Bucureşti, 18 martie 2026. GREEN ENERGY EXPO & ROMENVIROTEC 2026, platforma numărul 1 din România pentru tehnologii dedicate comunităţilor sustenabile, a încheiat cea de-a treia ediţie cu un bilanţ care confirmă creşterea accelerată a evenimentului: peste 15.000 de vizitatori, 250 de companii expozante, o suprafaţă expoziţională dublă faţă de anul trecut şi de cinci ori mai multe evenimente organizate în cadrul târgului de instituţii şi organizaţii de profil.
Descrisă de expozanţi, parteneri şi vizitatori drept „o ediţie la superlativ” şi „o ediţie excelentă”, ediţia din acest an (3-5 martie) a reunit la ROMEXPO companii, autorităţi centrale şi locale, experţi şi reprezentanţi ai industriei, într-un format care a combinat tehnologia, dialogul instituţional şi oportunităţile concrete de business.
Evenimentul a debutat cu mesajul transmis de Preşedintele României, Nicuşor Dan, şi a continuat cu alocuţiunile oficiale susţinute de viceprim-ministrul Tánczos Barna, Diana Buzoianu, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Lia Olguța Vasilescu, Președintele Asociației Municipiilor din România, Mihaela Frăsineanu, Consilier de Stat, Cancelaria Prim-Ministrului, László Borbély, Consilier de Stat, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Grigore Stratulat, Secretar de Stat, Ministerul Mediului, Republica Moldova, Irinel Ionel Scrioșteanu, Secretar de Stat, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii şi Gabriel Traian Ghilea, Subsecretar de Stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Prezenţa acestora a reconfirmat rolul strategic al GREEN ENERGY EXPO & ROMENVIROTEC în agenda dezvoltării sustenabile din România şi din regiune.
Unul dintre momentele centrale ale ediţiei a fost turul oficial al târgului, care a început la standul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. Nouă agenţii din subordinea ministerului au fost prezente pe toată durata evenimentului, în contact direct cu expozanţii şi publicul. În acelaşi context, ministrul Diana Buzoianu a asistat la prezentarea soluţiilor tehnologice expuse şi a întâmpinat delegaţia celor 100 de primari din Republica Moldova, prezentă la târg pentru schimb de experienţă şi bune practici.
Turul oficial a inclus şi standul Asociaţiei Municipiilor din România, precum şi standul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, consolidând mesajul unui parteneriat real între administraţia publică, autorităţile locale şi mediul de afaceri pentru dezvoltarea oraşelor sustenabile.
Tot în cadrul ediţiei 2026 a fost lansat conceptul „Oraşul Viitorului”, un spaţiu experienţial care a recreat un bulevard al sustenabilităţii. Vizitatorii au putut vedea integrate într-un singur concept peste 2.500 de plante, sisteme de iluminat inteligent, treceri de pietoni inteligente, staţii de încărcare electrică, tehnologii pentru managementul deşeurilor şi al apei, precum şi soluţii pentru eficienţă energetică urbană.
Zona instituţională a avut, la rândul ei, un rol central. În Agora Instituţională, ministere, instituţii guvernamentale, ambasade, primării şi consilii judeţene au prezentat proiecte şi strategii dedicate dezvoltării oraşelor sustenabile până în 2050.
O noutate a ediţiei 2026 a fost şi prezenţa celor şase scene rezervate dialogului dintre instituţii, autorităţi locale şi industrie, unde au avut loc zeci de prezentări şi dezbateri aplicate, în care experţi ai instituţiilor publice au prezentat programe şi soluţii concrete şi au răspuns întrebărilor venite din partea participanţilor.
În paralel, cele 250 de companii expozante au prezentat tehnologii şi soluţii de ultimă generaţie pentru energie regenerabilă, smart city, managementul deşeurilor şi al apei, eficienţă energetică şi economie circulară. Dincolo de schimbul de expertiză, mai multe companii au anunţat contracte şi vânzări realizate direct în cadrul târgului, confirmând componenta puternică de business a evenimentului.
Comparativ cu ediţia din 2025, Green Energy Expo – Romenvirotec 2026 a înregistrat dublarea numărului de expozanţi, dublarea suprafeţei expoziţionale şi o creştere de cinci ori a numărului de evenimente organizate în cadrul târgului de instituţii şi organizaţii de profil.
Ediţia din 2027 va avea loc în perioada 2–4 martie, la ROMEXPO, Bucureşti.
EBA Business Outlook revine pe 23 martie cu ediția a cincea, într-un format care aduce în prim-plan teme structurale pentru economia Republicii Moldova. Panelul 4, dedicat energiei și surselor regenerabile, abordează tranziția de la gestionarea crizei către consolidarea unui cadru de piață funcțional și predictibil.
Panelul aduce în același cadru reprezentanți ai autorităților, ai instituțiilor de reglementare și ai operatorilor din sistem. Dorin Junghietu, ministrul Energiei, va prezenta prioritățile de politică publică pentru stabilizarea pieței și extinderea capacităților din surse regenerabile. Sergiu Carmanschi, director general Moldelectrica, va aborda funcționarea sistemului electroenergetic, cu accent pe siguranța în operare și gestionarea echilibrului în rețea.
