În aprilie 2026, într-o perioadă în care Moldova abia ieșea din starea de urgență energetică declarată la 25 martie după atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene, iar pe piața internațională de carburanți volatilitatea rămânea ridicată din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu, un grup de deputați ai fracțiunii PAS, în frunte cu Radu Marian, a depus la Parlament o inițiativă legislativă (nr. 135 din 28 aprilie 2026) cu un scop precis: să dea statului instrumente mai rapide de intervenție atunci când piața de carburanți intră în criză.
Contextul este direct: blackout-ul din 31 ianuarie 2026, cauzat de condițiile climatice și situația energetică regională; deconectarea liniei de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești în urma atacurilor asupra infrastructurii ucrainene; costul de import al motorinei care la 5 martie a trecut de 13.600 lei/tonă — plus 2.500 lei față de media din ianuarie-februarie. Fiecare din aceste episoade a expus limitări concrete ale cadrului normativ existent.
Concret, ce a descoperit practica: legislația existentă privind piața produselor petroliere datează din 2001, iar mecanismele de reacție sunt prea rigide. Formulele de calcul al prețurilor la pompă nu se pot adapta rapid la volatilitate. Produsele petroliere importate trebuie să tranziteze obligatoriu prin depozite înainte de a ajunge la stații — ceea ce adaugă zile critice în momente de penurie. Iar contractele de achiziții publice în derulare rămân blocate la prețuri vechi, chiar dacă combustibilul s-a scumpit dramatic.
Inițiativa legislativă propune soluții pe fiecare din aceste fronturi. Parlamentul a votat-o deja în prima lectură. Acum, Guvernul a formulat un aviz — documentul pe care ministrul Energiei, Dorin Junghietu, urmează să-l prezinte în ședința de miercuri, 27 mai. Iar acest aviz nu este o simplă formalitate.
Executivul susține proiectul, însă sub condiția rescrierii mai multor puncte. Formulările inițiale conțin ambiguități juridice, o trimitere interzisă de legislație (din lege la un act normativ inferior) și un risc de paralelism normativ în Codul contravențional. Guvernul reformulează texte, redefinește noțiuni și propune un articol complet nou — care nici nu exista în varianta parlamentară.
Proiectul a fost votat în prima lectură de Parlament, dar avizul Guvernului va influența substanțial forma finală a legii.
Inițiativa modifică simultan patru legi. Guvernul intervine pe fiecare axă, iar pe ultima — propune ceva pe cont propriu.
Permite substituirea temporară a produselor petroliere standard în perioadele de penurie. Introduce derogări de la formulele de preț, pe baza deciziei Comisiei Naționale de Management al Crizelor. Guvernul redefinește complet noțiunea de „situație excepțională”.
Introduce ajustarea prețului în contractele de achiziții publice pentru materiale de construcție și combustibil, la variații de ±15%. Guvernul rescrie integral mecanismul, considerând varianta inițială riscantă.
Se propune o sancțiune nouă pentru nerespectarea obligațiilor în criză. Guvernul semnalează că o prevedere similară există deja și recomandă reevaluarea — pentru a evita paralelismul normativ.
Articol nou, absent din varianta parlamentară: abrogarea mecanismului de „exit fără penalizare” pentru participanții necâștigători la licitații, cu un regim tranzitoriu. Scopul: oprirea blocării speculative a capacității de rețea.
Legea pieței petroliere din 2001 folosește termenul „situație excepțională” — o definiție anterioară cadrului instituit prin Legea nr. 248/2025 privind managementul situațiilor de criză, care a creat Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC). Guvernul propune înlocuirea cu „situație de criză în domeniul petrolier”: urgență, criză sau criză majoră care duce la creșterea bruscă a consumului sau la scăderea bruscă a importului de produse petroliere.
Alinierea terminologică nu este cosmetică. Legea 248/2025 stabilește niveluri de alertă, proceduri de coordonare și competențe clare. Ancorarea pieței petroliere în acest cadru elimină confuziile de competență între instituții și oferă legitimitate juridică intervențiilor de preț.
Pe durata stării de alertă sau de urgență, Comisia Națională de Management al Crizelor va putea decide derogări temporare de la regulile standard de calcul al prețurilor — inclusiv ajustarea perioadei de referință de la 14 la 7 zile sau utilizarea cotațiilor alternative. Scopul: ca prețul la pompă să reflecte mai rapid evoluția pieței, nu cu un decalaj de două săptămâni.
Cea mai practică modificare. Produsele petroliere, odată puse în liberă circulație la vamă, vor putea fi livrate direct la stațiile de alimentare, fără obligația trecerii prin depozitele petroliere. Guvernul reformulează textul pentru a separa clar etapa de import (exclusiv prin punctele de trecere a frontierei vamale) de etapa de transportare și livrare pe piața internă.
Eliminarea obligativității tranzitării exclusive prin depozite petroliere permite direcționarea directă a produselor către stațiile de alimentare, reducând timpii de livrare și evitând supraîncărcarea infrastructurii de depozitare — mai ales în situații de criză, când timpul de reacție și capacitatea de distribuție rapidă sunt esențiale.
Avizul Guvernului la IL-135/2026Varianta inițială a proiectului propunea ajustarea valorii contractelor prin trimitere directă la HG nr. 1129/2018 — ceea ce contravine art. 55 alin. (3) din Legea actelor normative, care interzice trimiterea dintr-o lege la un act normativ de rang inferior.
