Sectorul construcțiilor din Moldova se confruntă cu o contradicție structurală: resursele financiare pentru renovarea energetică a fondului construit cresc, dar capacitatea pieței de a le transforma în proiecte concrete rămâne în urmă. Normele învechite, deficitul de competențe tehnice specializate și absența unor standarde de calitate actualizate blochează absorbția eficientă a investițiilor disponibile. Tocmai acestea au fost temele centrale ale Forumului Național al Construcțiilor Eficiente Energetic: Investiții, Provocări și Dezvoltare, desfășurat pe 27 mai la Chișinău — primul eveniment de acest profil care a adus la aceeași masă autorități, finanțatori, constructori și organizații internaționale pentru a formula răspunsuri sistemice.
Contextul este definit de o cifră: peste 50% din consumul final de energie la nivel național provine din sectorul clădirilor. Cu un fond locativ construit majoritar înainte de 1990, în absența oricăror cerințe de performanță energetică, Republica Moldova pierde anual sume semnificative prin clădiri prost izolate, sisteme de încălzire ineficiente și pierderi termice evitabile. Soluțiile există — atât tehnic, cât și financiar. Problema este viteza cu care pot fi implementate la scară.
Ministerul Energiei
Pentru Ministerul Energiei, eficiența energetică a clădirilor nu este un subiect tehnic de nișă — este una din pârghiile directe de reducere a dependenței energetice a țării. Ministrul Dorin Junghietu a subliniat că programele implementate până acum demonstrează că investițiile în renovare produc efecte concrete și măsurabile, atât la nivel de consum național, cât și în bugetele gospodăriilor individuale.
„Investițiile în eficiența energetică a clădirilor au un impact economic și social direct pentru cetățeni. Vorbim despre facturi mai mici la energie, locuințe mai calde și un confort sporit pentru oameni. Rezultatele programelor implementate până acum arată că eficiența energetică a clădirilor este una dintre cele mai bune soluții pentru reducerea consumului și întărirea rezilienței energetice a țării. În continuare ne propunem să dezvoltăm și să extindem aceste inițiative ca mai multe familii din Moldova să aibă condiții de trai mai bune.”
Victoria Belous, vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, a completat că sectorul are nevoie de predictibilitate normativă, nu doar de capital.
„Construcția și eficiența clădirilor, atunci când sunt realizate corect, reduc impactul asupra mediului și sporesc confortul locatarilor. Este important ca autoritățile să ofere claritate și predictibilitate. Noile construcții trebuie să respecte standarde de calitate și să contribuie la reducerea consumului de energie.”
Vladimir Bolea, Viceprim-ministru și Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a articulat explicit tensiunea dintre ritmul inovației tehnologice în construcții și rigiditatea cadrului normativ actual, pledând pentru un regim legislativ adaptiv.
„Legislația trebuie să țină pasul cu realitățile actuale. Schimbările climatice își fac deja simțită prezența în viața noastră de zi cu zi, iar tehnologiile și materialele de construcție evoluează într-un ritm accelerat. Avem nevoie de un cadru normativ flexibil și modern, care să permită adaptarea rapidă la noile cerințe și la modul în care construim astăzi. Atunci când apar soluții inovatoare care nu sunt încă reglementate suficient, încurajez mediul de afaceri să vină cu propuneri clare și argumentate.”
CNED — Fondul de Eficiență Energetică
Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED) este instituția care gestionează operațional principalul instrument de finanțare — Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial din Moldova (FEERM). Directorul Ion Muntean a prezentat în detaliu soluțiile financiare disponibile pentru renovarea blocurilor locative și a recunoscut că implementarea programelor a relevat și vulnerabilitățile structurale ale pieței de construcții, pe care Forumul și-a propus să le adreseze direct.
„Eficiența energetică nu mai este doar un obiectiv de politică publică, ci o investiție strategică în securitatea energetică, competitivitatea economică și calitatea vieții cetățenilor. În ultimii ani am construit mecanisme sustenabile de finanțare și am lansat programe care deja produc rezultate concrete. Totodată, acest parcurs ne-a arătat clar unde sunt vulnerabilitățile pieței. Forumul de astăzi este o invitație deschisă la dialog și colaborare, pentru a identifica împreună soluțiile care vor accelera dezvoltarea unui sector al construcțiilor eficient energetic, solid și de calitate în Republica Moldova.”
FEERM prevede un buget de peste 1,4 miliarde de lei până la finele lui 2027 și acoperă renovarea a minimum 507.000 de metri pătrați de suprafață încălzită în trei ani, din care 75% clădiri rezidențiale. Granturile acoperă 70% din investiția eligibilă pentru asociațiile de proprietari din condominiu, cu o contribuție proprie de 30%. Proprietarii vulnerabili energetic beneficiază de alocații de până la 90% din valoarea contribuției, din Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice.
PNUD și Guvernul Danemarcei vor finanța audituri energetice la 10 incubatoare de afaceri și 25 de blocuri locative. Alte 43 de audituri la blocuri locative și instituții medicale au fost deja realizate cu finanțare UE și italiană. Din aceleași surse, alături de GEF, PNUD a instalat panouri fotovoltaice la 9 spitale raionale.
PNUD — Dimensiunea internațională
„Astăzi, intrăm într-o nouă etapă a eficienței energetice: de la ambiții în materie de politici și intenții strategice la implementarea la scară largă, programe operaționale, investiții concrete și rezultate măsurabile. Nu este destul să facem doar investiții. La fel de importantă este capacitatea sectorului privat de a răspunde eficient cererii crescânde de construcții și renovări eficiente din punct de vedere energetic. De aceea acordăm prioritate profesionalizării accelerate — competențe tehnice îmbunătățite, standarde de calitate, tehnologii moderne.”
Forumul a cristalizat un consens: Moldova nu mai are o problemă de lipsă de resurse financiare pentru renovarea energetică — are o problemă de capacitate de implementare. Rezolvarea ei presupune simultan trei intervenții: modernizarea cadrului normativ în construcții, profesionalizarea forței de muncă din sector și consolidarea mecanismelor de absorbție a fondurilor disponibile.
Evenimentul a reunit peste 150 de reprezentanți ai sectorului construcțiilor, instituțiilor financiare, autorităților publice și organizațiilor internaționale și s-a desfășurat în contextul Strategiei sectoriale de renovare a fondului imobiliar național 2025–2050, elaborată cu sprijinul PNUD, Secretariatului Comunității Energetice, UE și Danemarcei.
