Guvernul a declarat stare de alertă în sectorul energetic pentru 60 de zile și a împachetat decizia într-un mesaj care poate sugera mai multă gravitate decât arată, deocamdată, datele din piață și conținutul efectiv al măsurilor.

După o analiză rapidă a contextului regional, a evoluțiilor de pe piețele de petrol, gaze și electricitate și a documentelor publicate de autorități, rezultă că Executivul încearcă în primul rând să își creeze spațiu de intervenție pentru a ține resursele în piața internă și pentru a proteja sistemul în intervalele sensibile. În acest material, explicăm ce înseamnă concret această alertă, cât este risc real, cât este formulare politică și ce efecte poate avea pentru Republica Moldova.

Textul oficial încadrează această decizie într-un registru preventiv și oferă Guvernului un cadru mai rapid de intervenție pentru a ține resursele în piața internă și pentru a proteja consumul local în perioadele cu presiune mai mare asupra sistemului. Legea 248/2025 îi permite Executivului să instituie starea de alertă pentru cel mult 60 de zile atunci când analiza de risc indică faptul că măsurile obișnuite nu mai sunt suficiente și devine necesară aplicarea unor intervenții suplimentare, inclusiv restricții proporționale, anunțate public.

Măsurile decise de Guvern înseamnă în primul rând păstrarea resurselor în piața internă și limitarea ieșirilor din sistem în perioadele sensibile. La produse petroliere, exportul și reexportul prin Giurgiulești vor fi admise doar peste pragurile de 8.000 de tone la benzină și 25.000 de tone la motorină, în timp ce importurile de carburanți vor trece cu prioritate prin vamă. În paralel, volumele deja introduse în liberă circulație, în depozitare temporară sau în antrepozit vamal nu vor mai putea fi scoase ulterior la export, iar statul va fi obligat să își completeze rezervele până la limita maximă posibilă. Pe electricitate, exporturile vor fi închise în orele de vârf, între 06:00–09:00 și 16:00–22:00, cu excepția duminicilor și a sărbătorilor, iar energia necontractată pe piața internă va trebui direcționată spre piețele locale.

Guvernul a lăsat insuficient explicat tocmai elementul care conta cel mai mult pentru public: această alertă nu se traduce, cel puțin deocamdată, prin restricții pentru populație, ci prin intervenții asupra pieței și asupra fluxurilor comerciale. Comunicatul oficial arată că alimentarea cu produse petroliere și energie electrică nu va fi întreruptă, iar autoritățile au transmis explicit că nu există motive pentru achiziții în exces la benzinării. În acest moment, nu există niciun act public care să impună raționalizare, stocuri individuale sau schimbări imediate în comportamentul de consum al gospodăriilor.

Pe partea de petrol, argumentul Guvernului nu este inventat. Pe 4 martie Brent a urcat la 82.46 (+1.30%) dolari pe baril și WTI la 75,19 dolari, iar într-o actualizare din aceeași zi cotațiile au ajuns la 82,57 dolari pentru Brent și 75,28 dolari pentru WTI, după câștiguri de peste 5% în ultimele ședințe. Nota Guvernului merge în aceeași direcție și vorbește despre volatilitate accentuată, presiune după perturbările din jurul Strâmtorii Hormuz și risc de scumpiri la pompă de 0,25–0,30 lei/litru la benzină și 0,30–0,35 lei/litru la motorină. Aici Executivul are bază factuală.

Datele din nota de fundamentare arată mai limpede decât mesajul politic de ce Guvernul a intervenit acum. La 2 martie, stocurile existente în depozitele naționale și în stațiile de alimentare acopereau aproximativ 23 de zile de consum pentru benzină, 13 zile pentru motorină și 24 de zile pentru GPL. În Giurgiulești mai existau suplimentar cantități echivalente cu 16 zile de consum pentru benzină și 5 zile pentru motorină, dar o parte dintre aceste volume este deja angajată în tranzacții regionale și poate ieși din piața internă dacă cererea din jur crește. Tocmai de aceea, Guvernul a intervenit mai întâi asupra exporturilor și reexporturilor.

