Pe 19 februarie am scris că ANRE pregătește actualizarea pentru 2026 a tarifelor și prețurilor fixe pentru energia electrică din surse regenerabile, într-un pachet de proiecte aflat atunci pe agenda ședinței publice. Articolul de atunci descria structura deciziei și valorile propuse pentru cele trei segmente ale schemei de sprijin. 

Acum decizia este aprobată. În ședința din 24 februarie 2026, Consiliul de Administrație al ANRE a aprobat ajustarea tarifelor fixe și a prețurilor fixe pentru energia electrică produsă din surse regenerabile. ANRE a confirmat că ajustarea vizează trei categorii: producătorii eligibili mici, producătorii eligibili mari care au obținut prețul prin licitație și producătorii incluși în schema de sprijin anterioară Legii nr. 10/2016, reglementată prin Legea nr. 160/2007. 

Decizia actualizează valorile aplicabile în 2026 și păstrează mecanismul existent. ANRE aplică ajustarea anuală în funcție de cursul de schimb al monedei naționale față de dolarul SUA, în baza cadrului legal deja în vigoare, inclusiv Legea nr. 10/2016 și Metodologia ANRE nr. 375/2017. 

În cazul producătorilor eligibili mari, ANRE a aprobat prețuri fixe ajustate pentru instalații fotovoltaice puse în funcțiune de „KKK Invest” și de investitorul unic „Lumina Noastră”. În tabelul de calcul pentru 2026 apar următoarele valori: 1,1006 lei/kWh pentru „KKK Invest” (5,70 MW), 1,1005 lei/kWh pentru tranșa de 4,80 MW a „Lumina Noastră”, 1,1060 lei/kWh pentru tranșa de 6,00 MW, 1,1061 lei/kWh pentru tranșa de 12,00 MW, 1,1479 lei/kWh pentru tranșa de 24,00 MW și 1,1489 lei/kWh pentru tranșa de 7,50 MW. Articolul din 19 februarie arăta și comparația cu valorile din 2025, iar în toate aceste poziții nivelul ajustat pentru 2026 este mai mic decât cel anterior. 

Pentru producătorii eligibili mici, ANRE a aprobat tarife fixe ajustate pe ani de obținere a statutului și pe tehnologii. Pentru cohorta 2020, grila publicată include 1,79 lei/kWh pentru solar fotovoltaic, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă. 

Pentru cohortele 2022 și 2023, ANRE păstrează structura pe tehnologii și tranșe de capacitate, inclusiv fotovoltaic pe clădiri, fotovoltaic în alte configurații, eolian, biogaz, singaz, biomasă și hidro. În articolul din 19 februarie au fost publicate seriile de valori din anexele de calcul, iar acestea acoperă integral grilele pentru aceste cohorte. 

Pentru segmentul 2024–10.10.2025, anexa ANRE include două rânduri, unul pentru nivelurile aplicate până la sfârșitul lui 2025 și unul pentru valorile aplicabile după 1 ianuarie 2026. În rândul pentru 2026 apar, în ordinea coloanelor din anexă, valori de 1,79, 1,74 și 1,63 lei/kWh pentru anumite categorii fotovoltaice, 1,67 lei/kWh pentru o categorie PV „altele”, 1,79 și 1,50 lei/kWh pentru eolian, apoi 2,30, 1,91, 2,41, 1,95, 2,33 și 1,85 lei/kWh pentru categoriile de biogaz, singaz, biomasă și hidro incluse în tabel. 

Pentru producătorii care beneficiază de schema de sprijin pe hotărâri mai vechi, ajustarea se aplică individual, prin actualizarea tarifelor pe fiecare producător inclus în listă. ANRE a confirmat la nivel de principiu că acest segment intră în decizia din 24 februarie, iar articolul de monitorizare din 19 februarie arăta că anexa conține un tabel nominal cu valori 2025 și 2026 pentru fiecare poziție. 

Așadar, decizia pune în aplicare valorile pentru 2026 în toate cele trei componente ale mecanismului de sprijin pentru regenerabile. Efectul principal ține de actualizarea sumelor reglementate la care pot vinde energia producătorii eligibili și cei din schema veche, fără modificarea regulilor de bază ale schemei. 

