ULTIMA ORĂ: Energocom confirmă că Victor Puiu nu este directorul Energocom Furnizare

0

Energocom a oferit redacției Renergy clarificări privind informațiile apărute în spațiul online despre presupuse schimbări la conducerea Sucursalei Furnizare. Potrivit companiei, Victor Puiu nu a fost numit administrator și nici administrator interimar al Energocom Furnizare.

Directorul general interimar Energocom, Eugen Buzatu, a precizat pentru Renergy că Victor Puiu activează în cadrul companiei din anul 2024, în funcția de șef de direcție. Anterior, acesta a ocupat funcția de director comercial în cadrul SA „Termoelectrica”.

În același timp, reprezentanții Energocom au confirmat că Igor Perjan, în prezent director comercial al companiei Vestmoldtransgaz, urmează să se alăture Energocom în calitate de consilier al directorului general interimar Eugen Buzatu.

Amintim că, astăzi în spațiul online, pe canalul de Telegram Moldova Energy, a apărut informația potrivit căreia Victor Puiu ar fi fost numit director interimar Energocom Furnizare, informație preluată și de noi.

Redacția Renergy își menține angajamentul de a reflecta informațiile din sectorul energetic în mod imparțial și echidistant și cere scuze pentru interpretarea eronată a datelor apărute inițial în spațiul public.

Dezvoltarea proiectelor de infrastructură IT și aderarea României la AIB, noi motive de încredere în piața de PPA

Piața contractelor pe termen lung pentru energie regenerabilă (Power Purchase Agreement – PPA) continuă să câștige teren în România, pe fondul noilor proiecte eoliene și fotovoltaice aflate în dezvoltare și al interesului tot mai mare al companiilor pentru energie verde. Țara noastră urmează ritmul susținut al contractării PPA,  aproximativ 500 MW de capacitate contractată în 2025.

RENERGY

Aceste evoluții vor fi în centrul discuțiilor la cea de-a 6-a ediție a conferinței Romanian Green PPA, eveniment care va reuni aproximativ 200 de participanți – dezvoltatori de proiecte regenerabile, investitori, furnizori de energie, consultanți și mari consumatori industriali – într-un moment în care contractele PPA devin un instrument tot mai important pentru finanțarea proiectelor de energie verde și pentru stabilizarea costurilor energetice.

Potrivit reprezentanților Pexapark, prezenți la eveniment, în 2025, principalele segmente de cumpărători corporativi din Europa au fost tehnologia informației, cu 32% din volumul total de PPA, bunurile de larg consum, cu 15%, și transportul, cu 13%. Operatorii din sectorul tehnologic și al centrelor de date sunt așteptați să își crească în continuare ponderea în piața PPA, aceștia fiind prezenți pe scena conferinței pentru a discuta despre mecanismele de achiziție ale data centers.

Ediția din acest an aduce pe scenă specialiști implicați direct în dezvoltarea proiectelor regenerabile, tradingul de energie și structurarea contractelor pe termen lung. Speakerii vor aborda subiecte care le permit participanților să ia decizii informate într-o piață aflată în rapidă evoluție, de la structura actuală a pieței de energie și mecanismele de contractare disponibile, până la instrumente de co-garantare pentru consumatori și soluții care pot facilita semnarea contractelor PPA. Aceste mecanisme financiare vor fi prezentate de către reprezentantul EIB (European Investment Bank), Nikolay Petrov în cadrul panelului de deschidere al evenimentului.

Discuțiile vor include și noutățile legislative relevante pentru piață și tendințele în structura acestor contracte, în contextul apariției unor noi centre de consum de energie. În paralel, aderarea României ca membru observator în cadrul AIB aduce un plus de optimism pieței, deschizând perspectiva integrării sistemului românesc al garanțiilor de origine în piața europeană și a unor posibile tranzacții transfrontaliere începând cu 2027.

Agenda conferinței reflectă maturizarea pieței locale și mută discuția de la cadrul legislativ la modul în care contractele sunt implementate în practică. Participanții vor analiza evoluția modelelor de PPA, rolul furnizorilor și al traderilor în facilitarea acestor acorduri și modul în care companiile își pot construi strategii eficiente de achiziție de energie verde într-un context de volatilitate ridicată a prețurilor.

Ediția din acest an a conferinței Romanian Green PPA este susținută de Monsson Trading, Suciu Partners, G Energy Solutions, Voltlink, Econergy, Nano Energies, Bursa Română de Mărfuri, Enery și R.Power, companii implicate activ în dezvoltarea pieței de energie și în susținerea investițiilor în proiecte regenerabile din România.

Evenimentul este susținut de partenerii strategici PATRES (Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România), AMRCR (Asociația Marilor Rețele Comerciale din România), CIROM (Patronatul Industriei Cimentului din România) și AFEER (Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România).

Victor Puiu este noul director interimar Energocom Furnizare

0

În sectorul energetic apar primele informații despre schimbări la conducerea sucursalei de furnizare a gazelor către consumatorii finali din cadrul Energocom”. Potrivit unor informații apărute pe canalul telegram “Moldova Energy”, Victor Puiu ar fi fost numit director interimar al Sucursalei Furnizare a companiei.

