Creșterea accelerată a capacităților din surse regenerabile, apariția unor consumuri dense și continue dinspre centrele de date pentru AI și presiunea pe infrastructuri într-un context geopolitic volatil schimbă regulile jocului în timp real. Echilibrarea sistemelor electrice nu mai stă exclusiv în curtea inginerilor; devine o miză strategică pentru guverne și companii.
Înaintea forumului „Balancing Europe’s Energy System”, de pe 9 octombrie, la Viena, discutăm cu Andrii Kostrytsia, președintele Energy Club Ucraina, despre cum arată noul echilibru dintre piață, tehnologie și reglementare — inclusiv pentru Moldova.
Europa a ajuns în punctul în care tranziția energetică nu mai înseamnă scenarii pentru 2030, ci decizii de operare luate astăzi, sub presiunea variabilității producției și a cererii care se aplatizează. „Echilibrarea” intră în vocabularul public din motive concrete: sistemele se apropie frecvent de limită, iar deviațiile mici pot declanșa costuri mari în servicii de sistem și în prețul final.
Forumul de la Viena anunță o conversație completă: arhitectura pieței unice și rolul NEMO în cuplarea piețelor, experiența integrării volumelor mari de eolian și fotovoltaic, digitalizarea și automatizarea la nivel de rețea, stocarea prin BESS ca infrastructură critică, plus perspectiva operatorilor de transport și a reglementatorilor care asigură stabilitatea fizică de la o oră la alta. Pentru Moldova, subiectele nu sunt teorie: alinierea la ENTSO-E, piețele pentru servicii de echilibrare și proiectele de stocare bine încadrate în reguli bancabile devin pași obligatorii pentru investiții reale și siguranță în exploatare.
De ce devine atât de acută chiar acum tema echilibrării sistemului energetic?
“Modelele teoretice s-au depărtat de realitatea din teren. Ani la rând am vorbit despre un viitor cu multe regenerabile, iar acel viitor a sosit. S-a văzut că sistemul existent operează la limită. Evenimentele recente din Spania au arătat presiunea din vârfurile de consum; nu mai discutăm despre prognoze, ci despre o realitate operațională. Intervin și factori noi: boom-ul inteligenței artificiale, care cere centre de date foarte mari, și războiul din Ucraina, care a expus fragilitatea infrastructurilor centralizate. Devine evident că abordările vechi nu mai ajung.”
De ce devine atât de acută chiar acum tema echilibrării sistemului energetic?
Andrii Kostrytsia: Modelele teoretice s-au depărtat de realitatea din teren. Ani la rând am vorbit despre un viitor cu multe regenerabile, iar acel viitor a sosit. S-a văzut că sistemul existent operează la limită. Evenimentele recente din Spania au arătat presiunea din vârfurile de consum; nu mai discutăm despre prognoze, ci despre o realitate operațională. Intervin și factori noi: boom-ul inteligenței artificiale, care cere centre de date foarte mari, și războiul din Ucraina, care a expus fragilitatea infrastructurilor centralizate. Devine evident că abordările vechi nu mai ajung.
Afirmația atinge două planuri. Pe partea de producție, variabilitatea eolianului și fotovoltaicului comprimă marjele de manevră ale operatorilor, iar necesarul de rezervă și de echilibrare crește. Pe partea de cerere, încărcările pentru AI introduc platouri de consum care nu mai urmează tiparul zi/noapte, iar acest lucru împinge piața să plătească flexibilitatea exact când contează, nu în medie. În acest cadru, stocarea și serviciile de sistem nu rămân „anexe”, ci capătă rol central în stabilitatea frecvenței și a tensiunii.
Pare o discuție concepută pentru economiile mari din UE. Cât de relevant este forumul pentru Moldova, aflată pe drumul integrării europene?
Andrii Kostrytsia: Relevanța este directă. Moldova, asemenea Ucrainei, își integrează piața cu cea europeană. Aceasta înseamnă aceleași reguli ENTSO-E, aceleași mecanisme de piață și aceeași provocare a integrării SRE pe care o vedem în Germania sau Spania. Forumul oferă reprezentanților Moldovei acces la „arhitecții” pieței europene: direcția gândirii de reglementare, tehnologiile care devin standard și, foarte important, modul de a evita greșelile costisitoare pornind de la experiența altor țări. Este o conversație despre un viitor care, pentru Moldova, devine realitate în scurt timp.