Premierul slovac Robert Fico a anunțat că Slovacia nu va mai acorda Ucrainei ajutor de urgență cu energie electrică până la reluarea fluxurilor de petrol prin conducta Drujba, mutând conflictul dintre Bratislava și Kiev din zona declarațiilor politice în zona infrastructurii energetice. Mesajul a fost formulat public ca măsură „reciprocă”, iar Reuters notează că Fico a spus că operatorul slovac ar urma să refuze solicitările ucrainene de asistență de urgență începând de luni. 

Presa slovacă a tratat anunțul ca pe punerea în aplicare a unei amenințări lansate anterior. Aktuality.sk scrie că Fico a cerut oprirea „livrărilor de urgență” către Ucraina și leagă explicit decizia de oprirea livrărilor de petrol prin Drujba, iar relatările TASR preluate de media slovacă consemnează aceeași formulă: oprirea ajutorului de urgență până la reluarea tranzitului de petrol. 

Răspunsul Kievului a venit pe două niveluri. La nivel politic, Ucraina a acuzat Budapesta și Bratislava de „ultimatumuri și șantaj” și a spus că astfel de presiuni afectează securitatea energetică regională, nu doar relația bilaterală. Reuters a relatat încă din 21 februarie reacția MAE ucrainean, într-un moment în care Fico și Viktor Orbán legaseră public tema electricității de reluarea fluxurilor de petrol. 

Mesajul Ukrenergo este mai rece și mai important pentru piață: compania spune că un posibil stop al ajutorului de urgență din direcția Slovacia nu schimbă situația din sistemul energetic unificat al Ucrainei. Argumentul este că această asistență a fost folosită rar, pe intervale scurte și în volume mici, iar ultima solicitare către Slovacia a fost făcută cu mai bine de o lună în urmă, într-un volum limitat, potrivit poziției oficiale transmise de operatorul ucrainean.

În același comunicat, Ukrenergo precizează că nu a primit documente oficiale privind denunțarea unilaterală a contractului de ajutor de urgență de către SEPS. În schimb, compania ucraineană confirmă că pe 23 februarie a primit o scrisoare de la operatorul slovac privind revizuirea condițiilor de plată din contractul în vigoare, propunere care urmează să fie analizată. Formula este relevantă: deocamdată, Kievul descrie mai degrabă o dispută pe condițiile contractuale și politice, nu o ruptură formală a mecanismului.

Aici este și cheia subiectului: anunțul lui Fico privește ajutorul de urgență pentru stabilizarea rețelei, nu importul comercial de electricitate. Ukrenergo spune explicit că nu se discută restricții pentru importurile comerciale din Slovacia și că puterea alocată pe interconexiuni este utilizată conform rezultatelor licitațiilor. Cu alte cuvinte, semnalul politic este puternic, dar impactul imediat asupra pieței este, cel puțin în versiunea Kievului, limitat.

Contextul care explică escaladarea ține de petrol, nu de electricitate. Reuters arată că livrările de țiței către Slovacia și Ungaria prin Drujba sunt întrerupte din 27 ianuarie, după ce Ucraina a spus că infrastructura a fost lovită de un atac cu dronă rusească în vestul țării. Bratislava și Budapesta au pus accentul pe întârzierea reluării fluxului, iar Kievul a insistat că avaria este consecința agresiunii ruse și că lucrează la soluții tehnice. 

Fico nu este la primul episod în care folosește energia ca instrument de presiune politică în relația cu Ucraina. În ultimele luni, el a ridicat în mod repetat miza pe dosarele de tranzit și pe costurile suportate de Slovacia, într-o linie de discurs care îl plasează constant în tensiune cu poziția dominantă din UE față de Kiev. Noutatea de acum este că amenințarea a fost formulată ca măsură activată, iar presa slovacă a început deja să discute despre consecințele juridice și reputaționale pentru Bratislava în raport cu regulile europene și cu funcționarea rețelei ENTSO-E. 

Klaus-Dieter Borchardt, noul coordonator european pentru monitorizarea proiectelor de infrastructură energetică de interes comun (PCI/PMI) în regiunea Europei Centrale și de Sud-Est, a avut astăzi o întrevedere la Chișinău cu conducerea Î.S. Moldelectrica, iar pe agenda discuțiilor a apărut explicit interconectarea Republicii Moldova cu România prin LEA 400 kV Bălți–Suceava și reconstrucția stației electrice Bălți 330 kV.

Moldelectrica anunță că directorul general Sergiu Cărmanșchi, alături de echipa managerială, a prezentat stadiul proiectelor aflate în derulare și prioritățile strategice ale operatorului. Întrevederea a vizat interconectivitatea rețelelor electrice, consolidarea securității energetice și integrarea pieței de energie electrică la nivel regional, în linie cu standardele și politicile europene.