Funcția ar fi devenit vacantă după ce Victor Bînzari a anunțat că pleacă din fruntea Energocom Furnizare. Bînzari a comunicat public că își încheie activitatea în cadrul companiei, după o perioadă în care a gestionat activitatea de furnizare în contextul crizelor energetice prin care a trecut Republica Moldova.

Conform informațiilor, Victor Puiu activează în cadrul Energocom din 2023, unde ocupă funcția de șef de direcție. Anterior, acesta a fost director comercial al Termoelectrica, una dintre principalele companii din sectorul energetic al țării.

În același context, pe același canal Telegram au apărut și informații despre posibile alte mișcări în sector. Potrivit acestor postări, Igor Perjan, în prezent director comercial al companiei „Vestmoldtransgaz”, ar putea ajunge la Energocom în calitate de consilier al directorului general interimar Eugen Buzatu. Ulterior, după o perioadă de analiză a situației din companie, acesta ar putea prelua o funcție de conducere, fie în cadrul Energocom Furnizare, fie chiar la nivelul managementului Energocom.

Postarea menționează că Igor Perjan este absolvent al Academiei Ruse de Economie Națională și Administrație Publică de pe lângă Președintele Federației Ruse și sugerează existența unor conexiuni profesionale în sectorul energetic regional.

ANRE actualizează metodologia de formare a prețului energiei furnizate de Energocom și pregătește integrarea contractelor pentru diferență

0

Proiectul de modificare a metodologiei de calculare a prețurilor reglementate pentru energia electrică furnizată de furnizorul central a ajuns în etapa finală de aprobare în cadrul ANRE, după parcurgerea consultărilor publice și includerea pe agenda proiectelor supuse adoptării de către Consiliul de administrație. Documentul actualizează metodologia aplicată din 2017 și urmează să fie adoptat în perioada imediat următoare, introducând ajustări relevante în mecanismul de formare a prețului energiei electrice aferente schemelor de sprijin pentru producătorii din sectorul regenerabil.

Proiectul nu introduce un tarif nou al energiei, ci revizuiește modul în care acesta este determinat. Metodologia stabilește mecanismul de calcul al prețului la care furnizorul central de energie electrică — funcție exercitată în prezent de Energocom — livrează energia către furnizorii care operează pe piața cu amănuntul și alimentează consumatorii finali. Prețul rezultat reflectă atât costul energiei achiziționate de la producătorii eligibili, cât și cheltuielile legate de administrarea schemelor de sprijin pentru energia din surse regenerabile.

Modificările propuse extind structura formulei de calcul și introduc noi componente de cost care trebuie reflectate în prețul energiei. Formula metodologiei pornește de la prețurile de achiziție ale energiei de la producători și de la cantitățile procurate, la care se adaugă marja comercială a furnizorului central, devierile financiare din anul precedent, impozitele și taxele aferente activității reglementate, precum și rezultatul financiar generat de dezechilibrele producătorilor regenerabili care fac parte din grupul de echilibrare gestionat de furnizorul central.

Una dintre cele mai importante modificări este introducerea în formula de calcul a unui mecanism de lichiditate financiară. Conform legislației privind energia regenerabilă, furnizorul central trebuie să mențină permanent mijloace financiare echivalente cu plățile estimate pentru o lună de producție a centralelor eligibile, atât pentru producătorii mari selectați prin licitații, cât și pentru producătorii eligibili mici. Acest fond de lichiditate este destinat garantării plăților către producători și apare în metodologia tarifară ca o componentă nouă a costurilor recunoscute.

Proiectul introduce și reguli explicite privind includerea în calculul prețului a costurilor legate de administrarea garanțiilor de origine pentru energia regenerabilă. Costurile asociate gestionării registrului acestor certificate pot fi reflectate în prețul energiei, în timp ce veniturile obținute din comercializarea garanțiilor de origine sunt tratate ca excedent de venit reglementat și sunt reflectate în devierile financiare ale anului următor.

Metodologia introduce și un set de prevederi dedicate aplicării mecanismului contractelor pentru diferență (CfD), instrumentul de sprijin care urmează să fie utilizat în cadrul licitațiilor pentru noi capacități de producere a energiei din surse regenerabile. În eventualitatea în care contractele reglementate existente vor fi înlocuite cu contracte CfD, formula de calcul a prețului va lua în considerare cantitățile de energie comercializate pe piața angro și diferența dintre prețul de piață al energiei electrice și prețul de exercitare stabilit în contractele respective. Această diferență va determina fluxurile financiare care urmează să fie compensate prin mecanismul prețului reglementat aplicat energiei furnizate de furnizorul central.

Metodologia introduce și reguli pentru situațiile în care rezultatul mecanismului de calcul devine negativ. Dacă veniturile obținute de furnizorul central din comercializarea energiei regenerabile depășesc obligațiile de plată față de producători, sumele respective sunt utilizate pentru compensarea plăților din perioadele următoare. Acest mecanism permite amortizarea variațiilor de piață și reduce necesitatea ajustării frecvente a prețului reglementat.