Componenta de reglementare este reprezentată de Alexei Taran, director general al Consiliului de Administrație ANRE, cu accent pe arhitectura tarifară și instrumentele necesare pentru stimularea investițiilor. Din perspectiva operatorilor, Jose Luis Gomez Pascual, country manager Premier Energy Distribution, și Tatiana Gotisan, director reglementări, tarife și achiziții energie, vor analiza impactul cadrului normativ asupra performanței companiilor și asupra costurilor pentru consumatori. Marcela Lefter, fondator și CEO Sedera Green, completează panelul cu perspectiva dezvoltatorilor de proiecte în energie verde. Discuția este moderată de Tatiana Gotisan.
EBA Business Outlook 2026, organizat de European Business Association Moldova, funcționează ca platformă de dialog strategic între autorități, mediul de afaceri și experți. Agenda ediției include teme precum perspectivele bugetare ale noului Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, implementarea Growth Plan, dezvoltarea pieței de capital și utilizarea instrumentelor financiare europene, precum și evoluțiile și oportunitățile investiționale din sectorul gazelor naturale și al resurselor energetice. Evenimentul este susținut de Visa, în calitate de partener special, și de maib și Premier Energy Distribution, în calitate de parteneri.
Au fost revizuite măsurile aplicate în starea de alertă energetică și, implicit, apare o anumită lejeritate în funcționarea pieței de energie și a fluxurilor de produse petroliere. Asta reiese din deciziile anunțate după ședința Guvernului de astăzi. Intervenția aduce o ajustare a regimului de criză prin reguli mai flexibile. După etapa inițială, cu restricții extinse, autoritățile aplică măsuri țintite, în funcție de nivelul de risc din fiecare segment al pieței. Controlul rămâne în zonele sensibile pentru a asigura continuitatea aprovizionării.
În piața de energie electrică, eliminarea interdicției de export în intervalul 06:00–09:00 indică o repoziționare a evaluării de risc. Dimineața nu mai este tratată ca interval critic, ceea ce sugerează fie o stabilizare a consumului, fie o mai bună acoperire din importuri. Restricțiile rămân însă în intervalul 17:00–21:00, unde vârful de consum continuă să pună presiune pe sistem. Ajustarea este una de finețe: nu se liberalizează complet exporturile, ci se limitează doar acolo unde există risc real de dezechilibru.
În sectorul produselor petroliere, reducerea pragului minim de stoc pentru reexportul de benzină în Portul Internațional Liber Giurgiulești de la 8.000 la 5.000 de tone indică o relaxare controlată a constrângerilor logistice. Operatorii primesc mai multă flexibilitate în rotația stocurilor, ceea ce poate debloca fluxuri comerciale fără a afecta rezerva internă. Menținerea pragului de 25.000 de tone pentru motorină arată că acest segment rămâne sub monitorizare strictă, fiind considerat esențial pentru economie.
La nivel de consum, este permisă din nou comercializarea motorinei în recipiente de până la 20 de litri. Este o corecție a unei restricții care, în faza inițială, limita comportamentele de stocare, dar care genera și disfuncționalități în piață. Relaxarea sugerează că presiunea pe aprovizionare s-a diminuat.
Pe piața de echilibrare, modificarea regulilor privind dezechilibrele pozitive introduce un filtru mai strict. Participanții care nu au contracte pe piața internă nu vor mai fi remunerați pentru surplusurile livrate neplanificat. Regula reduce stimulentele pentru tranzacții oportuniste și obligă actorii să opereze în baza unor poziții contractuale clare.
Ședința ANRE de ieri, 17 martie, a adus în același cadru de reglementare mai multe dosare care descriu destul de exact etapa în care a intrat piața energetică: pe segmentul gazelor se închid efectele financiare ale vechii configurații de furnizare, iar pe segmentul energiei electrice avansează procesele de licențiere, repoziționarea unor operatori și adaptarea proiectelor regenerabile la noua logică a flexibilității, prin integrarea stocării.
În zona gazelor naturale, Consiliul de Administrație a aprobat mecanismele de recuperare a componentei de corectare a venitului reglementat pentru Moldovagaz și Nord Gaz Sîngerei, ambii operatori aflați anterior în regimul de furnizare cu obligație de serviciu public. Decizia vine după retragerea licențelor de furnizare, intrată în vigoare la 1 septembrie 2025, și are rolul de a închide o componentă financiară rămasă deschisă după schimbarea formulei de piață. Încetarea regimului de furnizare reglementată nu anulează automat soldurile economice și ajustările aferente perioadei precedente, motiv pentru care corecțiile de venit sunt tratate separat, în baza unui mecanism expres de decontare.
