Prezentul articol nu își propune să formuleze o critică normativă a situației energetice din Republica Moldova, ci urmărește, într-un cadru analitic și obiectiv, să evidențieze vulnerabilitățile sistemului electroenergetic, să aducă în discuție o serie de ipoteze de lucru relevante pentru înțelegerea riscurilor și a direcțiilor posibile de consolidare a securității energetice.

În dimineața zilei de sâmbătă, 31 ianuarie 2026, Republica Moldova a înregistrat o cădere masivă a tensiunii pe linia de 400 kV Isaccea – Vulcănești – MGRES, care reprezintă axa principală de interconectare a sistemului moldovenesc cu rețelele electrice vecine. Această linie funcționează ca element de transport critic pentru importurile de energie electrică din România și Ucraina, precum și pentru echilibrarea sistemului intern. Scăderea bruscă de tensiune a generat protecțiile automatizate ale sistemului electroenergetic, ceea ce a produs deconectarea avariată totală a sistemului național de energie și, drept consecință, pană de curent la nivel național în multiple regiuni. Ministerul Energiei al Republicii Moldova a confirmat legătura directă a incidentului cu problemele din rețeaua electrică a Ucrainei, unde au fost raportate defecțiuni grave ale sistemului de transport și generare.

Impactul imediat al acestei disfuncționalități a fost resimțit prin oprirea sau perturbarea serviciilor critice ale statului, iar punctele de trecere a frontierei au fost forțate să opereze manual datorită lipsei alimentării electrice.

Structura și vulnerabilitățile sistemului energetic al Republicii Moldova

Situația energetică a Republicii Moldova se caracterizează printr-o vulnerabilitate structurală severă, generată de dependența de sursele externe de energie și de vulnerabilitatea intrinsecă a rețelelor de interconexiune. Istoric, sistemul moldovenesc a fost puternic dependent de Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES), situată în regiunea transnistreană, care în anii precedenți furniza o parte semnificativă a energiei electrice consumate pe malul drept al Nistrului. Această dependență de MGRES, aflată într-o zonă geopolitic nereglementată și alimentată cu gaze naturale rusești a generat un nivel ridicat de risc strategic pentru sistemul energetic al Republicii Moldova. În urma întreruperii furnizării de gaze rusești către regiunea transnistreană prin Ucraina, la începutul anului 2025, și a încercărilor Republicii Moldova de a-și diversifica sursele, ponderea energiei provenite de la MGRES pentru malul drept al Nistrului s-a redus la zero, însă infrastructura critică rămâne un punct de presiune semnificativ (în special pentru echilibrarea sistemului).

Republica Moldova nu dispune de o capacitate internă de generare suficientă pentru a acoperi cererea internă într-un mod independent. Prin urmare, interconectarea cu rețelele energetice ale României și Ucrainei este esențială pentru stabilitatea și funcționarea sistemului. Linia de 400 kV Isaccea – Vulcănești – MGRES, axă strategică de transport de energie, a devenit un punct critic de vulnerabilitate: orice defecțiune pe această legătură transfrontalieră poate conduce la dezechilibre grave în frecvență și tensiune, activând protecțiile sistemului și generând efecte de deconectare în cascadă. Acest fenomen s-a manifestat în cazul incidentului din 31 ianuarie, când problemele din rețeaua ucraineană – afectată de condițiile naturale meteo și de efectele războiului, au transmis disfuncționalități până în Republica Moldova.

Dimensiunea geopolitică și fragilitatea rețelei

Pe lângă aspectele pur tehnice, situația sistemului energetic al Republicii Moldova este determinată de factori geopolitici: amplasarea MGRES în stânga Nistrului (regiunea transnistreană), influența directă a conflictului din Ucraina asupra stabilității rețelelor, precum și dependența de importurile de energie printr-un sistem interconectat extins. Aceste elemente accentuează riscurile de securitate energetică, întrucât:

• orice perturbare semnificativă în rețeaua ucraineană (inclusiv din motive meteorologice) se poate transmite rapid în sistemul moldovenesc din cauza blocului comun de generare;
• liniile de transport de energie Isaccea – Vulcănești – MGRES, sunt singurele artere principale de import, fără redundanță efectivă suficientă pentru a prelua sarcini în situații de criză;
• MGRES, deși redus ca rol de furnizare directă pentru malul drept al Nistrului, rămâne un nod critic care poate influența echilibrul sistemului dacă este afectat de avarii tehnice sau de dinamici politice neprevăzute.

Aceste riscuri structurale au fost evidențiate în analizele Energy Analytical Studies, unde riscurile geopolitice, tehnice și operaționale cu privire la MGRES și Ucraina au fost clasificate ca fiind cu nivel de impact ridicat sau foarte ridicat. De asemenea, vulnerabilitățile sistemului au fost remarcate și de crizele energetice din anii precedenți, unde defecțiunile la MGRES sau întreruperile în rețelele transfrontaliere cu Ucraina au provocat perturbări semnificative ale alimentării cu energie electrică a Republicii Moldova.

