După o tergiversare îndelungată, Republica Moldova urmează să implementeze în luna septembrie a anului curent, prevederile pachetului trei energetic al Uniunii Europene pe piața gazelor naturale. Compania Moldovatransgaz urmează să transmită în locațiune către Vestmoldtransgaz rețelele sale de transport după ce nu a reușit, așa cum prevede pachetul trei, să-și separe activitatea de compania mamă – Moldovagaz, controlată la rândul ei de concernul rusesc Gazprom.
Transportarea gazelor de către un operator independent ar trebui să reducă poziția dominantă a Moldovagaz și să crească gradul de liberalizare a pieței. Pentru moment, procurarea gazelor de la furnizori alternativi este destul de dificilă din cauza lipsei unor furnizori capabili să asigure livrări constante pe termen lung. Însă autoritățile se așteaptă că separarea furnizării de transportare va crea condiții pentru o concurență loială pe piață și apariția acestora.
Epopeea a început în anii 2000
Comisia Europeană a inițiat încă la începutul anilor 2000 un proces vast de elaborare a cadrului legal pentru crearea condițiilor de dezvoltare a pieței în sectorul energetic, în special în cele ale energiei electrice și gazelor naturale. Eforturile s-au materializat odată cu adoptarea mai multor acte legislative, inclusiv cele elaborate în 2003, fiind cunoscute ca „Pachetul II legislativ energetic” şi, ulterior, cele aprobate în 2009, cunoscute ca „Pachetul III legislativ energetic”.
Obiectivele declarate erau securitatea furnizării energiei și gazelor naturale, atragerea investițiilor în rețelele de transport, asigurarea drepturilor consumatorilor pentru alegerea furnizorului de energie sau gaze naturale, promovarea eficienței energetice atât pe partea de producere și furnizare, cât și pe cea de consum.
Devenind membră a Comunității Energetice în 2009, Republica Moldova s-a angajat în transpunerea cadrului legal aprobat în Uniunea Europeană pentru a apropia standardele și condițiile de operare a sectorului de energie electrică și gaze naturale de cele din țările-membre ale UE. În octombrie 2011, Guvernul de la Chișinău a semnat acordul pentru transpunerea Directivelor și Regulamentelor care formează Pachetul III Legislativ Energetic. Conform acordului, această transpunere urma să fie realizată până în anul 2016.
Ce presupune Pachetul III legislativ energetic?
La baza Pachetului III legislativ energetic se află preocuparea Uniunii Europene în promovarea regulilor pieței, în special în relațiile dintre consumatori și furnizori și concurența dintre diferiți producători de energie.
Pentru a îmbunătăţi condiţiile de piaţă, în special de acces al noilor companii care se ocupă de producerea şi furnizarea energiei electrice sau a gazelor naturale, Comisia Uniunii Europene a venit cu propuneri de separare a activităţilor de transport de cele de producere şi furnizare, asigurând astfel acces la serviciile de transport pentru orice companie care intenţionează să intre pe piaţa internă de energie electrică sau gaze cu activităţi de producere sau furnizare.
Altfel spus, reţelele de transport de tensiune înaltă a energiei şi de presiune înaltă în cazul gazelor naturale trebuie să lucreze ca şi drumurile magistrale, care permit oricărui călător (în cazul sectorului energetic – oricărui furnizor de energie electrică sau gaze naturale) să aibă acces pe acest drum pentru a ajunge la orice destinaţie.
Construcţia unei reţele de transport paralelă cu cea existentă este prea costisitoare pentru noii furnizori, care ar dori să activeze pe piață, iar reţeaua de transport este considerată drept monopol natural în adresa căruia trebuie aplicate norme de reglementare. Separarea urmează să se facă nu doar la nivel de operare şi legal, ci şi la nivel de proprietate asupra companiilor respective. În asemenea caz, o companie care deţine o reţea de transport a energiei electrice sau gaze naturale nu poate să deţină în proprietate companii de producere sau de furnizare.
