Din interviul pentru PV Magazine se vede că, pentru Carolina Novac, discuția despre fotovoltaice a trecut într-o etapă mai așezată. Tonul este al unui oficial care vorbește despre un sector ajuns la un anumit prag de maturitate și care mută atenția spre ce urmează după creșterea accelerată din ultimii ani. În această cheie, fotovoltaicele apar ca parte a arhitecturii de securitate energetică a Republicii Moldova.

În felul în care își construiește argumentația, Novac pornește de la rezultatele deja obținute. Moldova a ajuns recent la 1 GW capacitate fotovoltaică instalată, după o creștere de 12 ori în ultimii cinci ani. În interviu, această evoluție apare ca dovada că sectorul solar a trecut de faza promisiunilor și a intrat în etapa în care produce efecte vizibile în sistemul energetic. 

Carolina Novac vorbește despre fotovoltaice într-o logică foarte practică: energie produsă local, surse mai multe, costuri mai bune și dependență redusă de exterior. Pentru autorități, unul dintre subiectele importante ai ultimilor ani este diversificarea. Solarul a deschis drumul, iar dezvoltarea sectorului energetic cere acum un mix mai larg și o construcție mai atentă a echilibrelor din sistem.

Asta explică și de ce, în paralel cu expansiunea fotovoltaicelor, Moldova împinge înainte și alte componente ale tranziției energetice. Interviul amintește de licitația lansată recent pentru 170 MW de capacități eoliene, împreună cu 44 MWh de stocare în baterii. În aceeași cheie, Novac leagă dezvoltarea noilor capacități de obiectivul mai mare al autorităților: o cotă de 30% energie regenerabilă în consumul final până în 2030. 

Carolina Novac amintește că autoritățile au permis instalarea proiectelor de fotovoltaic, eolian, biogaz și stocare pe terenuri agricole. Tot ea vorbește despre TVA redus la zero pentru construcția acestor proiecte, despre TVA zero pentru modulele fotovoltaice și despre granturi acordate inclusiv fermierilor.

În același timp, Novac lasă să se înțeleagă că simpla adăugare de megawați nu rezolvă singură ecuația energetică. Din interviu se vede că atenția se mută tot mai mult spre stocare, adică spre acea componentă care poate face sistemul mai flexibil și mai ușor de gestionat. Următorul obiectiv declarat al Moldovei este extinderea pieței interne de BESS, iar argumentul este unul direct: ritmul de creștere al regenerabilelor cere capacități de echilibrare și de stocare pe măsură. 

De exemplu, Moldelectrica estimează că Republica Moldova are nevoie de cel puțin 600 MWh de stocare în baterii pentru a răspunde nevoilor actuale ale sistemului, inclusiv în contextul creșterii accelerate a capacităților regenerabile. Carolina Novac leagă acest necesar și de limitările de export, asociate capacității de transfer, în condițiile în care pragul de 600 MWh este prezentat ca nivel minim pentru funcționarea sistemului în parametri mai stabili.

Tocmai din acest motiv, guvernul încearcă să grăbească investițiile. În interviu, Novac spune că, în contextul situației de urgență, autoritățile au suspendat temporar obligația unor autorizații de construcție și urbanism pentru instalațiile BESS, astfel încât aceste proiecte să poată avansa mai repede. Ea menționează și o măsură aflată în analiză: o posibilă scutire totală de TVA pentru instalațiile de stocare. 

Carolina Novac vorbește despre nevoia unui cadru mai previzibil, capabil să transmită semnale clare pieței și să susțină o creștere echilibrată a sectorului. În acest context, Moldova a creat un operator al pieței de energie electrică și a introdus obligația ca tranzacțiile cu energie să se desfășoare exclusiv pe piețe organizate.

Tot în zona reformelor intră și schimbarea de filozofie pentru prosumatori. Interviul notează trecerea de la net metering la net billing, iar Carolina Novac transmite destul de apăsat că noua direcție merge spre autoconsum și spre o relație mai realistă cu sistemul energetic. La finalul lui 2025, prosumatorii instalaseră peste 200 MW, dintre care 120 MW prin vechea schemă de net metering. În lectura acestui pasaj, mesajul este că piața rezidențială intră și ea într-o fază mai disciplinată, în care accentul cade pe acoperirea consumului propriu și pe maximizarea autoconsumului. 

Pe lângă investiții și reglementări, Novac atinge și problema resursei umane. Ea spune că Moldova mai are nevoie de consultanță de business în energie, în timp ce alte segmente din lanțul valoric sunt în mare parte prezente. Din această observație se vede că autoritățile încearcă să lege politicile publice și de disponibilitatea expertizei locale, astfel încât dezvoltarea să rămână susținută și să poată fi dusă mai departe de ingineri și specialiști formați pentru această tranziție. 

PV Magazine citează raportul anual de implementare Energy Community, potrivit căruia piața angro de electricitate din Moldova rămâne puternic dependentă de importurile din Uniunea Europeană și din Ucraina, pe fondul unei producții interne limitate și al concurenței reduse din piață. În același cadru sunt menționate și modificările legislative adoptate de Parlament în iunie, inclusiv mecanismul de taxare inversă a TVA, măsură care ar urma să faciliteze tranzacțiile transfrontaliere de energie de la 1 ianuarie 2026.

Carolina Novac aduce în interviu și tema securității cibernetice, în paralel cu cea a securității energetice, și arată că dezvoltarea sistemului energetic vine cu o presiune tot mai mare pe zona de protecție digitală. Ea amintește de amenințări și atacuri cibernetice multiple, inclusiv de incidente care au vizat site-urile Moldelectrica și ale Ministerului Energiei. În această logică, extinderea regenerabilelor și digitalizarea sectorului cer reguli mai clare, compatibile cu standardele europene, și măsuri de protecție mai bine puse la punct.

Am citit în interviu și un aspect important care ține de atitudinea Carolinei Novac față de investițiile noi în energie: tema securității cibernetice apare direct în criteriile după care sunt gândite aceste proiecte. Ea vorbește despre licitația recentă pentru capacități eoliene și BESS ca despre un exercițiu care a inclus deja cerințe clare de cybersecurity pentru dezvoltatori. Din felul în care formulează acest punct, se vede că noua infrastructură energetică este privită de autorități în cheia infrastructurii critice, cu standarde și obligații care trec dincolo de simpla logică a investiției.

La final, Carolina Novac duce discuția și spre cooperarea regională și europeană. Ea vorbește despre importanța colaborării cu Ucraina, țară confruntată cu atacuri în toată gama, de la cele fizice la cele cibernetice, și amintește și contactele cu autorități germane pe aceeași temă. În același timp, ea cere continuarea dialogului cu Comisia Europeană și spune, potrivit pv magazine, că sprijinul public din Republica Moldova pentru energia solară și pentru regenerabile crește. 

Interviul integral poate fi citit AICI