Pe electricitate, tabloul este mai puțin dramatic decât tonul politic, dar nu este confortabil. Nota de fundamentare spune că importul din Ucraina nu este disponibil, capacitatea transfrontalieră alocată pe relația România–Republica Moldova este de aproximativ 360–368 MW, în timp ce necesarul estimat de import este de 600–650 MW. Documentul mai arată că mecanismul de realocare a capacității neutilizate de Ucraina și-a redus eficiența după 14 ianuarie 2026 și că, în ultimele săptămâni, acest lucru a dus la imposibilitatea importului integral al energiei contractate de Energocom și la măsuri de operare aplicate de Moldelectrica. Cu alte cuvinte, riscul nu este că România „nu are curent”, ci că Moldova rămâne cu o fereastră de import prea strâmtă exact când are nevoie de mai mult.

Nici ideea că Moldova stă astăzi doar pe un singur fir nu este corectă. Ministerul Energiei spunea în mai 2025 că aportul MGRES a fost înlocuit din 1 ianuarie 2025 prin importuri de energie din România, prin piața europeană, iar Moldova avea atunci 650 MW instalați din surse regenerabile. Mai recent, Ministerul și Moldpres au vorbit deja despre o capacitate instalată din surse regenerabile care a trecut de 900 MW la sfârșitul lui 2025. În paralel, sistemul românesc rămâne unul diversificat; pe dashboard-ul public Transelectrica, la momentul verificării apăreau simultan producție nucleară, pe cărbune, pe biomasă, stocare și solar, iar componenta nucleară era de circa 1.335 MW. Asta înseamnă că importul din România nu este sinonim cu o singură tehnologie și nici cu o vulnerabilitate singulară.

Evoluțiile regionale de preț nu confirmă ideea unei crize generalizate pe electricitate și gaze, ci mai degrabă a unei piețe tensionate, dar încă funcționale. În România, prețul mediu ponderat pe piața pentru ziua următoare a fost echivalentul a 155,04 euro/MWh în ianuarie și 101,81 euro/MWh în februarie, ceea ce arată o corecție clară de la o lună la alta. Pe gaz, la hub-ul CEEGEX din Ungaria, cotația day-ahead a urcat la 49,06 euro/MWh pentru 5 martie, după 57,39 euro/MWh în ziua anterioară și 34,68 euro/MWh la 27 februarie, semn al unei volatilități accentuate, nu al unei rupturi de piață.

Pe gaze, alerta de azi nici măcar nu lovește în punctul cel mai des invocat în discursul public. ANRE a redus din februarie prețul reglementat pentru consumatorii casnici la 13.353 lei/1000 m³ fără TVA, iar Energocom a anunțat pe 24 februarie că, după utilizarea stocurilor comerciale din sezonul rece, în depozite mai rămâneau aproximativ 8 milioane m³. Asta nu descrie o zonă fără probleme, dar nici nu arată că gazul este detonatorul principal al stării de alertă anunțate azi. Din documentele publicate de Guvern reiese mult mai clar că motivul imediat este combinația dintre carburanți și capacitatea limitată de acoperire a vârfurilor de consum electric.

Concluzia serioasă este aceasta: Guvernul nu a anunțat o pană iminentă, dar a ales o formulă de comunicare care sună mai grav decât conținutul măsurilor. Fondul tehnic există și nu trebuie minimalizat. Forma politică a împins însă mesajul prea aproape de zona de alarmă publică. Pentru cetățeni, recomandarea rămâne una rece și simplă: nu există motiv pentru cozi la benzinării, nu există motiv pentru stocuri de panică și nu există, în acest moment, reguli speciale de comportament publicate pentru gospodării. Pentru Guvern, miza reală începe abia acum: să informeze periodic, să justifice fiecare restricție și să nu transforme o măsură de administrare a riscului într-un exercițiu de neliniște publică. (gov.md)