Formula aprobată acum transferă către Energocom obligația de a efectua, în termen de 30 de zile, transferul mijloacelor financiare aferente acestor corecții. Prin această formulă, ANRE depășește simpla închidere contabilă a unor solduri regulatorii și instituie un mecanism de preluare și regularizare a costurilor istorice generate de schimbarea arhitecturii de furnizare. Efectul pentru piață este reducerea incertitudinii privind modul de tratare a dezechilibrelor acumulate în urma reconfigurărilor regulatorii din ultimii ani.
Pe segmentul energiei electrice, setul de dosare examinate indică o piață aflată într-o fază de rafinare instituțională. ANRE a analizat eliberarea unei licențe pentru tradingul cu energie electrică, reperfectarea unor licențe de producere a energiei electrice din surse regenerabile prin includerea instalațiilor de stocare și retragerea unor licențe de furnizare, la cererea titularilor. În această succesiune de decizii se vede deja o schimbare de structură: piața nu mai este definită exclusiv prin relația clasică dintre producător, furnizor și consumator, ci prin apariția unor activități intermediare specializate, prin reproiectarea portofoliilor existente și prin integrarea unor active care răspund direct nevoii de flexibilitate.
Includerea stocării în licențele proiectelor regenerabile indică o schimbare de etapă în modul în care este gândită dezvoltarea pieței electrice. Accentul nu mai cade exclusiv pe creșterea capacităților de producere, ci tot mai mult pe integrarea unor active care permit o livrare mai controlată și o utilizare mai eficientă a energiei generate. Din această perspectivă, stocarea începe să fie tratată ca parte a arhitecturii funcționale a proiectului, nu ca element secundar. Pentru investitori, această evoluție sugerează că valoarea economică a unui proiect va depinde tot mai mult de gradul său de flexibilitate și de capacitatea de a răspunde cerințelor sistemului, nu doar de volumul de putere instalată.
În același timp, examinarea unei licențe de trading și retragerea unor licențe de furnizare la solicitarea titularilor sugerează o piață în care se produce și o selecție comercială mai clară a jucătorilor. Unii intră pe segmente mai sofisticate, alții își recalibrează prezența sau ies din anumite activități. Din această perspectivă, ANRE gestionează mai puțin o etapă de expansiune liniară și mai mult o etapă de consolidare, specializare și repoziționare a participanților.
Un nou val de apeluri false circulă în numele Premier Energy Distribution, iar escrocii încearcă să obțină date personale de la consumatori sub pretextul schimbării contoarelor. În acest context, compania a emis o avertizare de precauție și le cere oamenilor să nu dea curs unor astfel de solicitări telefonice.
Potrivit avertizării transmise marți, 17 martie 2026, persoane necunoscute sună consumatorii în numele operatorului de distribuție și cer nume, adresă și date din buletin, invocând înlocuirea contoarelor. În unele cazuri, aceștia recurg inclusiv la amenințări cu deconectarea, pentru a-i determina pe oameni să ofere informațiile cerute.
Premier Energy Distribution precizează că nu solicită telefonic date din actul de identitate și subliniază că schimbarea contoarelor se face planificat, fără implicarea unor asemenea date personale. Mesajul companiei este că orice apel de acest tip trebuie tratat ca o posibilă tentativă de fraudă.
Compania recomandă consumatorilor să nu ofere date personale prin telefon, să verifice informațiile doar din surse oficiale și să raporteze imediat la poliție orice tentativă de fraudă. Pentru sesizări sau incidente din rețeaua electrică, oamenii pot apela Serviciul 24H, la 022 43 11 11 sau la numărul local indicat în factură.
Piața gazelor naturale din Moldova intră într-o etapă de recalibrare, după câțiva ani marcați de crize de aprovizionare, volatilitate extremă a prețurilor și intervenții administrative succesive. Dacă până în 2022 sistemul era construit în jurul unei singure surse dominante și a unui furnizor aproape monopolist, perioada recentă a adus diversificarea importurilor, apariția unor furnizori alternativi și, în paralel, o presiune constantă pentru liberalizare. În practică însă, piața a rămas rigidă, cu concurență redusă și cu un nivel foarte scăzut de mobilitate a consumatorilor, ceea ce a menținut un model mai degrabă administrat decât competitiv.
În acest context, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică încearcă să forțeze trecerea de la un cadru formal liberalizat la unul funcțional. Proiectul de hotărâre supus aprobării de Consiliul de administrație nu este unul punctual, ci vizează ajustarea arhitecturii de bază a pieței, prin modificarea principalelor regulamente care guvernează furnizarea gazelor și schimbarea furnizorului. Intervenția vine ca răspuns direct la modificările operate în 2025 la Legea gazelor naturale, dar și la realitatea unei piețe care, în pofida deschiderii juridice, nu a generat încă mecanisme reale de concurență.
ANRE își propune, în esență, să creeze condițiile minime pentru funcționarea pieței concurențiale înainte de momentul critic din aprilie 2026, când consumatorii noncasnici mari vor fi obligați să iasă din regimul de preț reglementat. Fără reguli clare de contractare, fără transparență în oferte și fără posibilitatea reală de comparare, această tranziție ar fi avut loc într-un mediu opac, cu riscuri atât pentru consumatori, cât și pentru furnizori.