Documentul stabilește și limitele unor parametri utilizați în formula de calcul. Marja comercială a furnizorului central este stabilită la 0,5% în primul an de aplicare, iar în anii următori aceasta poate fi ajustată prin decizie ANRE, fără a depăși plafonul de 1%. Marja este destinată acoperirii costurilor administrative ale furnizorului central și asigurării unei rentabilități rezonabile pentru activitatea reglementată.

Procesul de consultare publică a generat mai multe propuneri de modificare a proiectului. Ministerul Energiei a formulat patru propuneri tehnice, toate fiind acceptate și integrate în versiunea finală a documentului. Operatorul pieței de energie a propus modificări mai ample ale formulei de calcul, inclusiv introducerea unor componente legate de tranzacționarea energiei pe piețele pentru ziua următoare și intrazilnice, însă aceste propuneri nu au fost acceptate. Autoritatea de reglementare a argumentat că tratamentul dezechilibrelor producătorilor eligibili este deja stabilit în legislația primară și trebuie reflectat direct în mecanismul de formare a prețului reglementat.

Prin aceste modificări, ANRE urmărește ajustarea cadrului de calcul al prețului energiei furnizate de furnizorul central astfel încât formula tarifară să reflecte complet costurile asociate implementării schemelor de sprijin pentru energia din surse regenerabile. Potrivit autorității, metodologia revizuită este concepută pentru a oferi o bază mai clară și predictibilă pentru formarea prețului reglementat și pentru a integra, în același mecanism tarifar, noile instrumente de sprijin care urmează să fie aplicate în sector, inclusiv contractele pentru diferență.

După adoptarea de către Consiliul de administrație al ANRE, hotărârea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial.

Resetarea pieței de echilibrare: ANRE pregătește noile reguli pentru gestionarea dezechilibrelor din sistem

0

După reorganizarea profundă a cadrului de funcționare a pieței de energie electrică și după lansarea piețelor organizate pentru ziua următoare și intrazilnică la sfârșitul anului 2025, urmează o nouă etapă: actualizarea regulilor care guvernează echilibrarea sistemului electroenergetic. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică lucrează acum la un proiect de modificare a Regulilor pieței energiei electrice, aprobate prin Hotărârea ANRE nr. 283/2020, document aflat în această perioadă în faza inițială de elaborare și consultare publică. Noile ajustări vizează modul în care sistemul este echilibrat în timp real și modul în care participanții la piață sunt responsabilizați pentru abaterile dintre producția sau consumul prognozat și cel efectiv. Din proiectul publicat pot fi deja identificate câteva modificări relevante pe care le analizăm mai jos, schimbări motivate în principal de necesitatea alinierii cadrului național la regulile europene de operare a piețelor de electricitate și de pregătirea funcționării complete a pieței de echilibrare în Republica Moldova.

Regulile pieței energiei electrice au fost aprobate inițial în 2020 și au intrat în vigoare deplină abia la 1 iunie 2022, după mai multe amânări determinate de criza energetică și de necesitatea menținerii securității aprovizionării. Acestea au introdus pentru prima dată responsabilitatea financiară pentru dezechilibre și mecanismele unei piețe angro liberalizate.

Între timp însă cadrul legislativ s-a schimbat radical. În 2025 a fost adoptată noua Lege a energiei electrice nr. 164/2025, iar ANRE a transpus pachetul european de integrare a piețelor de electricitate printr-un set de coduri de rețea și linii directoare europene. Printre acestea se numără regulamentele privind:

  • alocarea capacității și gestionarea congestiilor (CACM)
  • echilibrarea sistemului electroenergetic (EBGL)
  • alocarea capacităților pe termen lung
  • operarea sistemului de transport
  • gestionarea situațiilor de urgență și restaurarea sistemului.

Aceste acte introduc o arhitectură de piață diferită de cea prevăzută în regulile din 2020. Pentru ca noile reguli să poată funcționa, ANRE trebuie să elimine prevederile vechi din RPEE care descriu mecanisme depășite sau incompatibile cu standardele europene.

Proiectul propus de ANRE este în mare parte o curățare structurală a regulilor existente.

Mai multe capitole ale Regulilor pieței energiei electrice sunt abrogate integral, în special cele care reglementau:

  • piața serviciilor de sistem
  • piața energiei de echilibrare
  • mecanismele de decontare a dezechilibrelor
  • procedurile pentru părțile responsabile pentru echilibrare.

Aceste elemente nu dispar, ci sunt transferate în regulamente separate aprobate deja de ANRE:

Regulamentul privind furnizorii de servicii de echilibrare (FSE)
Regulamentul privind părțile responsabile pentru echilibrare (PRE).

Mecanismul de echilibrare este reorganizat după modelul aplicat pe piețele europene: operatorul sistemului activează rezervele necesare pe baza ofertelor economice disponibile, iar costurile dezechilibrelor sunt alocate participanților în funcție de abaterea reală pe care o generează în sistem. În același timp, regulile sunt ajustate și din punct de vedere terminologic pentru a corespunde noțiunilor introduse în noua Lege a energiei electrice. Astfel, sintagma „piața pe parcursul zilei” este înlocuită cu „piața intrazilnică”, termen utilizat în legislația europeană și în platformele regionale de tranzacționare a energiei electrice.

