În ultimele zile, calitatea aerului în Chișinău și Bălți a fost afectată de condițiile meteorologice, ceea ce a dus la acumularea unor cantități mai mari de poluanți periculoși. Agenția de Mediu avertizează că, între 7 și 8 februarie, dar mai ales în dimineața zilei de 10 februarie, nivelurile de substanțe dăunătoare din aer au depășit limitele considerate sigure pentru sănătate.
În Chișinău și Bălți, aerul a fost mai încărcat cu dioxid de azot, un gaz care provine în mare parte din traficul auto și arderea combustibililor. În dimineața de 10 februarie:
În Chișinău, nivelul de dioxid de azot a fost de 1,2 ori mai mare decât limita considerată sigură. În Bălți, acest gaz a depășit norma de 1,1 ori.
Dar nu doar acest poluant a fost o problemă! În Chișinău, nivelul de monoxid de azot (un gaz toxic) a fost depășit de 1,5-1,6 ori, iar în Bălți, concentrația particulelor solide din aer a fost peste normă cu 1,2 ori. Aceste particule sunt periculoase pentru sănătatea plămânilor și pot cauza probleme respiratorii, mai ales la copii, vârstnici și persoanele cu afecțiuni pulmonare.
În satul Mateuți, raionul Rezina, unde funcționează o stație de monitorizare a aerului, nivelul particulelor fine PM2.5 a fost de 1,4 ori peste limita maximă admisă. Aceste particule sunt atât de mici încât pot pătrunde adânc în plămâni și chiar în sânge, afectând sănătatea pe termen lung.
Vremea din aceste zile a favorizat acumularea poluanților în aer. Vântul slab și lipsa mișcării maselor de aer au făcut ca fumul și gazele de eșapament să rămână în atmosferă mai mult timp, în loc să fie împrăștiate.
Dar ce înseamnă asta, mai exact? Ce poluanți s-au acumulat în aer, de unde provin și cum ne afectează sănătatea? Hai să le luăm pe rând!
Dioxidul de azot (NO₂) – O problemă majoră în orașe
Nivel detectat:
- Chișinău: de 1,2 ori peste limita maximă admisă
- Bălți: de 1,1 ori peste limită
De unde vine?
Traficul auto este principalul vinovat! Motoarele care ard combustibili fosili (benzină și motorină) eliberează cantități mari de dioxid de azot în aer.
Centrale termice și industrii – arderea cărbunelui, gazului sau păcurii contribuie, de asemenea, la această poluare.
Încălzirea locuințelor cu lemne sau cărbune – un alt factor important, mai ales în sezonul rece.
Cum ne afectează?
- Irită căile respiratorii, provocând tuse, dificultăți de respirație și alergii.
- Poate agrava astmul și alte boli pulmonare.
- În cantități mari, reduce capacitatea organismului de a combate infecțiile respiratorii.
Monoxidul de azot (NO) – Un gaz invizibil, dar periculos
Nivel detectat:
- Chișinău: de 1,5 – 1,6 ori peste normă
De unde vine?
Motoarele diesel și benzină – acest gaz este emis direct de mașini și camioane, iar apoi se transformă în dioxid de azot.
Uzine și centrale termice – arderea combustibililor fosili în procese industriale.
Cum ne afectează?
- Poate cauza dureri de cap, amețeli și probleme respiratorii.
- În concentrații mari, reduce capacitatea sângelui de a transporta oxigenul, ceea ce poate fi periculos pentru inimă și creier.
Particulele în suspensie (PM2.5 și PM10) – Cele mai periculoase pentru plămâni
Nivel detectat:
- PM2.5 în Mateuți: de 1,4 ori peste limita maximă admisă
- PM10 în Bălți: de 1,2 ori peste limită
Ce sunt acestea?
Particulele în suspensie sunt mici fragmente de praf, funingine și alte substanțe toxice din aer. Ele sunt de două tipuri:
- PM10 – particule mai mari, care se opresc în nas și gât.
- PM2.5 – particule ultrafine care ajung direct în plămâni și chiar în sânge.
De unde vin?
Traficul rutier – praful ridicat de pe drumuri, gazele de eșapament, uzura frânelor și a anvelopelor.
Arderea lemnelor și a combustibililor – sobe, centrale termice și incendii necontrolate.
Industrie și construcții – praful generat de fabrici, demolări și șantiere.
Cum ne afectează?
- Crește riscul de boli pulmonare cronice, astm și bronșită.
- Poate cauza probleme cardiovasculare și chiar accidente vasculare cerebrale.
- Expunerea pe termen lung este legată de un risc crescut de cancer pulmonar.
Monoxidul de carbon (CO) – Un gaz invizibil, dar mortal
Nivel detectat:
- Chișinău și Bălți: detectat, dar sub limite periculoase
De unde vine?
Arderea incompletă a combustibililor – sobe defecte, centrale termice, mașini cu motoare pe benzină.
Trafic intens în zone cu aerisire slabă – tuneluri, parcări subterane.
Cum ne afectează?
- Reduce capacitatea sângelui de a transporta oxigen, ceea ce duce la amețeli, slăbiciune și confuzie.
- În cantități mari, poate fi fatal!
Dioxidul de sulf (SO₂) – Un pericol pentru plămâni și mediu
Nivel detectat:
- Chișinău și Bălți: detectat, dar sub limita periculoasă
De unde vine?
Centrale electrice și industrie – arderea cărbunelui și a petrolului.
Încălzirea locuințelor cu combustibili solizi – lemn, cărbune, păcură.
Cum ne afectează?
- Provoacă iritații ale ochilor, nasului și gâtului.
- Contribuie la ploaia acidă, afectând mediul și agricultura.
Ozonul (O₃) – Un poluant „ciudat”
Nivel detectat:
- Sub limite periculoase
De unde vine?
Se formează în atmosferă când gazele din eșapamentele auto și fabrici reacționează la lumina soarelui.
Cum ne afectează?
- Poate irita ochii și căile respiratorii, provocând tuse și dificultăți de respirație.
- Este periculos pentru persoanele cu astm și alte probleme pulmonare.
Totuși, meteorologii spun că, în perioada 10-11 februarie, vântul va sufla mai tare din nord-est, ceea ce va ajuta la dispersia poluanților. Cu toate acestea, în nopțile și diminețile următoare, ceața și stratul de aer rece de la sol ar putea menține concentrațiile de poluare ridicate.
Pe lângă monitorizarea calității aerului, Agenția de Mediu a verificat și nivelul radiațiilor gamma. Măsurătorile au arătat că acestea sunt în limite normale și nu prezintă niciun risc pentru populație.