Pe fond, intervenția regulatorului reflectă și o tensiune structurală: pe de o parte, necesitatea de a proteja consumatorii într-o piață încă instabilă și dependentă de importuri, pe de altă parte, obligația de a stimula concurența și de a reduce rolul dominant al furnizorului de serviciu public. Datele ANRE arată că această tranziție este departe de a fi realizată, în condițiile în care cota de piață a furnizorului dominant rămâne covârșitoare, iar schimbarea furnizorului este, în continuare, mai degrabă excepția decât regula.
În acest cadru, proiectul de modificare a hotărârilor ANRE trebuie citit ca un instrument de accelerare a liberalizării, dar și ca un mecanism de disciplinare a pieței. Prin noile reguli propuse, Agenția încearcă să introducă standarde de transparență, produse contractuale clare și o redistribuire a responsabilităților între furnizori și consumatori, astfel încât piața să poată funcționa efectiv în regim concurențial în următorii ani.
În Moldova este planificată construirea unei noi linii electrice aeriene de 330 kV între stația Bălți și centrala hidroelectrică Dnestrovsk HPP-2 din Ucraina, o interconexiune de aproximativ 130 de kilometri cu o capacitate de transport estimată la 600 MW. Linia ar urma să dubleze conexiunea existentă dintre cele două noduri energetice și să consolideze legătura directă dintre sistemele electrice ale Republicii Moldova și Ucrainei.
Proiectul apare în documentele publicate de Secretariatul Comunității Energetice, în cadrul procesului de actualizare a listei Projects of Energy Community Interest (PECI) 2026, infrastructuri energetice evaluate la nivel regional.
Noua linie este promovată de SE Moldelectrica și NPC Ukrenergo. Documentația indică 2032 ca termen estimativ pentru punerea în funcțiune, iar proiectul se află în prezent în faza de analiză. Autorizația de mediu nu este încă definită.
Parametrii tehnici publicați în fișa proiectului indică o tensiune nominală de 330 kV, o capacitate maximă de transport de 600 MW și o lungime totală de aproximativ 130 km.
Pentru moment nu există o estimare oficială a costului proiectului. O evaluare aproximativă poate fi făcută prin comparație cu alte proiecte recente de transport electric din Republica Moldova. Linia Chișinău – Vulcănești (400 kV), cu o lungime de circa 158 km, are un buget de aproximativ 61 milioane de euro. Interconexiunea Bălți – Suceava (400 kV), proiect aflat în pregătire, este estimată la circa 70 milioane de euro, pentru o lungime apropiată de 120 km.
Pe baza acestor proiecte, o linie aeriană de 330 kV cu lungimea de 130 km ar putea avea un cost orientativ de 40–60 milioane de euro, în funcție de traseu, lucrări de stație și condițiile tehnice. Costul real urmează să fie stabilit în fazele ulterioare de proiectare.
Linia Bălți – Dnestrovsk este inclusă în coridorul prioritar al Comunității Energetice pentru interconexiuni electrice între statele membre.
Secretariatul Comunității Energetice a lansat consultarea publică asupra proiectelor candidate pentru lista PECI 2026, procedură deschisă până la 17 aprilie 2026. După această etapă urmează evaluarea tehnică și adoptarea listei finale, programată spre sfârșitul anului. În total, Secretariatul Comunității Energetice a analizat 27 de proiecte energetice. Dintre acestea, opt proiecte din sectorul electricității au intrat în etapa de consultare publică. Lista include interconexiuni și modernizări de rețea în mai multe state din Europa de Sud-Est și Balcanii de Vest, între care:
linia de 400 kV Gacko – Brezna între Bosnia și Herțegovina și Muntenegru
proiecte de consolidare a rețelei electrice între Serbia, Muntenegru și Bosnia și Herțegovina, în cadrul coridorului Trans-Balkan
interconexiunea Kosovo – Macedonia de Nord
proiecte de modernizare a rețelei de transport din Albania
extinderea infrastructurii electrice în Muntenegru și Serbia
Aceste proiecte urmăresc creșterea capacității de transport a energiei electrice în regiune și consolidarea legăturilor dintre sistemele energetice.
Pentru noi, interconexiunea Bălți – Dnestrovsk ar însemna o a doua linie de 330 kV între nodul energetic Bălți și sistemul energetic ucrainean. Stația Bălți este unul dintre punctele principale ale rețelei electrice din nordul țării și unul dintre nodurile prin care sistemul moldovenesc se conectează direct la rețeaua ucraineană. O linie suplimentară ar crește capacitatea netă de transfer (NTC) dintre cele două sisteme și ar extinde posibilitățile de schimb de energie.