În practică, „alinierea” nu se reduce la documente. Contează piețele funcționale pentru echilibrare, semnalul de preț care răsplătește disponibilitatea și reacția rapidă, accesul la date operaționale și integrarea proiectelor BESS în planificarea de rețea. Fără aceste elemente, riscul proiectelor crește, costul capitalului urcă și calendarul investițiilor se lungește.
Cum ați construit programul forumului și ce aduce fiecare dintre vorbitori?
Andrii Kostrytsia: Am gândit programul ca o vedere de 360 de grade asupra ecosistemului. Confirmăm participarea unor experți care acoperă direcțiile cheie. Piața și arhitectura ei vor fi prezentate de Rafael Gómez-Elvira, președintele Comitetului NEMO al UE și director al OMI Group; deciziile pe care le coordonează influențează modul de funcționare al pieței unice. Producția din SRE capătă o perspectivă practică prin Øyvind Vessia, director pentru afaceri de reglementare la Ørsted, companie care integrează în rețea volume mari de eolian. Componenta tehnologică se vede din interiorul unui mare furnizor global prin Viktor Kamyshev, Chief Strategy & Growth Officer la GE Vernova, cu accent pe instrumente, de la sisteme de stocare BESS la platforme digitale. Analiza și studiile de caz vin prin Stephen Woodhouse, director la AFRY Management Consulting, cu răspunsuri la întrebările „de ce” și „cât costă” tranziția. Iar partea de soluții concrete și automatizare se vede la Patrick Dallinger, Sales Director la Schneider Electric Austria, care arată cum devin „smart grids” o realitate astăzi. Continuăm discuțiile cu operatori de transport și cu autorități de reglementare pentru a include perspectiva celor care răspund zilnic de stabilitatea fizică a rețelelor.
Această distribuție evită capcana unui dialog pur tehnic sau, invers, pur comercial. În locul unei serii de prezentări paralele, programul promite o linie logică: cum proiectezi piața, ce flexibilități creezi, ce tehnologii folosești, cum demonstrezi valoarea în costul total al sistemului și cum treci de la „pilot” la implementare scalată, cu reguli clare.
Ce rol aduce experiența Ucrainei în această discuție europeană?
Andrii Kostrytsia: Nu vorbim doar despre reconstrucție după atacuri. Discutăm o schimbare de mentalitate. Descentralizarea devine bază pentru continuitatea serviciului, iar flexibilitatea operațională devine necesitate zilnică. Experiența noastră introduce un pragmatism necesar într-o conversație care, uneori, rămâne la nivelul riscurilor teoretice.
În termeni de proiectare a sistemelor, această lecție înseamnă redundanță inteligentă, distribuirea locurilor de injecție și consum, capabilități rapide de echilibrare și digitalizare până la nivel de stație. Rezultatul urmărit ține de continuitatea alimentării și de reducerea costurilor datorate intervențiilor de urgență.
Ce anume câștigă un participant după o zi petrecută la Viena?
Andrii Kostrytsia: Ne dorim ca fiecare să plece nu doar cu contacte noi, ci și cu răspunsuri aplicate și cu un avantaj în proiectele proprii. Este importantă o imagine clară a foii de parcurs în reglementare, o înțelegere a modelelor de business pentru stocare și, la fel de important, dialogul direct cu oamenii care modelează regulile pieței. Invit pe toți cei implicați în sector, în special pe colegii din Moldova, să se alăture acestei conversații. Detaliile programului și înregistrarea sunt disponibile pe site-ul oficial al forumului.
Echilibrarea rămâne, în esență, un sport de echipă între piață, operatori și tehnologie. Piețele de energie trebuie să răsplătească flexibilitatea exact în orele critice, altfel stocarea și managementul cererii nu ajung la masa investițiilor serioase.
Stocarea prin BESS merită tratată ca infrastructură de sistem, nu ca proiect marginal; doar așa se justifică economic disponibilitatea pentru echilibrare atunci când variația producției apasă rețeaua. Digitalizarea rețelelor, de la măsură până la control, reduce costul dezechilibrelor și micșorează timpul dintre semnal și reacție.
Pentru Moldova, integrarea cu ENTSO-E capătă sens deplin abia când regulile, datele operaționale și proiectele concrete trag în aceeași direcție; forumul de la Viena oferă o scurtătură utilă: lecții deja învățate, standarde care se impun și contacte directe cu cei care desenează arhitectura pieței.