Guvernul rescrie integral mecanismul, cu condiții stricte:
Ajustarea se aplică doar pentru partea de contract rămasă neexecutată — fără efect retroactiv. Autoritatea contractantă trebuie să confirme existența fondurilor. Formula de calcul se preia din regulamentul pentru contractele pe termen lung, adaptată și pentru cele sub un an.
Proiectul parlamentar adaugă o literă h) la art. 169¹ — o sancțiune pentru nerespectarea obligațiilor în situații de criză. Guvernul observă însă că litera e) din același articol acoperă deja „neexecutarea în termen a măsurilor dispuse de autoritatea de reglementare” în domeniul energetic.
Completarea suplimentară riscă să creeze un paralelism normativ — două norme care sancționează, în esență, aceeași conduită. Recomandarea: reevaluarea necesității noii prevederi, pentru a menține coerența Codului contravențional.
Partea cea mai neașteptată a avizului nu ține de proiectul parlamentar. Guvernul propune un articol complet nou — abrogarea art. 72 alin. (10) din Legea nr. 164/2025 cu privire la energia electrică. Iar contextul în care apare această propunere nu este întâmplător.
Pe 19 mai, cu opt zile înainte de ședința de Guvern, Timpul.md a publicat — pe baza unui dosar News Alert — o investigație care a documentat amploarea problemei avizelor speculative în sectorul regenerabil. Cifrele sunt concrete: nouă companii au rezervat 262 de megawați în rețeaua electrică a Republicii Moldova, fără să construiască nimic. ANRE a aplicat taxe de nevalorificare în valoare totală de 131,385 milioane lei. Suma încasată efectiv la buget: zero. Opt din cele nouă companii au contestat sancțiunile în instanță.
Dosarul Timpul.md a identificat și un aspect care ține direct de tema din avizul Guvernului: companii din aceeași structură corporativă — cu același asociat și aceiași administratori — care au avize nevalorificate, taxate cu milioane de lei, și care în paralel participă la noua licitație organizată de Ministerul Energiei pentru acordarea statutului de producător eligibil mare. Procedurile sunt formalmente distincte, iar criteriile de participare la licitații nu includ un filtru bazat pe istoricul de conformare cu obligațiile din avizele anterioare.
Cu alte cuvinte: cadrul legal existent permite ca un operator care blochează speculativ capacitate în rețea să se înscrie la o nouă licitație și, dacă nu câștigă, să iasă fără penalizare — folosind exact mecanismul de la art. 72 alin. (10).
Prevederea, introdusă prin Legea nr. 45/2025, reglementa un mecanism de „exit fără penalizare”: participanții la licitațiile de producători eligibili care nu câștigă puteau renunța la avizele de racordare fără taxa de nevalorificare, cu condiția renunțării în 30 de zile de la rezultate. Intenția originală era corectă — un participant de bună-credință care pierde licitația nu trebuie sancționat pentru că a încercat.
Problema: în practică, unii participanți au menținut rezervate capacități semnificative în rețea prin avize aferente unor puteri mai mari decât cele efectiv ofertate la licitații. Participarea la licitație devenea, astfel, un scut care proteja de taxe avize care altfel ar fi fost sancționate. Mecanismul de protecție s-a transformat într-un instrument de blocare speculativă a capacității de rețea.
Abrogarea art. 72 alin. (10), cu un regim tranzitoriu: pentru licitațiile deja lansate și nefinalizate, mecanismul continuă să se aplice, dar strict în limita capacității centralei electrice indicate în oferta depusă — nu pentru toată capacitatea rezervată prin aviz.
Licitațiile se consideră finalizate la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii de acordare a statutului de producător eligibil mare sau la semnarea contractelor de echilibrare.
Propunerea Guvernului, citită în contextul investigației Timpul.md, capătă o dimensiune suplimentară. Nu este doar o corecție tehnică — este un răspuns la un fenomen documentat: operatori care exploatează arhitectura legală pentru a ocupa capacitate de rețea fără să investească real. Iar pe o piață unde capacitatea disponibilă este resursa cea mai limitată, fiecare megawatt blocat speculativ este un megawatt inaccesibil unui proiect viabil.
Mai jos — documentul complet al Avizului Guvernului la proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative (consolidarea mecanismelor de intervenție în situații de criză), inițiativa legislativă nr. 135 din 28 aprilie 2026:
Avizul nu modifică direct legea — este poziția oficială a Executivului, transmisă Parlamentului ca recomandare. La lectura a doua, deputații vor decide dacă acceptă reformulările sau le argumentează altfel.
Direcția generală rămâne una clară: alinierea legislației sectoriale — piața de carburanți, achizițiile publice, sancțiunile contravenționale — la cadrul modern de gestionare a crizelor, instituit prin Legea nr. 248/2025 și prin crearea Centrului Național de Management al Crizelor.
Iar propunerea privind avizele de racordare, venită direct de la Guvern, transmite un semnal distinct: pe piața regenerabilelor, capacitatea de rețea nu este un bun de rezervat pe termen nedefinit. Cine blochează rețeaua fără să construiască va pierde acest drept.
© 2026 RENERGY.MD — Reproducerea integrală sau parțială este permisă doar cu menționarea sursei și linkului activ.