În același timp, rețeaua de transport a energiei electrice din Republica Moldova se extinde în zona de nord prin proiectul liniei de 400 kV Bălți – Suceava, interconexiune planificată cu sistemul energetic al României. Conectarea acestei infrastructuri cu viitoarea linie Bălți – Dnestrovsk (330 kV) ar transforma stația electrică Bălți într-un punct de interconectare al rețelelor de transport din Ucraina, Republica Moldova și România, prin care pot fi realizate fluxuri regionale de energie electrică.
Lista PECI urmează să fie definitivată după consultarea publică și evaluarea proiectelor. Infrastructurile incluse în această listă pot primi sprijin pentru pregătirea tehnică și pentru identificarea surselor de finanțare.
QGroup, unul dintre principalii jucători pe piața soluțiilor și proiectelor de energie regenerabilă și sisteme de stocare din Moldova, se află în etapa finală de pregătire pentru punerea în funcțiune a primului său sistem de stocare a energiei în baterii (BESS). În aceste zile, echipa producătorului SVOLT Energy Technology se află în Moldova pentru a superviza procesele tehnice de conectare, configurare și testare a instalației înainte de intrarea acesteia în operare. Etapa actuală include verificarea parametrilor de funcționare ai sistemului, integrarea componentelor hardware și software, precum și realizarea testelor operaționale care confirmă stabilitatea și performanța instalației în condiții reale de exploatare.
Sistemul este dezvoltat ca proiect propriu al companiei și reprezintă prima implementare BESS lansată direct de QGroup. Alegerea de a instala inițial tehnologia în propriul portofoliu permite companiei să testeze performanța tehnică și parametrii economici ai sistemului în condiții reale de operare înainte de extinderea implementării către proiectele clienților.
În ultimele luni, pregătirea proiectului a inclus și etape desfășurate în afara țării. Echipa QGroup s-a aflat anterior în China, la unitățile industriale ale SVOLT Energy Technology, unde specialiștii companiei au analizat procesele de producție ale celulelor și modulelor de baterii, arhitectura sistemelor containerizate de stocare și platformele de management energetic utilizate în exploatarea acestor instalații. Vizita a inclus și sesiuni tehnice dedicate procedurilor de operare și mentenanță ale sistemelor BESS conectate la rețea.
Prezența echipei SVOLT în Moldova face parte din etapa de commissioning a instalației. Specialiștii producătorului participă direct la configurarea sistemelor, verificarea parametrilor operaționali și instruirea personalului tehnic al QGROUP. Transferul direct de know-how este esențial în primele proiecte de acest tip, deoarece sistemele de stocare implică integrarea unor componente tehnologice complexe, de la baterii și invertoare până la software de management energetic și sisteme de siguranță industrială.
QGroup este distribuitor oficial al tehnologiei dezvoltate de SVOLT Energy Technology în Republica Moldova, iar sistemul aflat în prezent în etapa de punere în funcțiune este implementat cu suport tehnic direct din partea producătorului. Colaborarea permite transferul de expertiză tehnologică și dezvoltarea capacităților locale pentru implementarea și operarea sistemelor de stocare integrate în infrastructura energetică.
Proiectul aflat acum în operare reprezintă prima etapă a unui portofoliu mai amplu aflat în pregătire. Conform planurilor companiei, peste 25 MWh de capacități de stocare urmează să intre în perioada următoare în faza de implementare pentru clienții QGroup. Proiectele sunt dezvoltate în model de integrator, compania acoperind întregul proces, de la dezvoltare și inginerie până la execuție, punere în funcțiune și operare.
Interesul pentru aceste tehnologii este direct legat de transformările structurale ale sistemului energetic. Creșterea rapidă a capacităților fotovoltaice și eoliene introduce o variabilitate tot mai mare în producția de energie electrică, ceea ce crește nevoia de flexibilitate în operarea rețelei. Sistemele de stocare permit gestionarea acestor variații prin acumularea energiei în perioadele de producție ridicată și reintroducerea acesteia în sistem atunci când cererea crește sau când producția regenerabilă scade.
În piețele energetice europene, sistemele de stocare în baterii (BESS) sunt deja integrate ca elemente operaționale ale infrastructurii de flexibilitate a rețelei electrice. Aceste instalații sunt utilizate pentru managementul variațiilor de sarcină, furnizarea serviciilor de reglaj de frecvență, optimizarea fluxurilor de energie în rețea și facilitarea integrării capacităților regenerabile cu producție variabilă. În Republica Moldova, apariția primelor implementări comerciale marchează începutul formării unei piețe locale pentru tehnologii de stocare a energiei.
QGroup implementează și operează tehnologia inițial în propriile proiecte pentru a valida soluțiile tehnice și modelele economice ale sistemelor de stocare înainte de extinderea acestora în proiectele comerciale. Exploatarea instalațiilor în condiții reale de funcționare permite optimizarea parametrilor tehnici și financiari ai proiectelor și acumularea experienței operaționale necesare pentru implementări la scară mai mare.
