ANRE-ul ucrainean NКREKP, a aprobat la nivel de proiect majorarea tarifelor „Ukrenergo” pentru transportul și dispecerizarea energiei electrice de la 1 iulie 2026. Tariful de transport urcă la aproximativ 17,54 euro/MWh, față de circa 14,42 euro/MWh în prezent. Diferența este de 3,12 euro/MWh, adică o creștere de 21,62%. Tariful pentru dispecerizare ajunge la aproximativ 2,30 euro/MWh, față de circa 2,14 euro/MWh acum, cu un avans de 7,83%. Conversiile sunt făcute la cursul oficial al Băncii Naționale a Ucrainei din 27 mai 2026, de 51,5159 unități monetare ucrainene pentru un euro.
Împreună, transportul și dispecerizarea în sistemul ucrainean trec de la aproximativ 16,56 euro/MWh la 19,84 euro/MWh. Creșterea totală este de 3,28 euro/MWh. Aceasta este cifra relevantă pentru piață: Ucraina scumpește serviciile de sistem, nu energia ca marfă. Pentru Moldova, efectul apare în alt punct al lanțului comercial: la exportul sau tranzitul de energie spre Ucraina.
Pentru Chișinău, întrebarea corectă este alta decât pentru Kiev. În Ucraina, tariful intră în costurile interne ale sistemului. În Moldova, el intră în calculul cumpărătorului ucrainean. Dacă un MWh pleacă din Moldova spre Ucraina sau trece prin Moldova dinspre România, cumpărătorul de la destinație va calcula prețul final după intrarea în sistemul „Ukrenergo”. Cu un cost de rețea mai mare cu circa 3,3 euro/MWh, prețul acceptat la frontieră devine mai strict.
NКREKP a aprobat proiectele de modificare a tarifelor „Ukrenergo” pentru perioada de la 1 iulie 2026. Documentul pentru transport stabilește un nivel echivalent cu 17,54 euro/MWh, iar documentul pentru dispecerizare stabilește un nivel echivalent cu 2,30 euro/MWh. Ambele valori sunt fără TVA și urmează procedura de consultare înainte de adoptarea finală.
Inițial, „Ukrenergo” ceruse un tarif de transport echivalent cu aproximativ 18,61 euro/MWh și un tarif de dispecerizare de circa 3,32 euro/MWh. Regulatorul a acceptat principiul majorării, dar a coborât nivelul solicitat de operator. În formulă simplă, NКREKP a transmis pieței că „Ukrenergo” are nevoie de mai mulți bani, dar presiunea tarifară trebuie dozată.
Această decizie are o componentă tehnică și una financiară. Componenta tehnică ține de operarea unui sistem electric afectat de război, cu necesar mare de reparații, pierderi tehnologice scumpe și servicii de echilibrare mai greu de procurat. Componenta financiară ține de obligațiile „Ukrenergo” față de piață, inclusiv față de producătorii din surse regenerabile.
În noul tarif de transport intră și o componentă pentru plățile aferente energiei regenerabile, echivalentă cu aproximativ 7,14 euro/MWh. Aceasta arată că tariful de transport al Ucrainei are și funcție de mecanism financiar. El acoperă rețeaua, dar ajută și la susținerea obligațiilor speciale ale operatorului față de producția verde.
Explicația principală ține de baza de încasare. „Ukrenergo” operează aceeași infrastructură critică, dar volumele prognozate pentru 2026 scad. În documentul pentru dispecerizare, operatorul indică un volum de transport mai mic cu 5,54% față de nivelul aprobat anterior și un volum de livrare mai mic cu 9,5%. Când mai puțini MWh trec prin sistem, costul fix al rețelei se împarte la o cantitate mai mică de energie. Tariful pe MWh crește.
Al doilea motiv este cursul valutar. În calculele anterioare ale tarifului era inclus un curs de 49,36 unități monetare ucrainene pentru un euro, iar în noile calcule apare un nivel de 51,18. Cursul oficial din 27 mai 2026 este chiar mai sus, la 51,5159. Pentru obligațiile raportate la euro, această diferență se transformă în presiune directă pe tariful „Ukrenergo”.
Al treilea motiv ține de liberalizarea plafoanelor de preț din piața angro ucraineană de la 1 mai 2026. Dacă prețul mediu al energiei crește, cresc și cheltuielile operatorului pentru pierderi tehnologice, restricții de sistem și servicii asociate. Într-o piață cu infrastructură atacată, costul tehnic al MWh-ului livrat devine aproape la fel de important ca prețul energiei propriu-zise. Ucraina mută o parte din costul rezilienței în tariful de rețea. Aceasta este o decizie de supraviețuire operațională pentru sistemul ucrainean, dar și o decizie care schimbă calculele comerciale din regiune.