Cum va funcționa piața de echilibrare

În modelul european, echilibrarea sistemului se bazează pe trei tipuri principale de rezerve:

  • FCR – rezervă primară de frecvență
  • aFRR – rezervă automată de restaurare a frecvenței
  • mFRR – rezervă manuală de restaurare a frecvenței.

Estimările operatorului sistemului de transport arată că Moldova are nevoie de cel puțin:

  • ±6 MW rezervă FCR
  • +65 MW / −35 MW rezervă aFRR
  • +180 MW / −65 MW rezervă mFRR.

În prezent însă sistemul nu dispune de furnizori calificați pentru aceste servicii. În lipsa lor, stabilitatea sistemului depinde în mare parte de fluxurile de energie din exterior și de mecanisme administrative.

Datele operatorului de sistem arată că dezechilibrele din piață sunt încă ridicate.

În perioada ianuarie–noiembrie 2025 au fost înregistrate:

  • aproximativ 242 mii MWh dezechilibre în excedent
  • aproximativ 194 mii MWh dezechilibre în deficit.

Raportat la consumul total de energie electrică, aceste abateri reprezintă aproximativ 5–6% din energia livrată consumatorilor.

Actualul cadru de piață nu generează încă semnale economice suficient de puternice pentru a corecta comportamentul participanților. Penalizarea dezechilibrelor nu reflectă întotdeauna impactul real asupra sistemului, iar instrumentele disponibile pentru echilibrarea rețelei rămân limitate, ceea ce reduce stimulentele pentru o prognoză mai precisă a producției și consumului.

Odată cu intrarea în vigoare a noilor reguli, comportamentul pieței se va schimba în câteva direcții importante.

Producătorii și furnizorii vor avea o responsabilitate mai clară pentru prognozele de producție și consum. Dezechilibrele vor fi calculate pe baza unui preț unic al dezechilibrului, mecanism utilizat în majoritatea piețelor europene.

Operatorul sistemului de transport va putea contracta rezerve de echilibrare pe baza ofertelor economice, folosind principiul merit order – activarea celor mai ieftine resurse disponibile.

Pentru investitori apare o piață nouă: cea a serviciilor de flexibilitate. Centralele flexibile, bateriile de stocare sau agregatorii de resurse distribuite vor putea participa la piața rezervelor de echilibrare.

Modificarea regulilor nu are doar o dimensiune tehnică, ci și una strategică pentru evoluția sistemului energetic. Pe măsură ce capacitățile solare și eoliene cresc, producția devine tot mai variabilă, iar sistemul are nevoie de resurse capabile să compenseze rapid diferențele dintre producție și consum. În absența acestor mecanisme de flexibilitate, integrarea noilor proiecte regenerabile devine tot mai dificilă. Dezvoltarea pieței de echilibrare și a serviciilor de sistem oferă operatorului de transport instrumente suplimentare pentru gestionarea acestor variații și creează condițiile necesare pentru conectarea unor capacități suplimentare de energie regenerabilă la rețea.

Autorii proiectului atrag atenția că menținerea actualelor reguli ar crea un blocaj instituțional. Operatorul de sistem nu ar putea contracta servicii de echilibrare conform noilor standarde europene, iar piața serviciilor de sistem nu ar putea fi lansată. În acest scenariu, sistemul ar rămâne dependent de mecanisme administrative și de fluxuri externe de energie pentru stabilizarea rețelei.

Proiectul propune ca modificările să intre în vigoare la 1 iunie 2026, în același moment cu regulamentele privind furnizorii de servicii de echilibrare și părțile responsabile pentru echilibrare. Sincronizarea este necesară pentru ca piața de echilibrare să poată funcționa pe baza unui cadru juridic coerent.

Legea stocurilor petroliere introduce Entitatea Centrală de Stocare care va administra rezervele strategice ale țării

Proiectul Legii privind securitatea aprovizionării cu produse petroliere, publicat de Ministerul Energiei pentru consultări publice, introduce o schimbare structurală în organizarea pieței combustibililor: va fi creată o entitate centrală de stocare (ECS), o instituție publică nouă care va cumpăra, administra și menține stocurile strategice de produse petroliere ale statului. Instituția va deveni pilonul principal al sistemului național de rezerve petroliere, mecanism prin care piața va fi obligată să asigure stocuri de combustibili echivalente cu cel puțin 90 de zile de importuri sau 61 de zile de consum intern, în funcție de indicatorul mai mare.

Noua lege introduce pentru prima dată obligația ca Republica Moldova să mențină stocuri petroliere de urgență echivalente cu cel puțin 90 de zile de importuri nete sau 61 de zile de consum intern, în funcție de indicatorul care rezultă mai mare. Sistemul este inspirat din modelul aplicat în Uniunea Europeană și transpune Directiva 2009/119/CE privind obligația statelor de a menține rezerve minime de petrol și produse petroliere.

Până în prezent, piața produselor petroliere din Republica Moldova s-a bazat aproape exclusiv pe stocurile comerciale ale companiilor importatoare. Proiectul de lege introduce un sistem separat de stocuri de securitate energetică, care trebuie menținute permanent și utilizate doar în situații de criză.