În ultimele zile, Renergy a urmărit fără grabă editorială evoluția poluării de pe Nistru, deși subiectul intră direct în aria noastră de interes legată de mediu, climă și infrastructură critică. Am așteptat clarificarea dimensiunii reale a incidentului și am urmărit dacă autoritățile reușesc să stabilizeze rapid situația și să treacă la o intervenție modernă, proporțională cu riscul. Între timp, criza a crescut, iar actualizarea Guvernului confirmă intrarea într-o fază mult mai gravă: premierul Alexandru Munteanu a convocat ședință pentru instituirea stării de alertă de mediu pe bazinul Nistrului pentru 15 zile, pe fondul undei continue de poluare, al riscului de extindere și al depășirii contaminanților în sectorul de nord. În paralel, autoritățile au confirmat sistarea captării la Cosăuți, Naslavcea și în zone care afectează Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, cu trecerea temporară la surse alternative de apă.
În acest punct, subiectul a ieșit din registrul unui incident local și a intrat în zona unei crize de securitate a apei. Guvernul a anunțat amplasarea unor baraje și sisteme suplimentare de captare și absorbție pe sectorul de nord și în aval până spre priza de apă pentru Chișinău, plus bariere suplimentare la Dubăsari. Aceste decizii arată clar că poluarea se deplasează pe cursul râului și că operațiunea cere containment și recuperare, nu doar monitorizare de laborator și administrare de comunicat.
Cronologia explică de ce analiza trebuie mutată spre soluții. Primele semnale au apărut pe 10 martie, iar în aceeași perioadă ANSP comunica rezultate preliminare fără contaminanți în probele prelevate atunci. Câteva zile mai târziu, aceeași situație a ajuns la închiderea captărilor, instalarea succesivă de bariere și convocarea Guvernului pentru alertă de mediu. Secvența aceasta descrie o reacție care a crescut gradual, în timp ce unda de poluare a avansat continuu. Într-un episod cu hidrocarburi pe râu, această întârziere costă direct în kilometri de apă expusă și în dificultatea recuperării ulterioare.
Aici se află și observația editorială principală. Între 7 martie, momentul avariei din amonte invocate public în contextul atacurilor asupra infrastructurii energetice din Ucraina, și 15 martie, momentul instituirii stării de alertă, s-a consumat o fereastră critică. UNEP arată clar că atunci când echipele ajung rapid, în câteva ore, pot lucra pe containment și skimming, adică pe oprirea extinderii și recuperarea efectivă a peliculei de la suprafață. Când răspunsul se întinde pe zile, pata se fragmentează, aderă la maluri, intră în vegetație, se redistribuie și devine mult mai greu de extras. Exact aici se vede că guvernarea a lucrat sub ritmul evenimentului și că răspunsul public a intrat prea târziu în regim tehnic extins.
De aici înainte, discuția utilă este despre ce se poate face acum, urgent. Prima măsură care trebuie scalată este intervenția mecanică dură. EPA spune fără echivoc că apărarea principală în fața unei deversări petroliere rămâne containmentul și recuperarea mecanică, prin boom-uri, bariere, skimmere și sorbenți naturali sau sintetici. NOAA completează că aceste tactici se folosesc pentru protejarea locațiilor sensibile amenințate de o undă de poluare aflată în avans. Asta înseamnă că pe Nistru cheia nu stă într-un singur filtru sau într-o succesiune de improvizații punctuale, ci într-o rețea densă de bariere de deviere, bariere de retenție și puncte de recuperare a peliculei.
Cea mai urgentă acțiune este multiplicarea punctelor de captare înainte ca pelicula să coboare și mai mult. Boom-urile au rolul de a opri răspândirea sau de a devia poluantul spre sectoare unde poate fi colectat mai ușor. NOAA explică faptul că boom-urile protejează zone sensibile și concentrează petrolul în straturi mai groase, ușor de recuperat. Pentru Nistru, asta înseamnă mai multe linii de apărare în jurul captărilor, în sectoarele unde râul încetinește, în apropierea curbelor și în zonele unde geometria râului permite acumulare controlată. Fiecare punct de captare instalat în amonte de o priză de apă oferă un câștig real de timp și reduce presiunea asupra sistemelor de alimentare.
Imediat după containment intră recuperarea mecanică propriu-zisă. Aici vorbim despre skimmere, adică echipamente care iau pelicula de hidrocarburi de la suprafață. EPA arată că booms, skimmers și sorbents sunt cele trei instrumente clasice pentru extragerea petrolului de pe apă după ce pata a fost concentrată. Pentru Nistru, această fază ar trebui să fie vizibilă acum în teren la scară mare: skimmere mobile în punctele de acumulare, barje sau platforme de colectare, evacuarea continuă a produsului recuperat și logistică specială pentru deșeurile contaminate. Fără această etapă, barajele doar mută presiunea dintr-un punct în altul.
A treia măsură urgentă este protecția în cascadă a infrastructurii de apă. Guvernul a anunțat deja bariere suplimentare până spre priza pentru Chișinău și în zona Dubăsari. Pasul următor firesc este dublarea și triplarea acestei protecții pe sectoarele critice, astfel încât fiecare captare importantă să aibă mai multe linii succesive de apărare, nu un singur punct de interceptare. Într-o undă de poluare care vine în secvențe, o singură barieră poate fi depășită sau saturată rapid. Un sistem în cascadă oferă redundanță și mărește șansa de a opri volumele care scapă din primul front.