Moldelectrica precizează că pe agenda întrevederii s-a aflat și interconectarea cu România prin LEA 400 kV Bălți–Suceava, proiect care include reconstrucția stației electrice Bălți 330 kV. Operatorul de transport califică investiția drept importantă pentru creșterea capacității de interconectare și pentru consolidarea fiabilității și rezilienței sistemului electroenergetic.

Întâlnirea de la Chișinău vine la scurt timp după întrevederea lui Borchardt cu Transelectrica, unde compania română a comunicat o listă de proiecte regionale (Ungaria, Ucraina, Georgia) și investiții interne, fără să menționeze Republica Moldova. Diferența de mesaj este clară: dacă la București Moldova nu a apărut în comunicarea publică, la Chișinău Moldelectrica a pus interconectarea cu România în centrul agendei și a indicat proiectul Bălți–Suceava ca prioritate.

Moldova începe 2026 cu un „dosar” de reforme energetice care a urcat-o, pentru al doilea an consecutiv, pe primul loc în Comunitatea Energetică la capitolul măsuri ce susțin integrarea în piața energetică a Uniunii Europene. Mesajul a fost transmis de directorul Secretariatului Comunității Energetice, Artur Lorkowski, în Parlamentul Republicii Moldova, în timpul vizitei sale la Chișinău din 19 februarie 2026. 

Dincolo de clasament, lista de lucru pentru acest an este una de execuție: pași spre cuplarea la piața internă de electricitate a UE, întărirea regulilor și instrumentelor de siguranță a alimentării cu energie (după blackout-ul național din ianuarie 2026) și pregătirea unui mecanism de preț al carbonului compatibil cu EU ETS. 

În sectorul gazelor, Secretariatul arată că cele mai vizibile schimbări au venit după criza din 2021–2022, când șocurile de aprovizionare au expus riscurile dependenței de un singur furnizor. În aprilie 2026, Moldova urmează să deschidă piața gazelor pentru consumatorii mari — care reprezintă peste 50% din cererea națională — măsură care ar trebui să crească presiunea concurențială, cu menținerea unor protecții pentru consumatorii vulnerabili. 

Pentru ca prețurile să se formeze mai competitiv, un punct tehnic devine esențial: operaționalizarea completă a fluxului revers pe conducta Transbalcanică. Secretariatul Comunității Energetice și Comisia Europeană lucrează împreună cu țările implicate pentru a crește atractivitatea comercială a rutei, astfel încât aceasta să poată aduce volume suplimentare către regiune înainte de următorul sezon de încălzire. 

Pe electricitate, Moldova a bifat în 2025 un prag care schimbă calendarul: transpunerea integrală a „pachetului de integrare” pentru sector. Următorul pas este cuplarea la piața internă de electricitate a Uniunii Europene chiar înainte de aderare, condiționată de o verificare a Comisiei Europene, așteptată să înceapă în 2026. 

Tot în electricitate, blackout-ul la nivel național din ianuarie 2026 a expus vulnerabilități în siguranța alimentării. În lectura Secretariatului, episodul apasă accelerația pe cuplarea de piață: conectarea efectivă ar permite acces mai mare la fluxuri de energie dinspre UE și, implicit, o plasă de siguranță mai bună în perioade critice. 

Pe lângă piață, infrastructura rămâne o condiție. Secretariatul indică avansarea proiectelor transfrontaliere, în special cu România, ca direcție necesară pentru o alimentare mai robustă. În paralel, sunt menționate soluții de funcționare „de zi cu zi”: acces mai facil la licitații lunare de electricitate cu parteneri din UE și creșterea lichidității pe piețele day-ahead și intraday din Moldova — segmentele unde energia se tranzacționează aproape de momentul livrării. 

Aceste piețe pe termen scurt contează și pentru investiții, mai ales pentru regenerabile. Secretariatul subliniază că piețe funcționale cresc încrederea investitorilor și susțin instalarea de capacități noi prin mecanisme competitive. Ca reper, Moldova a lansat cu succes a doua rundă de licitații pentru energie regenerabilă în decembrie 2025. 

