La 18 iunie 2025, la Bruxelles, operatorii de transport și de sistem din Ungaria, Moldova, Polonia, România, Slovacia și Ucraina au convenit să schimbe modul în care se calculează capacitatea netă de transfer la granițele blocului de control Ucraina-Moldova cu Uniunea Europeană: de la 1 iulie, cifrele vor fi stabilite lunar, în avans, de centrul regional TSCNET, după aceleași reguli aplicate în restul Europei.
Capacitatea netă de transfer (NTC) este spațiul din „conducta” electrică prin care pot trece zilnic importuri și exporturi; până acum, acest spațiu se ajusta din mers și era anunțat cu întârziere, obligând companiile din Moldova să cumpere energie pe ultima sută de metri și, de regulă, mai scump. De la 1 iulie, NTC-ul săptămânii următoare va fi public încă de la finele lunii curente, ceea ce le oferă furnizorilor locali un orizont de patru săptămâni pentru a-și planifica achizițiile.
Cum stăm azi: după sincronizarea de urgență cu rețeaua continentală din 16 martie 2022, Europa poate trimite până la 1 700 MW spre blocul UA-MD, iar fluxul invers este limitat la 650 MW; pentru iarna trecută, acest plafon a fost urcat la 2 100 MW ca măsură de siguranță.
În realitate, malul drept al Nistrului poate prelua doar o parte din acest „coridor” european: 315 MW trec prin linia de 400 kV Isaccea–Vulcănești și încă 115 MW prin patru linii de 110 kV peste Prut; la nevoie, Moldova mai primește zilnic aproximativ 600 MW redistribuiți din capacitățile nefolosite ale altor frontiere. Aceste valori sunt suficiente pentru vârful de sarcină internă, aproximativ 850 MW iarna, dar depind de cât de mult folosește și Ucraina plafonul comun.
Ce se schimbă de la 1 iulie: odată cu calendarul săptămânal, comercianții din Chișinău vor putea bloca capacitate mai ieftin și din timp; Moldelectrica, la rândul său, va introduce propriile prognoze de consum în modelul paneuropean, reducând riscul de „blocaje surpriză” care până acum împingea prețurile în sus în ultima clipă.
Avantajul imediat pentru consumatori este stabilitatea: achizițiile făcute din timp se reflectă în facturi mai previzibile, iar pentru întreprinderi asta înseamnă costuri de producție mai ușor de planificat. Pentru producătorii moldoveni de energie verde, accesul la un coridor transparent către piața românească înseamnă șanse mai mari să-și vândă surplusul atunci când soarele sau vântul livrează peste medie.
Transformarea nu se oprește aici. Până la sfârșitul lui 2025, stația HVDC back-to-back de la Vulcănești, finanțată cu sprijin EBRD, Banca Europeană de Investiții și granturi ale UE, va adăuga 600 MW de interconexiune directă cu România și va fi dublată de o nouă linie de 400 kV Vulcănești–Chișinău. Importul tehnic poate depăși astfel 1 GW.
Mai departe, proiectele de la Ungheni–Strășeni și Bălți–Suceava ar putea aduce încă 400-500 MW, iar odată cu parcurile solare şi eoliene aflate în construcţie, Moldova ar putea trece de la statutul de importator structural la cel de exportator de energie curată în orele de vârf. Noul mod de calcul al capacităţilor transfrontaliere este, așadar, cheia care deschide o piaţă mai largă pentru producătorii locali, reduce presiunea pe facturi și consolidează, în același timp, securitatea energetică a Moldovei.