A patra măsură care trebuie pornită imediat este cartografierea standardizată a malurilor contaminate. NOAA folosește pentru astfel de situații metoda SCAT, un sistem de evaluare a țărmurilor afectate după o deversare petrolieră. Metoda permite segmentarea zonelor atinse, documentarea tipului de contaminare și alegerea tratamentului potrivit pentru fiecare sector. Pentru Nistru, o asemenea abordare înseamnă echipe mixte care inventariază rapid fiecare mal afectat, fiecare zonă cu vegetație atinsă, fiecare golfuleț și fiecare sector în care petrolul s-a prins de substrat. Fără o asemenea hartă operațională, curățarea devine inegală și lentă.
După faza de oprire și extragere vine curățarea fină, iar aici există deja soluții moderne care merită chemate rapid în teren. Una dintre ele este utilizarea sorbenților bio-based, adică materiale absorbante derivate din fibre naturale și alte materii prime biodegradabile. Un review științific publicat în 2025 arată că sorbenții bio-based au devenit o opțiune serioasă în răspunsul la deversări petroliere datorită biodegradabilității, costului redus și aplicațiilor operaționale în absorbția hidrocarburilor. Pentru Moldova, această direcție este una foarte concretă: achiziție sau asistență externă pentru materiale absorbante mai performante decât soluțiile standard, mai ales pentru sectoarele de mal și pentru punctele de acumulare secundară.
O a doua direcție modernă este bioremedierea. EPA are chiar o fișă dedicată bioremedierii în răspunsul la deversări petroliere, iar NOAA arată că agenții de biodegradare și nutrienții pot accelera activitatea microbilor care descompun petrolul. Aici intră bacteriile degradatoare de hidrocarburi și tratamentele aplicate controlat pe sectoarele deja contaminate, pe apă recuperată, pe sedimente și pe malurile afectate. Aceasta este una dintre cele mai realiste soluții pentru etapa a doua a operațiunii, după ce volumele mari de la suprafață au fost captate.
În aceeași familie intră și tehnologiile pe bază de microalge. Cercetarea din 2025 arată că microalgele au capacitate biodegradativă asupra unor reziduuri petroliere și că interesul științific pentru această tehnologie este în creștere. Aici trebuie păstrată măsura exactă: microalgele nu sunt soluția care oprește mâine unda principală de poluare din cursul Nistrului. Ele sunt însă o opțiune serioasă pentru etapa de remediere controlată, în bazine temporare, în apa recuperată, în golfuri laterale, în sedimente sau în sectoare limitate unde contaminarea reziduală persistă. Cu alte cuvinte, da, există soluții pe bază de alge, iar ele merită incluse rapid într-un program de remediere aplicată.
O altă decizie importantă ține de chimicale. În spațiul public apar de obicei propuneri rapide legate de dispersanți. Aici merită multă precizie. NOAA și National Academies arată că dispersanții mută petrolul din pelicula de suprafață în coloana de apă și vin la pachet cu compromisuri ecologice serioase. Pentru un râu strategic și pentru un sistem de apă dulce cu prize de captare critice, această opțiune cere evaluare foarte strictă și un regim de aprobare extrem de atent. Cu alte cuvinte, direcția matură pentru Nistru rămâne recuperarea mecanică și bioremedierea controlată, nu aruncarea rapidă de dispersanți în apă.
Din această analiză rezultă un plan clar pentru următoarele zile. Prima prioritate este densificarea imediată a barierei mecanice pe tot coridorul critic al râului. A doua este aducerea de skimmere și echipamente de colectare la scară mult mai mare. A treia este protecția în cascadă a captărilor. A patra este cartografierea standardizată a malurilor contaminate și trecerea la tratamente diferențiate pe sectoare. A cincea este lansarea unui apel tehnic public către companii de depoluare, universități, laboratoare, operatori industriali și parteneri externi care pot furniza sorbenți avansați, soluții biologice și logistică pentru deșeuri periculoase. Toate aceste instrumente există deja în practica globală de răspuns la deversări petroliere.
Aici se vede și mesajul de fond al acestei crize. În ultima săptămână, guvernul a ridicat treptat nivelul răspunsului, însă terenul cerea încă din primele ore o mobilizare mult mai largă și mai tehnică. O asemenea criză se gestionează cu comandament operațional, hartă publică a riscurilor, inventar al echipamentelor și apel deschis către toți actorii care pot interveni cu soluții. Formula clasică, administrativă și graduală a lăsat prea mult spațiu de mișcare poluării. Exact de aceea analiza trebuie mutată acum din zona constatării în zona implementării rapide.