Capitolul care intră direct în calculele comerciale este carbonul. Lorkowski spune că un mecanism de preț al carbonului aliniat la EU ETS ar întări semnalele de preț în favoarea energiei curate. Contextul este CBAM: mecanismul european a început să introducă, din ianuarie 2026, costuri legate de carbon pentru exporturile de electricitate ale Moldovei către UE. În acest cadru, alinierea la EU ETS ar putea reduce expunerea la aceste costuri și ar apropia Moldova de o posibilă recunoaștere, de către UE, a unui sistem echivalent de preț al carbonului. 

Gata: anunțul a fost publicat în Monitorul Oficial, iar de astăzi pot fi depuse dosarele pentru licitația de construcție a centralelor eoliene cu o capacitate totală de 170 MW, cu obligația instalării unor sisteme de stocare de 44 MWh, anunță Ministerul Energiei.

Fereastra de depunere este deschisă începând cu 19 februarie până la 31 martie 2026 (inclusiv), iar ofertele se transmit la adresa wind.auctions@energie.gov.md. Criteriul de atribuire este cel mai mic preț, raportat la un preț plafon de 1,44 lei/kWh, în limita capacității cumulative scoase la concurs.

Proiectele selectate vor fi realizate în cadrul schemei de sprijin „preț fix / primă variabilă”, iar runda este prezentată drept o premieră prin includerea componentelor de stocare, menite să crească flexibilitatea și fiabilitatea sistemului energetic și să optimizeze profilul de generare.

Înainte să se deschidă fereastra de depunere a dosarelor, Guvernul a modificat Regulamentul care stă la baza licitațiilor pentru acordarea statutului de „producător eligibil mare”. Schimbările vizează două lucruri: licitațiile să fie dedicate proiectelor noi și să includă în mod explicit stocarea pentru capacitățile eoliene, astfel încât energia livrată să fie mai predictibilă și să scadă nevoia de echilibrare a sistemului.

În paralel, după runda de clarificări cu piața, Ministerul a publicat o versiune actualizată a documentației licitației. Din setul revizuit reiese mai clar obligația de stocare: minimum 0,25 MWh pentru fiecare MW din capacitatea sprijinită. Tot acolo sunt menținute și opțiunile de dimensionare a sistemelor de stocare, inclusiv reperele de tip 22 MW / 44 MWh, în funcție de configurația proiectului.

Ministerul estimează că implementarea licitației va crește ponderea energiei din surse regenerabile cu 5,8% către ținta națională de 30% până în 2030; împreună cu prima licitație de 165 MW, energia eoliană ar acoperi circa 11,4% din obiectiv. Instituția mai indică o reducere estimată a emisiilor de peste 1,4 milioane tone CO₂, echivalentul emisiilor anuale generate de aproximativ 310.000 de autoturisme.

Documentația de licitație este disponibilă pe site-ul Ministerului, la secțiunea: Politici în domeniul energetic → Energie regenerabilă → Licitații SER → Documentația de licitație 2025–2026, și poate fi solicitată și prin e-mail la aceeași adresă folosită pentru depunerea ofertelor.

Transelectrica își pune astăzi pe masă harta de „interconexiuni regionale” într-o întâlnire cu greutate politică la Bruxelles. Pe listă apar Ungaria (Oradea–Debrecen, inclusiv Circuitul 2 Nădab–Békéscsaba), Ucraina, Georgia și două linii interne de 400 kV (Cernavodă–Stâlpu, Smârdan–Gutinaș). Un nume lipsește din poveste: Republica Moldova. Iar absența contează, tocmai pentru că întâlnirea îl aduce la București pe omul care, la nivel european, primește rolul de „coordonator” pentru interconectivitatea regională în Europa Centrală și de Sud-Est: Klaus-Dieter Borchardt.

În comunicarea Transelectrica, accentul cade pe creșterea capacității de transfer transfrontalier, întărirea rețelei de transport și integrarea regenerabilelor. Formula standard, cu proiecte enumerate pe repede-nainte. Doar că exact aici apare întrebarea editorială: dacă vorbești despre integrare regională în sud-estul Europei, cum arată fotografia completă fără Moldova, mai ales când chiar Comisia Europeană își justifică această zonă de lucru prin proximitatea față de Ucraina și Moldova și prin miza de securitate energetică?

Klaus-Dieter Borchardt participă în această calitate în baza unei decizii formale a Comisiei Europene, care îl numește European Coordinator pentru „Central- and South-East European energy interconnectivity”. Mandatul este stabilit inițial pentru un an, cu posibilitate de prelungire.