Așadar, Guvernul nu a anunțat un risc imediat de întrerupere a alimentării, însă a ales o formulă de comunicare mai gravă decât conținutul efectiv al măsurilor adoptate. Baza tehnică a deciziei există și nu poate fi ignorată, mai ales în contextul presiunilor simultane de pe piața carburanților și din zona importurilor de energie electrică în orele de vârf, însă felul în care a fost prezentată public această alertă a împins mesajul prea aproape de registrul de alarmă. Pentru cetățeni, semnalul util rămâne unul clar: nu există motive pentru cozi la benzinării, pentru stocuri făcute din panică sau pentru schimbări imediate de comportament în gospodării, deoarece până în acest moment nu au fost publicate reguli speciale adresate consumatorilor casnici. În schimb, responsabilitatea Guvernului începe de aici încolo, prin informare periodică, justificarea clară a fiecărei intervenții și evitarea transformării unui instrument de prevenție într-o sursă suplimentară de neliniște publică.

Tot în acest context, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a anunțat pentru miercuri, 4 martie 2026, ora 15:00, o conferință de presă dedicată situației de pe piața produselor petroliere din Republica Moldova în contextul evoluțiilor din Orientul Mijlociu. Evenimentul, susținut de directorul general al ANRE, Alexei Taran, este prezentat de autoritate ca un exercițiu de clarificare privind impactul extern, riscurile pentru piața locală și măsurile avute în vedere pentru menținerea stabilității. Anunțul arată că, dincolo de mesajul politic transmis de Guvern, și reglementatorul încearcă să explice public ce ține de risc real, ce ține de piață și ce instrumente sunt pregătite la nivel instituțional.

Moldova și Grecia au deschis o discuție aplicată despre investiții și proiecte energetice, cu accent pe active concrete: capacități noi de producere, infrastructură, stocare și soluții de aprovizionare cu gaze. La Ministerul Energiei, secretara de stat Carolina Novac s-a întâlnit cu vice-ministrul grec al Afacerilor Externe, Haris Theocharis, alături de reprezentanți ai PPC Renewables, Gastrade, AVAX și TERNA Energy.

Întâlnirea s-a concentrat pe sectoarele în care companiile din Grecia pot intra cu investiții și expertiză în Republica Moldova. Autoritățile de la Chișinău au prezentat prioritățile din sector pentru următorii ani: noi capacități de producere din surse regenerabile, extinderea și modernizarea rețelelor electrice, dezvoltarea proiectelor de stocare și consolidarea infrastructurii energetice.

Reprezentanții companiilor grecești au indicat interes pentru proiecte în energia regenerabilă și pentru infrastructura asociată, inclusiv stații și linii, soluții de echilibrare și stocare, plus lucrări de construcții și inginerie care țin de modernizarea sistemului. Discuția a urmărit și cadrul comercial: condițiile de intrare pe piață, pipeline-ul de proiecte și mecanismele de contractare care pot reduce riscul investițional.

Pe componenta de gaze, agenda a inclus diversificarea surselor, accesul la LNG prin rute regionale și opțiuni de cooperare cu actori implicați în infrastructura de import. Au intrat în discuție și proiecte de valorificare energetică a deșeurilor, precum și soluții de biogaz, ca parte a mixului de resurse locale.

În paralel, partea moldovenească a punctat obiectivele de piață și integrare regională: liberalizarea pieței gazelor naturale, dezvoltarea unei piețe funcționale a energiei electrice și conectarea la mecanismele europene, cu ținta de cuplare până în 2028. În acest cadru, autoritățile mizează pe capacități care aduc energie competitivă, dar și pe proiecte care întăresc stabilitatea sistemului, inclusiv prin resurse flexibile care completează regenerabilele.

A fost discutat și contextul regional, inclusiv rolul pe care Republica Moldova îl poate avea în proiectele de reconstrucție a Ucrainei și în noile coridoare energetice din Europa de Sud-Est. Pentru companiile din Grecia, această poziționare poate deschide accesul nu doar la proiecte de pe piața locală, ci și la oportunități regionale, în funcție de ritmul investițiilor și de stabilitatea cadrului de reglementare.

