Digitalizarea sectorului energetic este unul dintre pilonii dezvoltării durabile și ai rezilienței economice a Republicii Moldova. În contextul tranziției energetice și al angajamentelor față de Uniunea Europeană, soluțiile digitale integrate devin esențiale pentru creșterea eficienței operaționale, reducerea pierderilor din rețele și o administrare mai bună a resurselor.
Programul de transformare digitală a domeniului energetic pentru anii 2026–2030, aflat în consultare publică până la 29 august 2025, oferă cadrul strategic unitar pentru modernizarea infrastructurii critice, consolidarea securității cibernetice, digitalizarea proceselor operaționale și integrarea accelerată a surselor regenerabile.
Temeiul juridic îl constituie Legea nr. 136/2017 privind Guvernul și Strategia națională de transformare digitală (HG 650/2023). Ministerul Energiei coordonează implementarea în parteneriat cu ANRE, ANSC și alte instituții, iar rapoartele de progres sunt transmise anual: până la 25 februarie (progres) și până la 1 aprilie (financiar și audit). Mecanismul de guvernanță prevede o unitate de implementare dedicată și o raportare standardizată pentru monitorizare și evaluare.
Obiectivele operaționale vizează modernizarea a peste 80 % din infrastructura SCADA/EMS, astfel încât rețeaua să poată fi supravegheată și comandată în timp real; instalarea a 500 000 de contoare inteligente integrate cu HES/MDM/ADMS pentru măsurare granulară, analiză predictivă și facturare dinamică; înființarea unui Centru de Operațiuni de Securitate (SOC) pentru sectorul energetic și alinierea la standardele ISO/IEC 27001 și NIS2; integrarea a aproximativ 600 MW din surse regenerabile și operaționalizarea soluțiilor de stocare de cel puțin 50 MW, pentru echilibrarea vârfurilor și creșterea flexibilității sistemului. Digitalizarea fluxurilor interne ale operatorilor și furnizorilor — de la planificarea lucrărilor și mentenanță, până la relația cu clientul și procesele de decontare — asigură interoperabilitate, trasabilitate și reducerea timpilor de răspuns.
Rezultatele așteptate includ scăderea pierderilor tehnice și comerciale cu peste 30 %, îmbunătățirea calității serviciului (continuitate, parametri de tensiune), reducerea timpului de detectare și remediere a incidentelor cibernetice și o integrare mai stabilă a energiei din surse regenerabile. Beneficiile se vor resimți la nivelul securității energetice, al costurilor operaționale și al satisfacției consumatorilor.
Costurile totale estimate pentru perioada 2026–2030 sunt de 1 807 800 mii lei. Din această sumă, circa 247 500 mii lei (13,7 %) sunt acoperiți din asistență externă — inclusiv contribuții ale BEI, BERD, Banca Mondială, PNUD și GIZ, cu accent în primii doi ani — iar 1 560 300 mii lei rămân de mobilizat. Finanțarea diferenței este proiectată printr-un mix de buget de stat multianual, fonduri europene (de tip COM(2022) 552, CEF și alte instrumente), parteneriate public–private pentru proiecte cu flux de venit (de exemplu, contorizare inteligentă și stocare) și posibile mecanisme tarifare dedicate digitalizării, cum ar fi o mică taxă de infrastructură corelată cu economiile obținute. Distribuția internă a bugetului reflectă mizele majore: modernizarea infrastructurii SCADA/EMS, programul național de contorizare inteligentă la scară largă, instituirea capacităților SOC și investițiile software/hardware pentru interoperabilitate.
Riscurile principale privesc întârzieri tehnologice (compatibilitate echipamente și integrare aplicații), neacoperirea integrală a finanțării planificate, intensificarea amenințărilor cibernetice și rezistența socială la schimbare. Măsurile de atenuare includ specificații tehnice unitare și testare de interoperabilitate înainte de achiziție, diversificarea surselor de finanțare și structurarea unor PPP robuste, operaționalizarea unui registru de risc cu indicatori clari (KRI) și un plan de comunicare publică pentru creșterea încrederii și alfabetizării digitale.
În ansamblu, Programul propune o traiectorie coerentă pentru un sistem energetic mai inteligent, sigur și sustenabil. Dacă elementele-cheie — finanțarea, standardizarea tehnică și guvernanța — sunt asigurate la timp, Moldova își poate reduce pierderile, poate crește reziliența cibernetică și poate accelera tranziția verde, devenind un exemplu regional de digitalizare aplicată în energie.
