un articol de Alex Gospodinov
Majoritatea oamenilor au nevoie de ajutorul Google pentru a găsi Moldova pe hartă, iar această țară este cunoscută puțin în ceea ce privește situația sa energetică. Cu toate acestea, Moldova a devenit cea mai puțin securizată țară energetic pe continentul european.
Pentru a înțelege cum a ajuns Moldova în această situație, trebuie să ne întoarcem în istorie cu 70 de ani în urmă, când a fost anexată de România și absorbită în Uniunea Sovietică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Economia planificată de către Moscova a dus la dezvoltarea rapidă a industriei ușoare și grele pe malul râului Nistru. Centrala Electrică Kuchurgan (MGRES) a fost construită în acel timp, având o capacitate de 2.5 gigawați (GW) și fiind concepută să alimenteze întreaga țară cu electricitate.
Situația a devenit complicată în 1992, după destrămarea Uniunii Sovietice, când Moldova și-a câștigat independența. Malul stâng al râului Nistru și-a declarat independența și a preluat controlul asupra MGRES, în urma unui conflict care a implicat și misiuni de menținere a păcii ruse.
În ultimele trei decenii, Moldova a fost afectată de corupție sistemică și a fost nevoită să își negocieze suveranitatea pentru acces la electricitate. Peste 80% din energia electrică consumată în Moldova este tehnic importată, ceea ce a dus la o vulnerabilitate crescută în ceea ce privește securitatea energetică.
Cea mai mare parte a energiei produse în Moldova provine de la MGRES, iar pierderea accesului la această sursă ar putea lăsa țara în întuneric. În fața acestei realități, guvernul pro-european al Moldovei se concentrează acum pe îmbunătățirea infrastructurii de transmisie, dezvoltarea interconexiunii cu România și promovarea energiilor regenerabile la scară largă, mai ales energia eoliană, dat fiind potențialul său tehnic ridicat și condițiile favorabile din Moldova.
Cu toate acestea, dezvoltarea energiilor regenerabile în Moldova întâmpină dificultăți în obținerea capitalului necesar, din cauza riscurilor geopolitice și a percepției dimensiunii mici a pieței. În ciuda acestor provocări, există speranță că o astfel de tranziție energetică ar putea aduce o schimbare semnificativă în direcția pozitivă pentru țară, ajutând-o să-și recâștige suveranitatea energetică și să devină mai puțin dependentă de sursele externe.
CITEȘTE ARTICOLUL COMPLET AICI