Moldelectrica a stabilit câștigătorii licitației pentru achiziția capacităților de echilibrare, însă nu a făcut publice deocamdată numele acestora. Compania a anunțat pe 27 februarie că a fost întocmit și aprobat procesul-verbal privind evaluarea ofertelor financiare depuse în cadrul procedurii, iar solicitanții declarați câștigători urmează să fie notificați în condițiile prevăzute de documentația de licitație. 

Anunțul vine după încheierea etapei de analiză financiară a ofertelor depuse de potențialii furnizori de servicii de echilibrare. Moldelectrica spune că evaluarea a fost făcută de comisia de licitație, în conformitate cu cerințele din documentația de atribuire și cu cadrul normativ aplicabil. În acest moment, compania nu a publicat lista participanților admiși sau a companiilor declarate câștigătoare, ci doar a confirmat că procedura a ajuns la faza notificării. 

Capacitățile de echilibrare sunt, în esență, rezerve de putere pe care un furnizor se angajează să le păstreze la dispoziția operatorului de transport pentru a interveni atunci când apar abateri între producția și consumul de energie. În documentele pieței, acestea sunt definite ca un volum de capacitate în rezervă pentru care furnizorul își asumă să mențină disponibilitatea și să prezinte oferte de energie de echilibrare corespunzătoare. Pe piața serviciilor de sistem, aceste resurse sunt folosite pentru restabilirea frecvenței și pentru menținerea nivelului necesar de rezerve, astfel încât sistemul electroenergetic să funcționeze sigur, stabil și eficient. 

Mai simplu spus, aceste capacități sunt o plasă de siguranță pentru sistemul electric. Când consumul urcă brusc sau când producția scade sub nivelul programat, operatorul trebuie să aibă resurse pregătite să compenseze rapid diferența. Moldelectrica arată și în comunicatul de vineri că aceste capacități au un rol esențial pentru menținerea echilibrului dintre producere și consum și pentru creșterea fiabilității serviciului de transport al energiei electrice. 

Licitația a fost lansată în baza Hotărârii ANRE nr. 561 din 29 septembrie 2025, prin care operatorului sistemului de transport i-a fost impusă obligația temporară de serviciu public de a achiziționa capacități de echilibrare prin alte mecanisme decât mecanismul de piață. Pe pagina dedicată procedurii, Moldelectrica arată că documentația de licitație a fost publicată la 30 septembrie 2025 și aprobată ulterior prin Hotărârea ANRE nr. 647 din 4 noiembrie 2025. În aceeași secțiune sunt publicate și actualizările ulterioare ale procedurii, inclusiv comunicatul din 27 februarie privind finalizarea evaluării ofertelor financiare. 

Consumul de energie electrică a crescut foarte tare la începutul anului 2026 în rețelele administrate de Premier Energy Distribution, pe fondul temperaturilor scăzute și al folosirii mai intense a sistemelor electrice de încălzire. Potrivit datelor prezentate de companie, atât luna ianuarie, cât și primele 24 de zile din februarie au adus valori peste cele din perioadele similare ale ultimilor doi ani, inclusiv la nivelul consumului maxim zilnic și orar.

În ianuarie 2026 de exemplu, consumul total de energie electrică în rețea a ajuns la 365.246 MWh. Nivelul este cu aproximativ 17,6% peste cel din ianuarie 2025 și cu aproape 15% peste ianuarie 2024. În aceeași lună, rețeaua a atins și cele mai ridicate valori ale consumului maxim din ultimii ani. Consumul maxim zilnic a fost de 13.217 MWh, iar consumul maxim orar a urcat la 680 MWh.

Compania explică această evoluție prin creșterea consumului casnic, mai ales în intervalele de seară, când sistemele electrice de încălzire au fost folosite mai mult din cauza temperaturilor scăzute. Cu alte cuvinte, presiunea cea mai mare a venit în orele în care cererea din partea populației a urcat accentuat.