În cadrul UE, rolul unui European Coordinator este operațional: facilitează coordonarea între state, operatori de transport și autorități de reglementare, urmărește progresele proiectelor din coridorul regional, sprijină deblocarea punctelor critice (permise, finanțare, aliniere tehnică) și urmărește alinierea proiectelor de infrastructură cu regulile de piață și obiectivele de integrare regională.

Klaus-Dieter Borchardt este un expert european în politici energetice și reglementare, cu o carieră îndelungată în instituțiile UE. A lucrat aproximativ 33 de ani în Comisia Europeană, iar la final a ocupat funcția de Deputy Director-General în cadrul DG Energy, unde a fost implicat în dosare de piață internă a energiei și design de piață pentru electricitate.

După încheierea mandatului în Comisie, s-a alăturat sectorului privat ca Senior Energy Advisor la Baker McKenzie și a continuat să fie prezent în zona de politici publice și dezbateri de specialitate, inclusiv prin colaborări cu organizații și platforme de tip think-tank.

Există și o legătură anterioară cu Republica Moldova care poate fi susținută din surse publice. În 2019, Ministerul Economiei și Infrastructurii de la Chișinău a comunicat despre o discuție între ministrul de atunci și conducerea DG Energy, la care a participat și Klaus-Dieter Borchardt, pe subiecte legate de securitatea aprovizionării cu gaze și contextul regional.

E relevant pentru că indică faptul că Borchardt a fost implicat direct, în perioada sa din Comisia Europeană, în dosare care priveau și vecinătatea estică a UE. În practică, acest tip de implicare înseamnă lucru pe teme de conectivitate, reguli și securitate energetică, în relația UE–state partenere din Est, inclusiv Republica Moldova.

Cadrul în care Borchardt este numit coordonator are relevanță directă pentru Republica Moldova prin însăși arhitectura regională CESEC. Platforma CESEC (inițiativă a Comisiei Europene pentru conectivitate energetică în Europa Centrală și de Sud-Est) tratează explicit consolidarea infrastructurii și integrarea piețelor în proximitatea Ucrainei și a Republicii Moldova, pe fondul presiunilor de securitate și de funcționare a sistemelor energetice din regiune.

În paralel, instituții din Republica Moldova au comunicat în ultimii ani participări la reuniuni CESEC, în special pe teme legate de coridoare și conectare regională pe gaze. Chiar dacă focusul a fost frecvent pe gaz, logica de politică publică este aceeași: proiecte de infrastructură, aliniere de reguli și integrare de piață. În acest context, mandatul lui Borchardt poate avea impact și pe dosare care ating Republica Moldova, inclusiv prin coordonarea regională a proiectelor și prin prioritizarea interconectivității.

Din această perspectivă, pentru Transelectrica și pentru dezbaterea publică din România apare o întrebare practică: ce acoperă, concret, conceptul de „interconexiuni regionale” atunci când Republica Moldova nu este menționată deloc în lista de priorități și proiecte discutate.

Pe componenta de electricitate, România are deja poziție de hub la granița estică a pieței UE: infrastructura și regulile de piață pe care le aplică pot facilita (sau întârzia) conectarea și integrarea sistemelor din proximitate. Într-un context în care sincronizarea sistemelor, capacitatea de interconexiune și dezvoltarea liniilor de 400 kV influențează direct securitatea energetică și fluxurile comerciale, absența Moldovei din comunicarea oficială poate fi citită ca un semnal de prioritizare — fie că vorbim de proiecte care nu sunt încă mature, fie de proiecte care nu sunt asumate public în acest moment.

Cristina Pereteatcu pleacă din funcția de secretar de stat al Ministerului Energiei. Decizia a fost discutată și aprobată astăzi, 18 februarie 2026, în ședința Guvernului, la propunerea ministrului Energiei, Dorin Junghietu. „Propun eliberarea Cristinei Pereteatcu din funcția de secretată de stat a Ministerului Energiei din 18 februarie 2026. Îi mulțumim doamnei Pereteatcu pentru toate proiectele și inițiativele pornite și în derulare și îi urăm mult succes în continuare”, a spus Junghietu în cadrul ședinței.

Deocamdată, cauza plecării nu este explicată public printr-o motivare oficială. Pereteatcu, în schimb, a publicat un mesaj de rămas-bun pe rețelele sociale: „Ultimul selfie de la Ministerul Energiei, în calitate de Secretar de Stat. 3 ani fără o lună”. Spune că „am muncit mult”, că a venit „să pun umărul la dezvoltarea sectorului” și că despre rezultate „ar fi corect să vorbească cei cu care am gestionat multiple situații, cot la cot”. Închide etapa cu o frază care setează tonul personal al plecării: „cred că cea mai mare reușită este că am rămas un om integru și nu m-am trădat pe mine”.