Arhitectura sistemului propus este una mixtă. O parte din stocuri va fi administrată de stat prin entitatea centrală de stocare, iar restul obligației va reveni companiilor care importă produse petroliere.

Entitatea centrală va avea atribuții extinse: va cumpăra produse petroliere pentru stocurile strategice, va încheia contracte de stocare, va administra depozitele și va monitoriza permanent cantitatea și calitatea combustibililor din rezerve. Instituția va avea și responsabilitatea de a pune stocurile pe piață atunci când apare o disfuncționalitate majoră în aprovizionarea cu produse petroliere.

În paralel, companiile care importă și comercializează produse petroliere vor avea obligația legală de a constitui și menține propriile stocuri de urgență, proporțional cu volumele de combustibil introduse pe piață.

Legea introduce și un sistem de monitorizare permanentă a acestor rezerve. Ministerul Energiei va gestiona registrul național al stocurilor de urgență, iar ANRE va supraveghea respectarea obligațiilor de stocare de către operatorii economici.

Stocurile strategice nu vor putea fi utilizate în activitatea comercială obișnuită. Ele pot fi puse pe piață doar atunci când apare o disfuncționalitate majoră în aprovizionarea cu produse petroliere sau atunci când autoritățile declară o situație excepțională în sector.

În asemenea situații, Comisia pentru Situații Excepționale va putea decide eliberarea totală sau parțială a rezervelor pentru stabilizarea pieței și pentru asigurarea continuității aprovizionării economiei.

Implementarea sistemului va fi graduală. Proiectul de lege stabilește că nivelul complet al stocurilor de securitate trebuie atins cel târziu până la 1 iulie 2030, pentru a permite dezvoltarea infrastructurii de depozitare și adaptarea operatorilor din piață.

Pentru finanțarea acestui mecanism, proiectul introduce un aport pentru constituirea și menținerea stocurilor de urgență, un cost care va fi inclus în prețul produselor petroliere comercializate pe piață.

Această contribuție va finanța achiziția combustibililor pentru stocuri, costurile de depozitare, rotația rezervelor și cheltuielile financiare asociate menținerii stocurilor.

Până la stabilirea formulei finale de calcul, proiectul stabilește un nivel orientativ al contribuției de 0,48 lei pentru fiecare litru de produs petrolier.

Din această sumă, aproximativ 70% va fi direcționată către entitatea centrală de stocare, pentru finanțarea rezervelor administrate de stat. Restul de 30% va reveni importatorilor obligați, pentru a compensa costurile pe care aceștia le suportă pentru menținerea propriilor stocuri de securitate.

Contribuția va putea fi ajustată periodic de Guvern, în funcție de evoluția pieței petroliere și de costurile reale ale sistemului.

Câte stocuri ar trebui să aibă Moldova în realitate

Dimensiunea reală a rezervelor petroliere va depinde de nivelul importurilor și al consumului anual de combustibili.

Consumul total de produse petroliere al Republicii Moldova este estimat la aproximativ 1,2–1,4 milioane tone anual, cea mai mare parte fiind motorină utilizată în transport și agricultură.

Raportat la cerința de 90 de zile de importuri, sistemul de stocuri strategice ar trebui să ajungă la aproximativ 300–350 de mii de tone de produse petroliere.

La prețurile actuale de pe piața regională, unde combustibilii se tranzacționează frecvent între 700 și 900 euro pe tonă, valoarea economică a acestor rezerve ar putea depăși 200–250 milioane de euro, fără a include costurile logistice și infrastructura de depozitare.

Aceste cifre explică de ce proiectul de lege introduce o perioadă lungă de implementare. Crearea unui astfel de sistem presupune investiții importante în depozite, contracte de stocare și mecanisme financiare dedicate administrării rezervelor.

Pentru o țară care depinde aproape integral de importurile de combustibili, sistemul de stocuri petroliere strategice devine unul dintre principalele instrumente de securitate energetică, menit să reducă vulnerabilitatea aprovizionării în fața unor eventuale crize regionale sau geopolitice.

ULTIMA ORĂ | Victor Bînzari pleacă de la Energocom

0

Victor Bînzari anunță că își încheie activitatea la Energocom Furnizare, după o perioadă în care a fost unul dintre managerii implicați direct în gestionarea celor mai dificile momente ale sectorului energetic din Republica Moldova.

Bînzari a devenit cunoscut publicului larg în 2022, când a fost numit director general interimar al S.A. Energocom, compania de stat responsabilă de achiziția energiei electrice și a gazelor pentru Republica Moldova, într-o perioadă în care piața energetică regională era puternic afectată de războiul din Ucraina și de ruptura energetică față de Rusia. În acei ani, Energocom a devenit principalul instrument prin care statul a organizat importurile de energie, a negociat contracte regionale și a stabilizat aprovizionarea pieței interne.

Mandatul său la conducerea Energocom s-a încheiat în decembrie 2024, când Consiliul societății a decis încetarea contractului de management. Ulterior, Bînzari a continuat activitatea în cadrul Energocom Furnizare, iar acum anunță că părăsește definitiv compania.

În mesajul pe rețelele sociale, acesta descrie perioada petrecută în companie drept una definitorie profesional.

