Construcția Liniei Electrice Aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău, rebotezată deja informal „Linia Independenței Energetice”, intră în faza finală. Progresul general trece de 90%, iar lucrările de construcție și montaj ajung aproape de finalizare: toate cele 507 fundații sunt turnate, 507 piloni metalici au fost asamblați, 505 se află deja la locul lor, iar aproximativ 150 km de conductoare și fibră optică sunt întinse.
Dincolo de aceste cifre de șantier se află una dintre puținele investiții de infrastructură cu potențial real să schimbe regulile jocului pe piața energiei din Republica Moldova. Pentru mediul de afaceri, linia de 400 kV nu înseamnă doar fire pe stâlpi, ci acces la o piață mai largă, prețuri mai puțin volatile și mai multă predictibilitate în planurile de investiții.
Republica Moldova a trăit zeci de ani cu o vulnerabilitate structurală: dependența de energia electrică produsă la Cuciurgan, în regiunea transnistreană, cu gaz rusesc și cu contracte negociate într-un context politic complicat. Proiectul Vulcănești–Chișinău apare ca piesă centrală într-o strategie mai amplă de interconectare cu sistemul electroenergetic european ENTSO-E și de reducere a dependenței de această sursă.
În paralel, legăturile de interconexiune cu România se consolidează, iar sincronizarea de urgență cu ENTSO-E din 2022 a demonstrat că regiunea poate funcționa tehnic în această arhitectură, chiar dacă infrastructura internă a Moldovei rămâne un punct slab. Linia Vulcănești–Chișinău și stația „back-to-back” de la Vulcănești, care asigură interconexiunea asincronă cu România, completează exact această verigă lipsă.
Linia are o lungime totală de 157 km, traseu care leagă Stația Electrică Vulcănești 400 kV de Stația Electrică Chișinău 330 kV. Ea traversează 35 de localități din 8 raioane: Taraclia, Cahul, Leova, Cimișlia, Hâncești, Ialoveni, UTA Găgăuzia și comuna Băcioi din municipiul Chișinău.
Arhitectura fizică impresionează chiar și prin simpla scară: 507 piloni metalici, cu o greutate cumulată de peste 10.000 de tone, adică aproximativ masa Turnului Eiffel, susțin 1.500 km de conductoare pe cele trei faze și 157 km de fibră optică. Cel mai înalt pilon ajunge la 48 de metri, cel mai mic la 27 de metri, deci infrastructura devine un reper nou peisajului din sudul și centrul țării.
Capacitatea liniei urcă până la 630 MVA, nivel suficient pentru a acoperi mai mult de jumătate din consumul țării în perioadele de vârf. Această rezervă de capacitate creează o marjă confortabilă pentru importuri masive din România sau din alte piețe europene, în funcție de evoluția regimului de interconectare și de condițiile de piață.
Fibră optică integrată de-a lungul traseului asigură canalul de comunicație între stațiile electrice, crucial pentru protecții, comenzi la distanță, monitorizare în timp real și integrarea într-un sistem modern de dispecerizare.
La nivel de infrastructură de transport, lucrările de construcție și instalare ajung aproape de final, cu peste 90% progres general raportat. Structura fizică a liniei este practic completă, iar lucrările rămase se concentrează pe montajul final, teste și punerea în funcțiune.
În stații, tabloul arată ceva mai nuanțat. La Stația Electrică Chișinău 330 kV, modernizarea atinge aproximativ 78%, echipamentele primare intră treptat în pozițiile finale și trec prin testări succesive. La Stația Electrică Vulcănești 400 kV, extinderea ajunge la aproximativ 57%, cu cadre metalice aproape finalizate și cu echipamente livrate etapizat.
Pe ansamblu, calendarul oficial menține obiectivul de finalizare până în decembrie 2025, țintă confirmată în repetate rânduri de autorități și de Banca Mondială pe parcursul vizitelor de monitorizare.
Proiectul se înscrie în cadrul mai larg al Proiectului de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic, finanțat de Grupul Băncii Mondiale. Valoarea totală se ridică la circa 61 milioane euro, din care aproximativ 27 milioane euro se alocă direct pentru construcția liniei de transport Vulcănești–Chișinău.
Contractul pentru linia aeriană revine companiei KEC International Ltd din India, câștigătoare a licitației internaționale, cu un contract de aproape 27 milioane euro pentru proiectare, furnizare și instalare, pe o perioadă estimată la 42 de luni de la semnare.
Pentru consumatorii finali, întrebarea esențială se referă la tarif. O parte din cost se recuperează prin tarifele de transport, reglementate, pe o perioadă lungă de timp, însă impactul direct asupra facturii poate rămâne relativ moderat, iar beneficiile pot depăși costurile: reducerea riscului de întreruperi, acces la surse de energie potențial mai ieftine și un regim de concurență mai real între furnizori.
Pentru companii cu consum ridicat – industrie, logistică, IT cu centre de date, retail modern – predictibilitatea devine mai importantă decât diferențele minore de preț pe termen scurt. Linia Vulcănești–Chișinău contribuie la această predictibilitate în mai multe moduri.
În primul rând, creează o axă de transport importantă între sudul țării și zona capitalei, ceea ce simplifică accesul la energia importată din România și din Uniunea Europeană. Capacitatea de 630 MVA permite acoperirea unei părți semnificative din consumul național din surse aflate în afara regiunii transnistrene.
În al doilea rând, o infrastructură de transport solidă oferă regulatorului și operatorului de sistem mai mult spațiu pentru integrarea energiei regenerabile. Sudul țării are potențial bun pentru fotovoltaic și eolian onshore, iar accesul direct la o linie de 400 kV deschide discuția despre parcuri mari, conectate la un sistem care poate prelua și distribui această producție fără blocaje constante.
În al treilea rând, accesul mai facil la piața angro europeană creează premise pentru contracte bilaterale pe termen lung (PPA-uri) pentru marii consumatori, cu ancorare în prețuri de piață și în structuri de hedging ceva mai sofisticate decât ceea ce oferea până acum o piață mică, cu un furnizor dominant.