Pereteatcu a intrat în conducerea ministerului în martie 2023, numirea fiind făcută prin Dispoziția Guvernului nr. 47-d din 15 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial. În mandat, a ținut un portofoliu care a combinat digitalizarea cu relațiile internaționale, adică exact zona unde se întâlnesc reformele tehnice, banii de proiect și alinierea la cerințele UE.

Pe digitalizare, linia ei de lucru s-a văzut în câteva repere clare. În 2024, a împins smart metering-ul și „data layer”-ul în discuțiile operaționale cu actorii mari din sector, cu securitatea cibernetică tratată ca precondiție pentru orice sistem nou, nu ca anexă. Apoi, în toamna lui 2024, a mutat „Sandbox”-ul energetic din zona de concept în zona de reguli: proceduri de inițiere, evaluare, aprobare, selecție și raportare a proiectelor de testare inovativă — adică un mecanism prin care companiile pot testa soluții cu derogări controlate.

În 2025, accentul a fost pe scalare și pe „guvernanță”: cum se justifică investițiile, cum se leagă contoarele inteligente de funcționarea pieței (date, pierderi, echilibrare, transparență), și cum se construiesc standardele astfel încât sistemele să fie interoperabile între operatori. În același an, ministerul a pregătit și documentația programului de transformare digitală pentru domeniul energetic, cu logică de infrastructură: interoperabilitate, contorizare inteligentă, automatizarea proceselor, monitorizare și componente de securitate cibernetică.

Spre final de 2025 și început de 2026, agenda devine explicit „programatică”. Pereteatcu apare ca una dintre vocile care leagă digitalizarea de securitatea aprovizionării, accesibilitatea prețurilor și compatibilitatea cu piața energetică europeană — mesaj reluat și în context internațional (ECOSOC 2026). În același registru, ea a vorbit despre direcția strategică: digitalizarea rețelelor și a consumului, interoperabilitate între operatori și securitate cibernetică integrată în infrastructură.

Plecarea vine fix când „digitalizarea” nu mai e un slide: programul 2026–2030 trebuie transformat în implementare, cu achiziții, arhitectură de date, standarde, integrări între sisteme și management de risc (inclusiv cyber). Iar aici continuitatea contează: nu pentru că un nume e indispensabil, ci pentru că proiectele de tip platforme/registre/contorizare inteligentă sunt proiecte de execuție, cu dependențe tehnice și contractuale.

Cu câteva zile înainte, ministerul a comunicat public despre „Programul de transformare digitală a sectorului energetic pentru perioada 2026–2030”, prezentat într-o ședință de lucru cu întreprinderile energetice. În comunicatul ministerului, Pereteatcu spune direct: „Transformarea digitală a sectorului energetic nu mai este o opțiune, ci o necesitate…”, iar accentul cade pe eficiență operațională, transparență și securitatea infrastructurii energetice. Acolo se vede și mecanica, nu doar declarațiile: ministerul vorbește despre autoevaluarea nivelului de digitalizare, investițiile planificate, riscuri și termene de raportare, adică fix lucrurile care cer continuitate administrativă.

Un alt fir al mandatului ei a fost împins pe zona de inovație aplicată, nu de prezentări. În februarie 2026, ministerul anunța desemnarea unui proiect câștigător în cadrul Programului Sandbox, descris ca o platformă digitală interoperabilă pentru colectarea și procesarea datelor energetice „în timp real”, cu scop de prognozare și raportare pe piața energiei electrice. Mesajul instituțional e clar: Sandbox-ul e tratat ca instrument de modernizare a pieței, cu impact pe „eficiență” și „transparență”.

În paralel, ministerul a comunicat, tot în februarie 2026, că ministrul Dorin Junghietu a prezentat echipei „noul secretar de stat”, Vitalie Mîța, invocând „continuitatea reformelor”.

Cristina Pereteatcu a intrat în conducerea Ministerului Energiei în martie 2023, ca secretar de stat, cu un portofoliu care a inclus explicit digitalizarea și relațiile internaționale. În ultimul an, aparițiile și comunicările publice ale ministerului au plasat-o constant în prima linie pe transformarea digitală a sectorului – de la infrastructură de date și interoperabilitate, până la securitate și reziliență operațională, construite prin sisteme digitale și procese standardizate.