Pentru Moldova, impactul are trei niveluri: export, tranzit și securitate operațională. Relația directă cu Ucraina se schimbă mai ales pe primele două.
Moldova are deja cadrul de piață pentru schimburi transfrontaliere cu Ucraina și România. Din martie 2024, furnizorii calificați pot participa la licitații de capacitate pentru import și export, iar pe frontiera Moldova–Ucraina licitațiile anuale, lunare și zilnice se desfășoară pe platforma „Ukrenergo”. Ministerul Energiei de la Chișinău a prezentat aceste reguli ca pe un pas spre exportul energiei, inclusiv din surse regenerabile.
Aici apare efectul concret. Dacă Moldova exportă energie spre Ucraina, tariful ucrainean mai mare reduce spațiul de preț la frontieră. Cumpărătorul ucrainean privește MWh-ul moldovenesc prin costul final livrat în sistemul său. Dacă după frontieră apar încă 19,84 euro/MWh pentru transport și dispecerizare, față de 16,56 euro/MWh anterior, diferența va fi inclusă în calculul de ofertă.
Cumpărătorul ucrainean va încerca să transfere cei 3,28 euro/MWh înapoi către prețul de achiziție. Asta înseamnă o presiune pe prețul net primit de exportatorul din Moldova. În orele de deficit ucrainean, această presiune poate fi absorbită de piață. În orele cu surplus regional sau cu spread mic între România, Moldova și Ucraina, diferența poate scoate o tranzacție din zona profitabilă.
Exportul moldovenesc devine o afacere de profil orar
Moldova poate ajunge în 2026 într-o poziție nouă: exportator punctual de energie regenerabilă. Ministrul Energiei Dorin Junghietu a vorbit despre posibilitatea apariției unui surplus local de energie verde încă din sezonul cald, pe fondul extinderii rapide a capacităților regenerabile și al apariției sistemelor de stocare.
Dar noul tarif ucrainean schimbă calitatea cerută exportului. Energia solară livrată la prânz, în ore cu producție mare în regiune, va avea valoare comercială mai mică. Energia livrată în ore de vârf, cu profil predictibil și risc redus de dezechilibru, va avea valoare mai mare. De aici apare diferența dintre export de energie și export de flexibilitate.
Pentru Moldova, simpla existență a unui surplus verde va conta mai puțin decât capacitatea de a-l transforma într-un produs vandabil. Produsul vandabil înseamnă prognoză, agregare, stocare, capacitate transfrontalieră rezervată și responsabilitate de echilibrare. Ucraina va cumpăra energia de care are nevoie, la ora la care are nevoie, cu un preț care să acopere și costul propriei rețele.
De aceea, majorarea ucraineană nu blochează exportul moldovenesc. Ea ridică pragul profesional al exportului. Într-o piață cu tarife de rețea mai mari, câștigă actorii care pot controla profilul de livrare, nu cei care au doar volum disponibil.
Tranzitul prin Moldova: coridor util, marjă selectivă
Pentru tranzit, efectul este și mai precis. Moldova poate servi ca traseu comercial pentru energie din România sau din zona UE către Ucraina. Dar un coridor de tranzit produce venit doar atunci când diferența de preț între piețe acoperă toate costurile: energia cumpărată, capacitatea transfrontalieră, pierderile, riscul de dezechilibru și costul de intrare în sistemul ucrainean.
Noul tarif ucrainean ridică acest prag cu circa 3,28 euro/MWh. Pentru un trader, aceasta înseamnă o verificare mai dură a fiecărei ore. Dacă prețul din Ucraina este suficient de mare, tranzitul prin Moldova rămâne atractiv. Dacă prețul ucrainean se apropie de prețul românesc, coridorul pierde valoare comercială.
Moldova poate câștiga din rolul de nod regional, dar câștigul va veni din congestie, deficit și diferențe orare de preț. Altfel spus, venitul de tranzit va apărea în orele tensionate, nu ca rentă permanentă din simpla poziție geografică.