„Astăzi închid un capitol care mi-a schimbat viața. Este ultima mea zi la SA Energocom — locul unde am învățat ce înseamnă să porți pe umeri responsabilitatea unei țări”, a scris Bînzari.

RENERGY

Fostul manager al Energocom amintește și de anii de criză energetică prin care a trecut Republica Moldova, subliniind rolul echipei în menținerea funcționării sistemului energetic.

„Am ținut țara în lumină și cald atunci când părea că toate ușile se închid. Am construit mecanisme noi, am deschis piețe și am creat soluții acolo unde nu existau”, notează acesta.

Bînzari spune că pleacă din companie cu sentimentul că a contribuit la consolidarea unei instituții importante pentru securitatea energetică a țării.

„Astăzi plec cu inima plină. Nu pentru că a fost ușor, ci pentru că a fost adevărat. Pentru că am crescut împreună și pentru că munca noastră chiar a contat”, a mai scris el.

Deocamdată, Victor Bînzari nu a anunțat care va fi următoarea sa etapă profesională.

Analiza Renergy: proiectele ANRE pentru 2026 indică o tendință descendentă a tarifelor la energie electrică

0

ANRE a publicat pentru consultări publice proiectele de calcul pentru toate componentele principale ale prețului reglementat al energiei electrice pentru anul 2026. Documentele acoperă întreg lanțul energetic – de la transport și distribuție până la furnizare – și arată cum sunt formate costurile care ajung în factura finală a consumatorilor.

Analiza proiectelor indică un element comun: majoritatea componentelor tarifare sunt ajustate ușor în sens descendent, ca urmare a devierilor tarifare din anii precedenți și a actualizării costurilor recunoscute în reglementare.

Transportul energiei electrice – Moldelectrica

În partea de transport, proiectul de calcul pentru serviciul prestat de operatorul sistemului de transport indică un tarif mediu anual de aproximativ 23,5 bani/kWh pentru 2026. 

Costurile reglementate ale activității de transport sunt estimate la aproximativ 1,20 miliarde lei, cea mai mare parte fiind formată din cheltuieli operaționale. În această categorie intră consumul tehnologic de energie electrică, cheltuielile cu personalul, întreținerea rețelei de transport și costurile de operare a sistemului electroenergetic. 

După includerea devierilor tarifare din anul precedent, proiectul indică o corecție de aproximativ –0,6 bani/kWh, ceea ce ar reduce tariful efectiv de transport la aproximativ 23 bani/kWh în perioada martie–decembrie 2026. 

Această ajustare are loc în principal pe fondul recuperării diferențelor dintre veniturile planificate și cele efectiv realizate în anii anteriori.

Distribuția energiei electrice – Premier Energy Distribution

Pentru operatorul de distribuție din centrul și sudul țării, proiectul ANRE estimează un tarif mediu de distribuție de aproximativ 57,1 bani/kWh pentru 2026. 

Costurile totale ale activității de distribuție sunt evaluate la aproximativ 1,83 miliarde lei, incluzând întreținerea rețelelor, amortizarea investițiilor, cheltuielile administrative și energia cumpărată pentru acoperirea pierderilor tehnologice. 

Și aici devierile tarifare produc o ajustare descendentă. Proiectul indică o reducere de aproximativ 2 bani/kWh, ceea ce ar duce tariful efectiv la aproximativ 55 bani/kWh din martie 2026. 

Structura costurilor arată că aproape jumătate din cheltuielile recunoscute sunt legate direct de operarea rețelelor, iar restul este format din amortizarea activelor și rentabilitatea reglementată a investițiilor.

Distribuția energiei electrice – RED Nord

În zona de nord a țării, operată de RED Nord, costurile de distribuție sunt mai ridicate, în principal din cauza structurii rețelei și a densității mai reduse a consumatorilor.

Proiectul de calcul indică un tarif mediu anual de distribuție de aproximativ 105,5 bani/kWh pentru 2026. 

Costul total al serviciului de distribuție este estimat la aproximativ 975 milioane lei, iar o parte importantă a cheltuielilor este legată de întreținerea infrastructurii și de costurile cu personalul. 

Și în acest caz apare o corecție tarifară. Proiectul indică o scădere de aproximativ 1,5 bani/kWh, ceea ce ar reduce tariful de distribuție la aproximativ 104 bani/kWh începând din martie 2026. 

Furnizarea energiei electrice – FEE Nord

Pentru furnizorul reglementat din nordul țării, proiectul ANRE indică un preț mediu de furnizare de aproximativ 366 bani/kWh pentru 2026. 

Structura costurilor arată că cea mai mare componentă este energia cumpărată de la producători și importuri, cu un cost mediu de aproximativ 248 bani/kWh. La aceasta se adaugă tarifele de transport și distribuție, precum și costurile operaționale ale activității de furnizare. 

După ajustarea devierilor tarifare, proiectul indică o corecție de aproximativ –1,1 bani/kWh, ceea ce ar duce prețul reglementat la circa 365 bani/kWh începând din martie 2026. 

Furnizarea energiei electrice – Premier Energy

Pentru furnizorul din centrul și sudul țării, proiectul de calcul arată un preț mediu reglementat de furnizare de aproximativ 334–335 bani/kWh. 

