Noua agendă de securitate energetică a Europei, declanșată de invazia rusă în Ucraina, necesită o accelerare dramatică a implementării energiei solare: până în 2030, Europa poate implementa 1 TW de energie solară, aproape înmulțind de patru ori numărul de panouri fotovoltaice instalate.
Acest nou ritm de desfășurare se confruntă cu o barieră esențială: procedurile administrative îndelungate de acordare a autorizațiilor. În special, evaluările de impact asupra mediului pentru fiecare proiect în parte și consultările publice împovărează administrația și înseamnă că procedurile de autorizare pot dura ani de zile pentru a fi aprobate. Este esențial să se eficientizeze aceste proceduri de autorizare, asigurându-se în același timp că nu se face niciun compromis în ceea ce privește conservarea și restaurarea biodiversității, care reprezintă, alături de schimbările climatice, una dintre provocările majore ale secolului XXI.
Ca parte a strategiei REPowerEU, Directiva revizuită privind energia din surse regenerabile, adoptată la 31 octombrie 2023, propune un proces simplificat pentru a accelera implementarea și conectarea la rețea a proiectelor de energie din surse regenerabile, care sunt esențiale pentru a asigura independența energetică a Europei. Textul solicită (articolul 15b, și articolul 15c) două exerciții din partea statelor membre:
Până la 21 mai 2025
statele membre trebuie să realizeze o cartografiere coordonată pentru sursele de energie regenerabilă: trebuie să identifice potențialul lor de energie regenerabilă, precum și zonele-cheie și infrastructura disponibilă pentru dezvoltarea durabilă a surselor regenerabile (pe care le numim “zone favorabile”). Dimensiunea zonelor favorabile trebuie să fie în conformitate cu obiectivul național privind energia regenerabilă.
Până la 21 februarie 2026
statele membre trebuie să desemneze un subset de zone favorabile ca zone de accelerare a energiei regenerabile (RAA). Aceste zone trebuie să fie deosebit de potrivite în scopul dezvoltării de proiecte de energie regenerabilă, diferențiind între tipurile de tehnologie, pe baza faptului că nu se așteaptă ca implementarea tipului specific de sursă de energie regenerabilă să aibă un impact semnificativ asupra mediului; adică zone “fără regrete”, în care se așteaptă ca impactul asupra mediului să fie cel mai redus. Aceste zone vor fi apoi supuse unei evaluări “strategice” a impactului asupra mediului la nivel de zonă, iar proiectele ulterioare vor beneficia de o scutire de evaluări ale impactului asupra mediului la nivel de proiect și de proceduri accelerate de autorizare. La desemnarea zonelor de accelerare a energiei regenerabile, statele membre ar trebui să evite zonele protejate și să ia în considerare planurile de restaurare și măsurile de atenuare adecvate.
Având în vedere că Comisia Europeană va publica un Ghid privind zonele de accelerare a energiei regenerabile în 2024, acest ghid de cartografiere stabilește o serie de etape-cheie pentru a realiza o cartografiere a zonelor de accelerare a energiei regenerabile care să fie compatibilă cu desfășurarea energiei regenerabile, combaterea schimbărilor climatice și protejarea sau îmbunătățirea biodiversității.
DESCARCĂ Renewables Mapping Guidance: A step-by-step approach