Capacitățile de producere a energiei electrice din surse regenerabile (E-SER) din Republica Moldova au depășit 1 GW. Datele Centrului Național pentru Energie Durabilă arată că în primul trimestru al anului 2026 au fost puse în funcțiune 58,75 MW de noi instalații — fotovoltaice, eoliene și pe biogaz — iar totalul a ajuns la 1.039,74 MW. Ritmul de creștere din T1, extrapolat pe 12 luni, ar echivala cu circa 235 MW/an, peste media ultimilor ani. De la 61,6 MW în 2018, sectorul s-a multiplicat de 17 ori, iar structura lui s-a schimbat fundamental: de la un domeniu susținut aproape exclusiv prin mecanisme de stat la o piață în care investiția privată, pe risc comercial, devine majoritară.

Capacitatea totală E-SER instalată la finele lunii martie 2026

Cifra reflectă un sector care și-a schimbat structura: la ora actuală, 56% din capacitățile E-SER funcționează pe piața liberă, fără tarife fixe sau subvenții. Asta înseamnă că peste jumătate din regenerabilul Moldovei este construit pe logică comercială, nu pe stimulente de stat — un indicator de maturitate care ar fi fost greu de imaginat acum câțiva ani.

Trei sferturi din capacitatea totală sunt fotovoltaice — o dominanță care reflectă prețurile scăzute ale panourilor, accesibilitatea tehnologiei pentru prosumatorii casnici și rapiditatea instalării. Eolianul, cu un sfert din total, este concentrat în parcuri comerciale de mare capacitate. Biogazul (8,48 MW) și hidroenergia (16,75 MW) rămân nișe: primul din cauza costurilor ridicate pe megawatt instalat, al doilea din lipsa obiectivă a resurselor hidrologice.

Primele trei luni ale anului au adus 58,75 MW de capacitate nouă. Cea mai mare parte — 51,43 MW, adică 87,5% — revine fotovoltaicului, atât din proiecte prosumatorice, cât și din parcuri comerciale. Eolianul contribuie cu 6 MW, probabil din finalizarea unor investiții aflate deja în construcție. Biogazul marchează un modest dar relevant 1,32 MW — primele capacități noi în acest segment după mai mulți ani de stagnare.

Lectura pe orizontală e la fel de relevantă ca cea pe verticală. Fotovoltaicul este singura tehnologie prezentă în toate cele șase canale de acces la piață — de la vechea Lege 160 până la facturarea netă. Eolianul funcționează practic pe două piste: piața liberă (227,49 MW, aproape 90% din total) și mecanismul legacy al Legii 160/2007 (27,23 MW). Biogazul și hidroenergia nu au niciun prosumator — sunt integral industriale.

La finele lunii martie 2026 erau înregistrați 9.220 de prosumatori, cu o capacitate cumulată de 206,14 MW — adică 20% din totalul E-SER. O cincime din întreaga putere regenerabilă a țării este distribuită la nivel de gospodărie și firmă, nu concentrată în parcuri mari. Dintre aceștia, 5.051 operează sub mecanismul de contorizare netă (schema de dinainte de 2024, cu 115,31 MW instalați), iar 4.169 sub cel de facturare netă (90,84 MW).

Distribuția pe mecanisme de acces la piață este indicatorul central al maturității sectorului. Din totalul de 1.039,74 MW, doar 452,92 MW (44%) funcționează sub mecanisme de sprijin: Tarif fix (157,34 MW / 15%), prosumatori prin contorizare și facturare netă (206,14 MW / 20%), Preț fix (60 MW / 6%) și Legea 160/2007 (33,24 MW / 3%). Restul de 583,01 MW (56%) vinde energia direct pe piața concurențială.

Pe piața liberă, fotovoltaicul conduce cu 337,70 MW, urmat de eolian cu 227,49 MW, hidro cu 16,50 MW și biogaz cu 1,32 MW. Că investitori privați, fără nicio garanție tarifară, continuă să pună bani în regenerabilul moldovenesc este un semn de încredere — atât în cadrul de reglementare, cât și în perspectivele de integrare a Moldovei în piața regională de energie.

Provocările rămân pe măsura creșterii. Integrarea în rețea a unor volume tot mai mari de energie intermitentă devine o urgență tehnică. Capacități de stocare lipsesc aproape complet. Infrastructura de transport și distribuție are nevoie de investiții masive. Iar predictibilitatea cadrului legislativ — condiție esențială pentru investitorii pe termen lung — rămâne un deziderat, nu o certitudine. Pragul de 1 GW confirmă traiectoria. Întrebarea este cât de mult poate fi susținut ritmul.