Costul energiei cumpărate este estimat la aproximativ 260 bani/kWh, iar restul este format din tarifele de rețea și costurile activității de furnizare. 

În urma recalculării devierilor tarifare, ANRE propune o reducere de aproximativ 1,26 bani/kWh, ceea ce ar duce prețul de furnizare la aproximativ 333 bani/kWh din martie 2026. 

Furnizorul central

În cazul furnizorului central de energie electrică, proiectul indică un preț calculat de aproximativ 2,33 lei/kWh, care după ajustarea devierilor tarifare scade la circa 2,02 lei/kWh. 

Acest indicator reflectă în principal costul energiei procurate pentru sistemul reglementat și este utilizat ca referință în formarea prețurilor finale din piață.

Privite împreună, proiectele de calcul publicate pentru 2026 indică mai degrabă o corecție ușor descendentă a componentelor tarifare din sistemul electroenergetic, nu o presiune de majorare a prețurilor. Transportul energiei electrice ar urma să scadă cu aproximativ 0,6 bani/kWh, tarifele de distribuție se corectează cu circa 1,5–2 bani/kWh, iar prețurile reglementate de furnizare sunt ajustate în jos cu aproximativ 1–1,3 bani/kWh, în principal ca urmare a devierilor tarifare din anii precedenți. Dacă aceste calcule vor fi aprobate în forma propusă, structura costurilor pentru 2026 ar putea duce la o ușoară reducere a presiunii asupra tarifelor finale la energie electrică, chiar dacă nivelul general al prețurilor rămâne în continuare determinat în mare parte de costul energiei procurate din piață.

Energocom a cumpărat mai puțină energie în februarie și la un preț mai mic decât în ianuarie

0

Cele mai recente date publicate de Energocom arată că, în februarie 2026, compania a achiziționat 420,508 mii MWh de energie electrică la un preț mediu ponderat de 123,80 euro/MWh, fără taxele și costurile de transport, rezervării de capacitate și logisticii. Din total, 55,11% a venit din import, iar 44,89% de la producătorii locali.

Față de ianuarie 2026, volumul cumpărat a scăzut cu 57,725 mii MWh, adică cu 12,1%, de la 478,233 mii MWh la 420,508 mii MWh. În același timp, prețul mediu ponderat a coborât cu 20,72 euro/MWh, adică cu 14,3%, de la 144,52 euro/MWh la 123,80 euro/MWh.

Asta înseamnă că februarie a adus nu doar un volum mai mic de energie cumpărată, ci și o factură estimată mai mică pentru energia propriu-zisă. Calculat la prețul mediu ponderat anunțat de Energocom, valoarea achizițiilor din februarie se ridică la circa 52,06 milioane de euro, față de 69,11 milioane de euro în ianuarie, o diferență de aproximativ 17,06 milioane de euro, respectiv minus 24,7%. Aceste valori nu includ însă transportul, rezervarea de capacitate și celelalte costuri logistice, exact cum precizează compania.

Structura achizițiilor s-a schimbat ușor și pe surse. Ponderea importurilor a coborât de la 56,25% în ianuarie la 55,11% în februarie, în timp ce energia cumpărată de la producătorii locali a urcat de la 43,75% la 44,89%. Mișcarea nu este mare, dar arată o dependență marginal mai redusă de import față de luna precedentă.

Mai interesantă este modificarea în interiorul componentei de import. În februarie, 37,35% din totalul energiei a fost cumpărat prin contracte bilaterale cu furnizori și producători din România, față de 29,36% în ianuarie. În paralel, ponderea energiei cumpărate prin platformele BRM și OPCOM a scăzut de la 26,89% la 17,76%. Cu alte cuvinte, în februarie, Energocom s-a bazat mai mult pe contracte directe din România și mai puțin pe achiziții prin burse.

Per ansamblu, datele pe februarie arată o lună mai ieftină pentru achiziția de energie decât ianuarie, atât ca preț unitar, cât și ca valoare estimată a energiei cumpărate. Pentru piață, acesta este semnalul principal din cele mai noi cifre publicate astăzi de Energocom: consum mai mic acoperit la un cost mediu sensibil mai jos decât la început de an.

Energocom Dashboard — Februarie 2026
Energocom • februarie 2026
Volum februarie: 420.508 mii MWh
Preț mediu: 123.80 EUR/MWh
Importuri: 55.11%
Local: 44.89%
Volum total februarie
420.508 mii MWh
-12.1% vs ianuarie
Preț mediu ponderat
123.80 EUR/MWh
-14.3% vs ianuarie
Valoare estimată a energiei cumpărate
52.06 mil. EUR
-24.7% vs ianuarie
Pondere importuri în februarie
55.11%
din totalul energiei cumpărate

Mixul surselor în februarie

Importurile au rămas majoritare, cu 55,11% din total, în timp ce producătorii locali au acoperit 44,89%.

Structura totală a energiei cumpărate

Din totalul achizițiilor din februarie, 37,35% au venit din contracte bilaterale cu furnizori și producători din România, iar 17,76% din platformele BRM și OPCOM. Restul de 44,89% a fost acoperit de producătorii locali.

