În Moldova, ziua de 22 decembrie marchează sărbătoarea profesională „Ziua energeticianului”, instituită prin hotărâre de Guvern și celebrată anual la această dată. 

Dincolo de componenta festivă, această zi are o semnificație pragmatică pentru economie și pentru societate: sectorul energetic livrează un serviciu esențial, cu cerințe de continuitate comparabile cu cele ale infrastructurii de siguranță publică. Calitatea deciziilor tehnice și manageriale din acest domeniu se vede în momentele de vârf de consum, în episoadele meteo severe, în regimurile de avarie și, mai ales, atunci când piața și geopolitica pun presiune pe lanțurile de aprovizionare.

Energeticianul de astăzi: rol tehnic, rol de business, rol de risc operațional

În limbajul curent, energeticianul se asociază cu electricitatea sau cu gazele naturale. În realitate, ecosistemul profesional este mult mai larg și mai complex: producerea energiei, transportul, distribuția, dispecerizarea, echilibrarea, măsurarea și decontarea, mentenanța rețelelor, automatizarea, protecțiile, calitatea energiei, managementul pierderilor, securitatea cibernetică OT, precum și managementul investițiilor și al conformității de reglementare.

Această definiție include, în mod firesc, și specialiștii care lucrează la intersecția cu transportul și mobilitatea: electrificarea transportului urban, integrarea infrastructurii de încărcare, managementul sarcinii, alimentarea în regim de putere mare, interoperabilitatea echipamentelor, precum și modernizarea infrastructurii de tracțiune acolo unde există rețele electrificate. În același registru intră și zona de termoficare (SACET), cogenerare, eficiență energetică în industrie și clădiri, sisteme de monitorizare, audit energetic și proiectare de soluții cu impact direct în competitivitatea companiilor.

Cu alte cuvinte, energeticianul este un profesionist care gestionează simultan inginerie, continuitate de serviciu, cost total al livrării (CAPEX/OPEX), cerințe de reglementare și risc. În multe companii, deciziile din această zonă au efect direct asupra marjelor, asupra productivității și asupra reputației.

Dezvoltarea infrastructurii energetice a urmat etape distincte. În perioada investițiilor masive din anii 1960–1970, extinderea liniilor de înaltă tensiune și a stațiilor de transformare a facilitat interconectarea regională, iar Centrala de la Cuciurgan a devenit o sursă majoră pentru alimentarea republicii. 

După 1991, tranziția a însemnat operarea unei infrastructuri îmbătrânite, cu dependențe externe accentuate. În 1997, a fost creată Î.S. „Moldelectrica”, cu responsabilități pentru transportul și dispecerizarea energiei electrice, inclusiv coordonarea funcționării Sistemului Electroenergetic Național. 

Anii 2000 au adus reforme și un cadru de piață mai apropiat de principiile europene, iar anii 2010 au accelerat diversificarea prin proiecte de energie regenerabilă și politici de eficiență energetică, cu obiectivul de reducere a vulnerabilității și de îmbunătățire a securității energetice. 

Criza energetică din 2022–2023 a confirmat, în mod dur, faptul că reziliența nu se obține prin declarații, ci prin infrastructură, scenarii operaționale, contracte robuste, capacități de echilibrare, instrumente de piață și disciplină de dispecer. 

În 2024, Moldova a urcat pe primul loc în clasamentul Comunității Energetice, rezultat atribuit progreselor în domenii precum integrarea piețelor, securitatea aprovizionării, eficiența energetică și promovarea surselor regenerabile. 

În februarie 2025, Guvernul a aprobat Planul Național Integrat pentru Energie și Climă (PNIEC) 2025–2030, un instrument de planificare care fixează ținte și politici pentru decarbonizare, eficiență energetică, securitate energetică și funcționarea pieței energiei, cu impact direct asupra investițiilor și asupra predictibilității pentru mediul de afaceri. 

Aceste evoluții schimbă profilul profesiei. Energia nu mai este doar o utilitate, ci devine o platformă economică: integrare regională, flexibilitate, stocare, digitalizare, contorizare inteligentă, răspuns la cerere, proiecte bancabile și guvernanță de sistem. În acest context, performanța se măsoară la minut și la megawatt, dar și în capacitatea de a livra proiecte, de a respecta cerințe de conformitate și de a proteja consumatorul fără a compromite sustenabilitatea financiară a operatorilor.

Ziua Energeticianului este, în esență, un reper de respect profesional. Munca energeticienilor se vede cel mai clar atunci când totul funcționează: lumina se aprinde, căldura ajunge în locuințe, liniile rămân stabile, presiunile se mențin în parametri, dispecerul menține echilibrul, iar infrastructura rezistă în regimuri de solicitare maximă.

Pentru această responsabilitate, pentru deciziile care cer rigoare și curaj și pentru standardele tehnice care protejează economia și populația, comunitatea energetică din Republica Moldova merită o apreciere explicită.

Ziua de 22 decembrie este momentul potrivit pentru a o spune clar: performanța sistemului depinde de performanța oamenilor, iar profesioniștii din energie, gaze, termoficare, mobilitate și infrastructură conexă reprezintă unul dintre pilonii discreți, dar decisivi, ai funcționării statului și ai competitivității economice.