Astăzi, în şedinţa Guvernului, ministrul finanţelor, Andrian Gavriliţă, susţine proiectul de hotărâre prin care Cabinetul de miniştri trimite în Parlament proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de facilitate de credit dintre Republica Moldova şi Agenţia Franceză pentru Dezvoltare (AFD) „Programul pentru tranziţia energetică verde” nr. CMD 1016 01 G, semnat la 11 august 2025. Documentul deschide accesul la un împrumut de 25 milioane de euro, cu destinaţie dublă: acoperirea necesităţilor bugetului de stat şi accelerarea reformelor din sectorul energetic.

Potrivit proiectului, Guvernul cere Legislativului ratificarea unui acord bilateral interstatal, încheiat între Republica Moldova şi AFD. Acordul include 18 articole şi 15 anexe, cu detalii tehnice despre condiţiile financiare ale împrumutului, administrarea facilităţii, angajamentele celor două părţi şi matricea de politici pe care Chişinăul o acceptă în schimbul banilor.

Scopul declarat al aranjamentului este finanţarea bugetului de stat, în paralel cu promovarea reformelor în sectorul energetic şi apropierea acestuia de standardele Uniunii Europene. Textul subliniază obiective precum modernizarea infrastructurii energetice, creşterea eficienţei energetice, dezvoltarea surselor de energie regenerabilă, protecţia consumatorilor şi consolidarea politicilor de mediu şi de combatere a schimbărilor climatice.

Implementarea angajamentelor asumate prin Matricea de politici revine, în comun, Ministerului Energiei, Ministerului Mediului şi Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. Aceste instituţii trebuie să livreze reforme care să facă posibilă tranziţia către o economie mai verde şi un sistem energetic mai sigur.

Lista acţiunilor menţionate în nota de argumentare este lungă şi acoperă atât norme tehnice, cât şi politici sociale. Guvernul îşi asumă aprobarea legislaţiei secundare restante în domeniul eficienţei energetice, adoptarea Strategiei energetice a Republicii Moldova până în anul 2050, finalizarea cadrului normativ pentru energia din surse regenerabile şi consolidarea mecanismelor de sprijin pentru consumatorii vulnerabili de energie. În plus, urmează adoptarea unui Regulament care tratează garanţiile de origine pentru energia electrică din surse regenerabile, introducerea autorizaţiilor de emisie de gaze cu efect de seră în legislaţie, lansarea unui voucher ECO destinat investiţiilor eficiente şi aprobarea unei strategii pe termen lung pentru renovarea clădirilor, inclusiv a blocurilor de locuinţe cu mai multe apartamente.

Aceste condiţionalităţi transformă împrumutul într-un instrument de presiune pozitivă asupra autorităţilor, care nu obţin simplu bani pentru acoperirea deficitului, ci acceptă o agendă complexă de reforme, cu termene şi responsabilităţi clare.

Acordul prevede acordarea unei facilităţi de credit în sumă de 25 milioane de euro, în condiţii considerate concesionale. Maturitatea împrumutului este de 15 ani, iar perioada de graţie de 5 ani. Rambursarea are loc de două ori pe an, în 20 de tranşe egale.

Dobânda nu are încă o formă definitivă. La data debursării, statul va alege între o rată fixă sau una flotantă, legată de Euribor la 6 luni plus o marjă de 0,9 puncte procentuale. Nota explicativă menţionează că, la 8 august 2025, Euribor la 6 luni era de 2,083%, ceea ce sugerează un cost total al dobânzii de aproximativ 3% în scenariul unei rate flotante, cu risc de creştere sau scădere în funcţie de evoluţia pieţei.

Pe lângă dobândă, acordul include două tipuri de comisioane. Comisionul de angajament este de 0,5% pe an, aplicat la suma nedebursată după trecerea unei perioade de şase luni de la semnare. Comisionul unic este tot de 0,5%, calculat din întreaga valoare a împrumutului şi plătit în termen de cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a acordului. Împrumutul se debursează într-o singură tranşă, iar toate cheltuielile de deservire se acoperă din bugetul de stat.

În plan macroeconomic, suma de 25 milioane de euro nu schimbă radical profilul datoriei publice, însă adaugă o nouă povară de plată pe termen mediu şi lung. Caracterul concesional reduce costul, dar nu îl anulează. Pentru Guvern, miza principală este accesul la finanţare în condiţii previzibile şi mesajul politic transmis partenerilor din UE şi Franţa, care văd astfel o ancorare mai fermă a Chişinăului în agenda „verdelor” europene.

Pe plan normativ, documentul este compatibil cu Constituţia Republicii Moldova, Carta ONU şi legislaţia Uniunii Europene. Totuşi, asumarea acestui acord înseamnă, pe termen scurt şi mediu, un volum considerabil de muncă legislativă: adoptarea de legi noi, modificarea celor existente, elaborarea de regulamente şi strategii sectoriale. Pentru ministerele de linie, împrumutul nu este doar o sursă de bani, ci şi un calendar strict de reforme monitorizate de Agenţia Franceză pentru Dezvoltare.

Componenta socială apare în special prin prisma protecţiei consumatorilor vulnerabili de energie şi a renovării fondului locativ. Dacă reformele ajung la implementare, acestea pot reduce factura energetică pentru gospodării, pot creşte confortul termic în blocuri vechi şi pot crea locuri de muncă în sectoarele construcţii şi servicii energetice.

Proiectul de hotărâre supus astăzi votului în şedinţa Guvernului nu ratifică direct acordul, ci doar aprobă şi transmite Parlamentului proiectul de lege de ratificare. După trecerea prin comisiile parlamentare şi votul în plen, Ministerul Finanţelor urmează să notifice AFD asupra ratificării. Ministerul Justiţiei va emite ulterior opinia legală, iar din acel moment acordul intră efectiv în vigoare.

Termenul limită pentru debursarea sumei este 17 iunie 2026. Până atunci, Guvernul trebuie să asigure îndeplinirea condiţiilor prealabile şi să avanseze pe agenda de reforme. În caz contrar, riscul nu se rezumă la pierderea accesului la bani, ci se extinde asupra credibilităţii Republicii Moldova în faţa partenerilor europeni, într-un moment în care finanţarea pentru tranziţia energetică devine tot mai competitivă la nivel regional.

În final, proiectul susţinut de ministrul Andrian Gavriliţă este un test dublu: pentru capacitatea Guvernului de a utiliza responsabil instrumentele de îndatorare externă şi pentru voinţa reală de a transforma sectorul energetic dintr-o vulnerabilitate într-un pilon al dezvoltării economice şi al apropierii de Uniunea Europeană.