Volum cumpărat: ianuarie vs februarie

Față de ianuarie, volumul total achiziționat a scăzut cu 12.1%.

Preț mediu ponderat: ianuarie vs februarie

Prețul mediu al energiei cumpărate de Energocom a coborât cu 14.3% în februarie.

Peste 22 MW ies din schema pentru producători eligibili mici după abateri constatate de ANRE

0

ANRE a anulat statutul de producător eligibil mic pentru 13 titulari de proiecte regenerabile cu o capacitate totală de 22,03 MW. Odată cu această decizie, peste 11,59 milioane lei din garanțiile financiare depuse de aceștia la confirmarea statutului nu vor fi returnate, ci vor fi transferate la bugetul de stat. Autoritatea precizează că măsura a fost aprobată de Consiliul de administrație al ANRE și se bazează pe regulile prevăzute de Hotărârea nr. 321/2024.

Decizia ANRE trece dincolo de efectul bugetar și fixează un semnal clar pentru investitori. Schema pentru producătorii eligibili mici nu mai poate fi tratată ca o simplă confirmare pentru blocarea unui drept de acces la tarif fix, ci ca o obligație de a construi, pune în funcțiune și opera proiectul exact în condițiile aprobate.

Potrivit ANRE, retragerea statutului a fost determinată de trei tipuri de abateri: neexecutarea la termen a proiectelor, utilizarea unor echipamente neconforme și comercializarea energiei în afara condițiilor prevăzute de contractul reglementat. Asta arată că autoritatea nu sancționează doar proiectele întârziate, ci și proiectele care au deviat de la regulile schemei după obținerea statutului.

În februarie 2025, ANRE prezenta schema de sprijin pentru producătorii eligibili mici ca pe unul dintre motoarele creșterii regenerabilelor. Atunci, autoritatea indica 132,5 MW de fotovoltaic deja construiți din 155 MW confirmați în schema cu tarif fix și încă 22,5 MW care urmau să fie puși în funcțiune până la finele lui 2025. Ca ordin de mărime, capacitatea retrasă acum, 22,03 MW, este aproape egală cu acel rest rămas neexecutat la acel moment; comparația este relevantă pentru a înțelege scala corecției, chiar dacă ANRE nu spune explicit că este vorba exact despre aceleași proiecte.

Schema pentru producătorii eligibili mici are rolul de a transforma rapid cotele aprobate în capacități funcționale puse în operare. Modelul instituit prin Legea nr. 10/2016 oferă producătorilor mici un cadru predictibil de remunerare, prin tarife fixe garantate pe termen lung, dar condiționează acest avantaj de implementarea efectivă și conformă a proiectului. Atunci când o cotă este ocupată de un proiect care nu ajunge la execuție sau care nu respectă condițiile aplicabile, nu este afectat doar titularul respectiv, ci și eficiența întregului mecanism de sprijin, deoarece o resursă limitată rămâne indisponibilă pentru alți investitori.

Din această perspectivă, decizia de azi se leagă direct de linia mai dură pe care ANRE a trasat-o în ultimul an și pe partea de racordare. În septembrie 2025, autoritatea a aplicat pentru prima dată taxa de nevalorificare a avizelor de racordare, cu un impact bugetar de peste 103 milioane lei, tocmai pentru proiectele care au rezervat capacitate în rețea fără să o valorifice. Iar în noile reguli de racordare discutate în 2026, ANRE merge mai departe și impune garanții financiare de bună execuție pentru proiectele de peste 200 kW, plus instrumente precum listă de așteptare, registru unic și racordare flexibilă în zone congestionate.

Privită în contextul schimbărilor din ultimul an, retragerea statutului pentru 22,03 MW se înscrie într-o tendință mai amplă de disciplinare a pieței. ANRE intervine simultan atât pe zona avizelor de racordare menținute fără progres efectiv, cât și pe zona schemei de sprijin, unde elimină proiectele care au obținut statutul de producător eligibil mic, dar nu au respectat condițiile de implementare și operare. Pentru investitori, semnalul devine mai clar decât în etapele anterioare ale pieței: accesul la un statut, la o cotă, la un aviz sau la un contract reglementat nu mai este suficient în sine, deoarece autoritatea urmărește tot mai strict dacă proiectul este finanțabil, dacă echipamentele utilizate sunt conforme, dacă termenele asumate pot fi respectate și dacă structura de implementare rămâne în limitele cadrului juridic aplicabil.

Pentru piața regenerabilelor, relevanța acestei decizii va depinde mai puțin de dimensiunea sumelor transferate la buget și mai mult de efectul administrativ și investițional pe care îl produce în continuare. Dacă locul ocupat până acum de proiectele eliminate din schemă va putea fi valorificat printr-o realocare mai eficientă către investiții care au șanse reale de implementare, atunci intervenția ANRE va contribui la creșterea funcționalității mecanismului de sprijin. În caz contrar, decizia va avea în principal un efect sancționator, fără să rezolve pe deplin problema de fond a pieței, care ține de alocarea eficientă a cotelor, de disciplina în dezvoltarea proiectelor și de corelarea mai strictă dintre sprijinul public, accesul la rețea și execuția efectivă a investițiilor.