Dependența de nodurile energetice aflate în contexte geopolitice sensibile (regiunea transnistreană și Ucraina) este amplificată de fragilitatea infrastructurii interne a sistemului electroenergetic al Republicii Moldova. Infrastructura rețelelor de transport și distribuție se confruntă cu provocări determinate de gradul avansat de uzură tehnologică, reflectat prin faptul că peste 70% din echipamentele rețelei au depășit durata normativă de funcționare. Această realitate reduce capacitatea sistemului de a absorbi șocuri externe, limitează flexibilitatea operațională în situații de avarie și crește probabilitatea producerii unor deconectări în cascadă, similar celor observate în incidentul din 31 ianuarie 2026. În consecință, vulnerabilitățile Republicii Moldova nu sunt doar de natură geopolitică și structural-externă, ci și de ordin tehnic intern, ceea ce amplifică caracterul critic al situației sistemului energetic național.

Importanța strategică a interconexiunii energetice dintre Republica Moldova și România

Pana de curent din 31 ianuarie 2026 din Republica Moldova constituie o demonstrație empirică a fragilității arhitecturii actuale a sistemului electroenergetic și evidențiază, în mod incontestabil, necesitatea accelerării implementării și finalizării proiectelor de interconexiune cu România, acestea reprezentând o condiție esențială pentru creșterea redundanței infrastructurii, reducerea riscurilor de izolare energetică și consolidarea rezilienței sistemului național în fața perturbărilor externe majore. România a intervenit în furnizarea de energie electrică prin Capacitatea Neta de Transfer (NTC) alocată de ENTSO-E, contribuind esențial la stabilizarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova afectat și permițând astfel restabilirea alimentării consumatorilor după disfuncționalitatea rețelei interne.

Evenimentul din 31 ianuarie 2026, a demonstrat că dependența de un număr limitat de coridoare de transport, în speță linia Isaccea – Vulcănești – MGRES, amplifică riscul de deconectare în cascadă atunci când apare o perturbare majoră într-un sistem vecin. Astfel, extinderea interconectărilor cu România, prin dezvoltarea de noi linii de înaltă tensiune și modernizarea stațiilor electrice ar permite:

• distribuirea fluxurilor de energie pe mai multe rute (Suceava – Bălți; Gutinaș – Strășeni);
• reducerea presiunii asupra nodurilor critice existente;
• menținerea stabilității frecvenței și tensiunii în situații de avarie.

Prin interconectarea cu România, sistemul electroenergetic moldovenesc ar dobândi o capacitate sporită de operare în regim de urgență, evitând scenariile de colaps total generate de defecțiuni punctuale. De asemenea, dezvoltarea interconectărilor cu România diminuează importanța relativă a infrastructurii energetice din regiunea transnistreană (MGRES) și decuplează o parte din interconexiunea cu Ucraina, care la momentul de față reprezintă un factor de incertitudine tehnică și politică.

Într-un mediu regional marcat de instabilitate și riscuri energetice persistente, consolidarea legăturilor energetice cu România devine fundamentul unei securități energetice durabile, transformând Republica Moldova dintr-un sistem vulnerabil într-un actor integrat într-o rețea energetică robustă și rezilientă.

Concluzii și implicații pentru securitatea energetică

În prezent, stabilitatea funcțională a sistemului energetic al Republicii Moldova este încă puternic condiționată de performanța și stabilitatea sistemului energetic al Ucrainei și de Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES), realizată prin linii electrice aeriene care funcționează în regim paralel.

Incidentul din 31 ianuarie 2026 este ilustrativ pentru fragilitatea sistemului energetic moldovenesc, care se află într-o stare de interdependență tehnică și geopolitică complexă:

• Dependența de rețelele externe vulnerabile geopolitic și de infrastructuri critice aflate sub influențe terțe, face sistemul energetic național vulnerabil la perturbări ale fluxurilor de energie, fie că acestea provin din deteriorări tehnice, meteo, fie din efectele indirecte ale conflictului din Ucraina;
• Lipsa unei redundanțe robuste în infrastructura de transport de energie accentuează riscul de pene sistemice atunci când sursele principale de import sau traseele critice sunt defectate sau supuse unor riscuri din exterior;
• Situația MGRES și dinamica din stânga Nistrului, continuă să reprezinte un element de instabilitate: în ciuda reducerii directe a exporturilor de energie electrică către malul drept, rolul MGRES în rețea și istoricul tehnic rămân relevante pentru securitatea energetică a Republicii Moldova;
• Pentru a atenua astfel de riscuri, necesitatea investițiilor în infrastructură, diversificarea rutelor de import și consolidarea capacităților interne de generare sunt imperative pentru creșterea rezilienței sistemului energetic al Republicii Moldova.

Situația energetică din 31 ianuarie 2026 a demonstrat că vulnerabilitatea sistemului nu derivă dintr-un singur factor, ci din suprapunerea mai multor fragilități: dependența de coridoare de import de energie limitate, expunerea directă la disfuncționalitățile rețelei ucrainene, rolul încă sensibil al infrastructurii asociate MGRES (la care au fost înregistrate două avarii în ultima perioadă), precum și gradul avansat de uzură al rețelelor interne de transport și distribuție.

Incidentul menționat, nu reprezintă doar un episod tehnic izolat, ci un indicator structural al stării critice a sistemului energetic moldovenesc. Acest incident confirmă necesitatea unei abordări integrate, care să combine investiții în infrastructură, diversificarea surselor, consolidarea interconexiunilor cu România și implicit integrarea deplină în rețeaua europeană, și modernizare tehnologică internă. Doar printr-o astfel de transformare sistemică, Republica Moldova poate trece de la un model energetic reactiv și vulnerabil la unul rezilient, predictibil și sustenabil pe termen lung.

Mihai Melintei, fondator Energy Analytical Studies