Soluții există și sunt accesibile. Piața internațională are bariere de retenție, skimmere, sorbenți avansați, protocoale SCAT, bioremediere și tehnologii de curățare aplicate de ani de zile în episoade de contaminare cu hidrocarburi. Nistrul nu se lovește de lipsa instrumentelor, ci de viteza redusă de reacție, de o mobilizare tehnică insuficientă și de reflexul de a împacheta o criză operațională în mesaje politice bine lustruite.
Într-un asemenea episod, diferența o fac profesionalismul, capacitatea de comandă și decizia de a chema imediat în teren toate resursele utile. Când poluarea coboară pe râu, fiecare zi pierdută reduce șansa de captare, crește costul curățării și mută presiunea pe localități și pe infrastructura de apă. De aici înainte, măsura seriozității nu va sta în tonul comunicatelor, ci în numărul de bariere instalate, în capacitatea reală de extracție, în viteza cu care sunt aduse tehnologii moderne și în volumul de poluant scos efectiv din apă.
Garanțiile de origine necomercializate, deținute de furnizorul central de energie electrică, vor fi transferate furnizorilor de energie electrică proporțional cu cota lor de piață. Acesta este mecanismul pe care ANRE îl propune printr-o nouă hotărâre care introduce procedura de redistribuire a garanțiilor de origine necomercializate în piața energiei.
Creșterea rapidă a capacităților de producere a energiei din surse regenerabile duce la apariția unor volume tot mai mari de garanții de origine pe piața energetică din Republica Moldova. Odată cu aplicarea schemelor de sprijin prevăzute de legislația sectorului, fiecare megawatt-oră de energie regenerabilă produsă este însoțită de o garanție de origine – un certificat electronic care confirmă că energia livrată consumatorilor provine din surse regenerabile.
Certificatele nu reprezintă energie electrică în sens fizic, ci un instrument de certificare a originii energiei. Ele permit furnizorilor și companiilor să confirme că energia livrată sau consumată provine din surse regenerabile. În piețele europene dezvoltate, garanțiile de origine sunt tranzacționate separat de energia electrică și formează un segment distinct al pieței, utilizat de companii pentru confirmarea consumului de energie verde și pentru raportările privind obiectivele de decarbonizare.
În Moldova, o parte dintre aceste certificate ajung inițial la furnizorul central de energie electrică. Situația apare în cazul producătorilor eligibili mici sau al producătorilor care beneficiază de scheme de sprijin stabilite înainte de intrarea în vigoare a legislației actuale privind energia regenerabilă. Pentru energia livrată furnizorului central, garanțiile de origine sunt emise de ANRE direct pe numele acestuia.
În a doua jumătate a anului 2025, ANRE a emis în total 111.823 de garanții de origine pentru energia regenerabilă produsă și livrată furnizorului central de energie.
Conform cadrului legal, certificatele trebuiesc comercializate către participanții la piață fie direct, fie printr-un proces competitiv. Dacă vânzarea nu se realizează, legislația obligă autoritatea de reglementare să intervină și să decidă transferul lor către furnizorii de energie electrică proporțional cu cota de piață pe care o dețin în segmentul furnizării către consumatori finali.
Exact această situație s-a produs după procesul de comercializare organizat pentru aceste certificate. O parte dintre garanțiile de origine nu au fost cumpărate de participanții la piață. Pentru a evita expirarea lor și pentru a menține funcțional mecanismul de trasabilitate a energiei verzi, ANRE propune transferul acestor certificate către furnizorii activi pe piața cu amănuntul.
Proiectul prevede transferul a 105.701 garanții de origine către furnizori, în funcție de cota de piață pe care o dețin în furnizarea energiei electrice către consumatori.
Cea mai mare parte revine furnizorului dominant din piață, Premier Energy, care primește peste 78 de mii de certificate. Furnizorul regional FEE Nord primește peste 24 de mii de garanții de origine, iar restul sunt distribuite între furnizori mai mici precum Navitas Energy, ML Energy Group și M.Energy Trading. Certificatele corespund energiei regenerabile produse în perioada iulie–noiembrie 2025, iar termenul de valabilitate al acestora se întinde până în a doua jumătate a anului 2026.
După transfer, furnizorii vor utiliza aceste garanții pentru a demonstra proveniența regenerabilă a energiei livrate către consumatori sau pentru a acoperi cererea de energie verde din partea clienților corporativi. Utilizarea certificatelor presupune anularea lor în registrul garanțiilor de origine, ceea ce confirmă că energia regenerabilă a fost atribuită unui consumator final.
Din perspectiva funcționării pieței, mecanismul permite utilizarea certificatelor care nu au fost comercializate și previne acumularea acestora în registrul garanțiilor de origine. Transferul către furnizori integrează aceste certificate în portofoliile comerciale ale companiilor de furnizare și menține circuitul lor în piața energiei. În același timp, sistemul creează cadrul pentru o utilizare mai extinsă a garanțiilor de origine pe măsură ce cererea pentru energie verde și pentru confirmarea originii electricității va crește în sectorul industrial și în rândul companiilor cu obiective climatice.