Tendința s-a păstrat și în februarie. În primele 24 de zile ale lunii, consumul total a însumat 276.291 MWh. Prin comparație, în aceeași perioadă din 2025, consumul a fost de 257.826 MWh, iar în 2024 s-a situat la 227.561 MWh. Și valorile de vârf au rămas la un nivel ridicat. Consumul maxim zilnic a fost de 12.884 MWh, iar consumul maxim orar a ajuns la 646 MWh.

Datele arată că solicitarea rețelei rămâne ridicată și în a doua lună a anului. Dacă ritmul actual se păstrează până la finalul lunii, februarie 2026 ar putea depăși din nou valorile înregistrate în anii precedenți.

Creșterea consumului total, corelată cu valori mai mari ale sarcinii în orele de vârf, determină o solicitare suplimentară a rețelei de distribuție. În aceste condiții, menținerea echilibrului între cererea din sistem și capacitatea tehnică disponibilă a infrastructurii rămâne un element esențial pentru operarea sigură și stabilă a rețelei.

Pe fondul creșterii cererii, Premier Energy Distribution recomandă utilizarea rațională a energiei electrice, cu precădere în intervalele de vârf 18:00–22:00. Măsurile recomandate vizează evitarea suprapunerii consumurilor mari, folosirea echipamentelor eficiente energetic, reglarea la un nivel optim a sistemelor electrice de încălzire și diminuarea consumului neesențial.

Potrivit companiei, un consum mai atent susține stabilitatea rețelei electrice și ajută la folosirea mai eficientă a resurselor energetice, mai ales iarna, când cererea urcă puternic.

Datele complete privind consumul zilnic și orar din perioada 2022–2026, la frontiera rețelei Premier Energy Distribution, pot fi consultate pe pagina oficială a companiei.

Sergiu Aparatu, fost director Moldelectrica, a preluat funcția de președinte al Asociației Obștești „Abilitarea și Protecția Consumatorilor de Energie” (AO APCE), o organizație nouă care își propune să reprezinte consumatorii în relația cu autoritățile și actorii din sectorul energetic din Republica Moldova.

Anunțul privind noua funcție a fost făcut public de Aparatu, iar mutarea îl aduce din zona de conducere a operatorului de transport al energiei electrice într-o structură civică orientată spre reprezentarea consumatorilor. În contextul actual al pieței energetice, unde deciziile de reglementare și investițiile în infrastructură au efect direct asupra costurilor și calității serviciilor, apariția unor organizații de reprezentare poate cântări tot mai mult în dialogul public.

Potrivit informațiilor publice de pe site-ul AO APCE, asociația se prezintă ca o inițiativă dedicată susținerii consumatorilor de energie și promovării unui viitor energetic durabil. Organizația își formulează misiunea în jurul protecției consumatorilor, integrității pieței și susținerii tranziției energetice, inclusiv prin promovarea surselor regenerabile. 

Din această descriere rezultă un profil de activitate care combină reprezentarea intereselor consumatorilor cu intervenția în dezbaterea publică pe teme de energie. În practică, o astfel de asociație poate funcționa ca interfață între consumator și instituții: explică impactul deciziilor publice, formulează poziții în consultări, semnalează disfuncționalități și susține măsuri de protecție, informare și transparență. Direcția anunțată de AO APCE indică o încercare de a ocupa exact acest spațiu. 

Numirea lui Sergiu Aparatu este importantă și prin profilul profesional pe care îl aduce în această poziție. Experiența acumulată în sistemul electroenergetic și în managementul unei întreprinderi strategice poate oferi asociației o bază tehnică mai solidă în raport cu subiecte complexe, de la funcționarea pieței până la impactul măsurilor de reglementare asupra consumatorului final.

Sergiu Aparatu a fost numit director Moldelectrica la 8 iulie 2022. Mandatul său la conducerea Moldelectrica s-a încheiat la 9 septembrie 2025. Renergy.md a scris că, începând cu acea dată, Aparatu și-a încetat mandatul de director general interimar, iar conducerea interimară a fost preluată de Sergiu Carmanschi până la desemnarea unui nou director prin concurs.