Ministerul Energiei propune o curățare tehnică a cadrului secundar din gazele naturale: eliminarea unor hotărâri ale Guvernului rămase desuete și paralele cu legislația sectorială actuală (Legea nr. 108/2016, Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023, Legea nr. 151/2022). Esența demersului este explicitată ca „operațiune tehnică de suprimare” a normelor care nu mai corespund realităților și care intră în conflict/duplicare cu noul cadru.

Proiectul enumeră cinci hotărâri ce urmează a fi abrogate:

1. HG 1226/2002 (regulamentul de proiectare/montare/recepție a sistemelor de aprovizionare cu gaze);
2. HG 1643/2002 (Programul național de gazificare);
3. HG 268/2005 (modulul de formare a prețurilor pentru proiectarea și construcția sistemelor de alimentare cu gaze și apă);
4. HG 123/2007 (instrucțiuni metodice pentru aplicarea modulului de la pct. 3);
5. HG 715/2008 (măsuri de accelerare a gazificării).

De ce abrogare (rațiuni explicite în notă)

• Tehnică legislativă: Abrogarea este mijlocul prevăzut de art. 65 din Legea 100/2017 pentru a elimina dispoziții care intră în conflict, creează neclarități sau sunt desuete; poate fi adoptată ca act separat de sistematizare (art. 67 alin. (3)).
• Paralelisme/incompatibilități: vechile hotărâri contravin procedurilor din Legea 108/2016, Codul 434/2023 și Legea 151/2022; cum Legea 108/2016 reglementează exhaustiv sectorul, actele paralele devin inaplicabile și trebuie scoase din vigoare.
• Cadru primar schimbat: hotărârile vizate au fost adoptate pentru executarea unor legi/politici între timp abrogate; pe cale de consecință, ele au devenit desuete.

Problemele structurale pe care le atacă (deduse din nota de fundamentare)

1. Proprietatea fragmentată a rețelelor. La 31.12.2023, rețelele de transport și distribuție în exploatare însumau ≈ 27,8 mii km; ≈ 15 980,7 km nu sunt în proprietatea întreprinderilor de gaze, ≈ 1 126,4 km sunt fără proprietar, ≈ 14 806,7 km aparțin terților și sunt gestionate prin contracte de deservire, iar ≈ 874 km sunt gestionate fără contract. Această realitate provine din politicile vechi (inclusiv HG 683/2004, care a instituit masiv „deservirea tehnică” a rețelelor deținute de APL/terți de către subdiviziunile Moldovagaz).
2. Model tarifar insuficient pentru investiții. Regimul bazat pe HG 683/2004 acoperă prin tarif doar deservirea tehnică, nu și renovarea/modernizarea sau reparațiile capitale – ceea ce blochează ciclul investițional pe segmentele „terțe” sau fără proprietar.
3. Riscuri de securitate industrială și calitate a serviciilor pe porțiunile aflate în proprietăți diverse ori fără proprietar; dificultăți în reducerea pierderilor tehnologice și în garantarea accesului nediscriminatoriu la rețea. Soluția indicată: stoparea extinderilor de rețele de către entități care nu sunt operatori licențiați de transport/distribuție; dezvoltarea rețelelor devine prerogativa exclusivă a operatorilor, conform Legii 108/2016.

Ce urmărește Ministerul (obiective și efect scontat)

• Aliniere integrală la Legea 108/2016: un cadru secundar unificat, fără norme paralele, în logica acquis-ului Comunității Energetice.
• Reziliență a infrastructurii critice: reducerea pierderilor tehnologice, protejarea drepturilor utilizatorilor și acces garantat la rețea prin responsabilizarea directă a operatorilor licențiați (nu a proprietarilor terți).
• Clarificarea rolurilor: dezvoltarea/extinderea rețelelor = atribuție exclusivă a operatorilor de sistem (transport/distribuție), nu a persoanelor fizice/juridice ne-licențiate.

Interpretare redacțională (probabilă, pe baza notei): prin abrogare se „închide robinetul” practicilor istorice de construcție/gestionare a rețelelor de către entități non-operator, iar investițiile/modernizările devin, pe termen mediu, parte a planificării reglementate de operatori și ANRE – nu prin aranjamente ad-hoc de „deservire tehnică”. (Inferență ancorată în pasaje despre exclusivitatea operatorilor și limitele regimului de „deservire”.)

Ce nu face proiectul

• Nu stabilește tarife, prețuri ori obligații de furnizare și nu intervine în licențele de furnizare; este o măsură de tehnică legislativă (abrogare) menită să elimine norme paralele/învechite.

Calendar și intrare în vigoare

• Examinare/posibilă aprobare: 20 august 2025 (ședința Guvernului; punctul 9 de pe agendă, prezentat de ministrul energiei Dorin Junghietu).
• Intrare în vigoare: la o lună după publicarea în Monitorul Oficial.