, caracterizate prin polei și chiciură, în rețelele electrice de distribuție din nordul Republicii Moldova au fost înregistrate mai multe deconectări avariate. Conform situației operative din 26.01.2026, ora 20:00, operatorul a raportat 14 deconectări cu durată mai mare de 3 minute, fiind afectați 4 055 consumatori din 43 localități ale raioanelor Florești, Ocnița, Rezina și Soroca. RED-Nord a raportat că echipele operative de reparație activează 24/24 și sunt mobilizate în teren pentru remedierea defecțiunilor și restabilirea alimentării cu energie electrică în cel mai scurt timp posibil, în condiții de siguranță.

În ceea ce privește securitatea electrică, operatorii reiterează că orice conductor rupt, căzut la pământ sau care atârnă suspect trebuie ocolit și semnalat imediat, fără apropiere și fără intervenții asupra instalațiilor electrice. Pentru raportarea incidentelor, consumatorii pot apela linia Premier Energy Distribution, 022 43 11 11, respectiv linia S.A. „RED-Nord”, 023124201, în regim de urgență.

QGROUP: 20 MW of storage ready for delivery as a 75 MW pipeline takes shape in 2026

0

This weekend was a busy one for the QGROUP team, with multiple workstreams moving in parallel and the kind of momentum you feel when equipment starts arriving on-site. New battery storage containers entered the country, immediately triggering the practical sequence that follows any delivery: inbound checks, documentation, labeling, scheduling, and short, decisive calls that close remaining logistics details. 

A few weeks ago, the group communicated a confirmed project pipeline totaling 75 MW. The latest deliveries give that headline a clearer operational footprint, because the story now revolves around batches, availability, and site timelines rather than planning assumptions. In other words, the pipeline starts to translate into equipment allocation and execution sequencing. 

For 2026, QGROUP is treating storage as a core delivery track, not as an add-on appended late in the project cycle. In a market where delays and integration issues carry immediate cost, competitive positioning increasingly depends on whether a contractor can manage delivery, grid connection, and commissioning in a predictable order. QGROUP’s approach relies on staged deliveries that match site readiness and commissioning capacity. 

On immediate availability, QGROUP says it currently has 20 MW of battery storage systems already placed in warehouses, containerized and prepared for near-term dispatch to multiple projects. These are received units ready for mobilization, with delivery planning linked to specific sites and beneficiaries. The practical implication is straightforward: projects can move into installation based on what is physically available, not on estimated arrival windows. 

Beyond the warehouse stock, QGROUP notes that an additional 10 MW is in transit, with further batches scheduled to follow. This batch-based model supports phased installation and commissioning as each tranche reaches the site, which helps keep crews and equipment synchronized across multiple locations. It also reduces the likelihood of site downtime caused by a single missing component or late shipment. 

QGROUP frames 2026 as a year when the market will push many players beyond “EPC-only” positioning. Storage projects increasingly require system-level delivery: design discipline, integration know-how, operational logic, and accountability for performance—not just installation. The company is aligning its role accordingly, aiming to deliver storage as infrastructure rather than as a packaged product handed over at the end. 

RENERGY

At the technical level, the group points to the full scope behind a MW headline: power conversion (PCS), transformers, protection systems, SCADA/EMS integration, and acceptance testing aligned with grid connection requirements. Site-specific sizing also depends on energy capacity (MWh), which defines discharge duration and shapes the operational use case. QGROUP’s stated objective is a coherent delivery flow from installation through commissioning, without fragmented handoffs. 

RENERGY

QGROUP also says it is ready to engage with new customers and partners on both new projects and expansions of existing ones, with a scope that spans EPC through storage infrastructure, integration, and commissioning. The 75 MW pipeline is described as the current confirmed base, and the company expects additional capacity to be added as the year progresses. We will continue to track the rollout as successive batches move from logistics into installed and commissioned capacity.