Moldova rămâne legată de sistemul ucrainean
Chiar dacă analiza comercială se uită la export și tranzit, partea tehnică rămâne esențială. Moldelectrica arată că rețelele Moldovei și Ucrainei au fost proiectate și operate istoric ca sistem integrat, iar interconexiunile cu Ucraina includ 12 linii de 110 kV și 7 linii de 330 kV. Documentul Moldelectrica mai arată că sistemul moldovenesc este, tehnic, parte a unei bucle mai mari din rețeaua ucraineană. Pentru Moldova, un „Ukrenergo” mai bine finanțat poate însemna un vecin mai stabil din punct de vedere operațional. Stabilitatea sistemului ucrainean contează pentru fluxuri, echilibrare, disponibilitatea interconexiunilor și siguranța regională. Costul mai mare de rețea poate reduce marja comercială, dar poate susține indirect siguranța fizică a sistemului.
Aici apare tensiunea pentru Chișinău. Pe de o parte, tariful ucrainean mai mare taie din avantajul exporturilor și tranzitului. Pe de altă parte, o rețea ucraineană subfinanțată ar avea un cost mult mai mare pentru Moldova: capacitate redusă, fluxuri instabile, risc de congestie și mai puține opțiuni comerciale în perioade critice.
Comparația cu Moldova
Tariful ucrainean pentru transport plus dispecerizare ajunge la aproape 19,84 euro/MWh. În Moldova, tariful de transport aprobat pentru Moldelectrica a fost de 24,5 bani/kWh, echivalent cu aproximativ 12,15 euro/MWh la cursul BNM din 27 mai 2026, de 20,1688 lei pentru un euro. Structurile tarifare sunt diferite, dar comparația arată un lucru important: serviciul de sistem ucrainean devine mai scump decât transportul reglementat moldovenesc.
Această diferență explică de ce exportul spre Ucraina trebuie calculat la preț net, nu la preț brut. Un producător din Moldova poate avea energie competitivă la ieșirea din sistemul moldovenesc. Cumpărătorul ucrainean va judeca însă energia după costul complet până la consum sau până la portofoliul său de furnizare.
Cine câștigă și cine pierde
Câștigă traderii cu acces la capacitate transfrontalieră, portofolii flexibile și abilitate de a livra în orele scumpe din Ucraina. Câștigă producătorii care pot combina regenerabilele cu stocare sau cu un profil contractual clar. Câștigă și Moldelectrica, în sens strategic, dacă rolul Moldovei ca nod de schimb se consolidează prin volume comerciale mai mari și prin investiții în rețea.
Pierd actorii care mizează pe export simplu, în bandă, fără control al profilului orar. Pierd tranzacțiile cu marjă mică. Pierd și calculele comerciale care tratează Moldova doar ca punct de trecere ieftin între România și Ucraina. După această majorare, fiecare MWh care intră în Ucraina trebuie să poarte un cost de sistem mai mare.
Pentru consumatorul final din Moldova, efectul imediat se vede indirect. Decizia NКREKP se aplică sistemului ucrainean. Factura moldovenească depinde de prețurile aprobate de ANRE, de costul Energocom, de tarifele Moldelectrica și ale operatorilor de distribuție, de prețurile din România și de structura achizițiilor locale. Canalul ucrainean contează mai ales prin prețurile regionale și prin riscul de sistem.
DIN REDACȚIE
Ucraina ridică tariful de transport și dispecerizare pentru a finanța un sistem electric aflat sub presiune. Creșterea de la 16,56 euro/MWh la 19,84 euro/MWh pentru serviciile combinate de rețea și operare schimbă matematica tranzacțiilor transfrontaliere. Pentru Kiev, aceasta este o măsură de acoperire a costurilor. Pentru Chișinău, este o ajustare a prețului de intrare pe piața ucraineană.
Moldova poate exporta și tranzita energie spre Ucraina, dar noua realitate cere o abordare mai fină. Exportul va avea sens mai ales în orele cu deficit ucrainean. Tranzitul va avea sens acolo unde spread-ul regional acoperă toate costurile. Energia regenerabilă moldovenească va avea valoare mai mare dacă vine cu stocare, prognoză și flexibilitate.
Așadar, efectul pentru Moldova nu este o scumpire automată a curentului, este mai degrabă o presiune pe marja netă a exportului și tranzitului. Țara poate câștiga din noul rol regional, dar numai dacă trece de la logica volumului la logica profilului orar. În piața electrică regională din 2026, valoarea unui MWh nu mai stă doar în producerea lui, ci în capacitatea de a-l livra exact în ora în care sistemul ucrainean îl plătește.