Implicații și efecte
Separarea este menită să prevină situațiile în care companiile ce se ocupă concomitent și de producerea, şi de transportarea energiei electrice sau gaze naturale profită de poziţiile lor privilegiate pe piaţă şi blochează accesul altor concurenţi la reţelele de furnizare de energie electrică sau gaze naturale. Astfel, urmează să fie eliminate conflictele de interese, promovate investiţiile în reţele şi prevenit comportamentul discriminatoriu faţă de jucătorii de pe piaţă. Dacă un operator de reţea este membru al unui grup de companii, care produc sau furnizează energie electrică sau gaze naturale, e firesc ca acesta să acţioneze în vederea protejării intereselor de grup şi deciziile acestuia vor lua în considerare avantajele comerciale ale companiilor surori. În asemenea condiţii, practic nu există motivaţii pentru a construi o reţea care va permite intrarea noilor producători.
Pe de altă parte, dacă sistemul de transportare aparţine unei companii care este independentă totalmente, activitatea acesteia va fi ghidată în mod firesc de obţinerea profitului maxim. Acesta, desigur, poate fi obţinut doar dacă la reţea au acces cât mai multe companii şi de aceea operatorul reţelei de transport va fi interesat să-și lărgească sistemul şi să construiască mai multe interconectări cu alte reţele de transport.
Opțiuni alternative
La nivel legislativ, Pachetul III oferă și două alternative pentru separarea de proprietate, numite Operatorul Independent de Sistem (OIS) – Operatorul Sistemului de Transportare (OST). Potrivit opţiunii OIS, compania de furnizare poate să deţină în proprietate reţele de transport, însă trebuie să cedeze unei companii independente activitățile ce ţin de operare, întreţinere şi investiţii în reţea.
Operatorul Sistemului de Transport (OST) poate să rămână parte componentă a unui grup, cu condiţia ca să activeze conform următoarelor reguli: să aibă o autonomie decizională și financiară, să dispună de mijloacele tehnice necesare pentru derularea activităţii, personal etc. El trebuie să mai dețină o independenţă garantată printr-o o serie întreagă de împuterniciri legate de operarea reţelei de transport. Deciziile privind investiţiile necesare trebuie să fie luate la nivel de companie, fără intervenţia unei altei companii. Compania de transport trebuie să fie o societate pe acţiuni separată legal, care va deţine o denumire diferită de cea a companiei mamă.
În afară de aceasta, reglementatorul trebuie să dispună de dreptul şi posibilitatea de a monitoriza sarcinile şi obligaţiile proprietarului de reţea pentru a asigura că reţeaua este operată în aşa fel ca orice client să dispună de acces liber la ea.
Avantajele pentru consumatorii individuali și industriali
Existenţa regulilor de joc într-o piaţă competitivă au oferit consumatorilor avantaje din diferite puncte de vedere. Primul ar fi dreptul şi libertatea de alegere a produselor şi serviciilor în funcție de interesele şi posibilităţile fiecărui consumator. Aceasta, la rândul său, duce la apariţia pe piaţă a noilor oferte, inovaţii, servicii specializate şi, în multe cazuri, a preţurilor mai mici.
În al doilea rând, crearea unui mecanism eficient de stabilire a preţurilor pe piaţă este un semnal încurajator pentru investiţii în infrastructură, care ridică nivelul de siguranţă a furnizării şi reduc riscurile de prestare necalitativă a serviciilor.
Un alt avantaj este ridicarea nivelului de eficienţă energetică pe partea de producere, furnizare, transport şi distribuţie şi, desigur, reducerea emisiilor în atmosferă a gazelor cu efect de seră.
Nu în ultimul rând, implementarea Pachetului III elimină poziţia dominantă deţinută în sectorul de gaze naturale, unde SA Moldova-Gaz deţine mai mult de 80% din piaţa de distribuţie, fiind o întreprindere integrată pe verticală, în componenţa căreia sunt o companie de transport şi 13 companii de distribuţie.
Gazprom se opune
De fapt, anume pierderea pozițiilor pe piață motivează concernul Gazprom – acționarul majoritar al MoldovaGaz – să tergiverseze separarea. Angajamentul de a implementa pachetul energetic a fost luat în 2012, iar termenul a fost extins de două ori, până în 2016 și până în 2020.
În 2020, Agenția Națională de Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat un plan de măsuri privind separarea operatorului sistemului de transport Moldovatransgaz de compania mamă Moldovagaz. Acesta presupunea oferirea Moldovatransgaz a dreptului efectiv de a lua decizii, independent de Moldovagaz, în ceea ce privește activele necesare pentru exploatarea, întreținerea, modernizarea și dezvoltarea rețelelor de transport al gazelor naturale, precum și dreptul de a obține finanțare pe piețele de capital, în special prin împrumuturi și prin aport de capital. Compania trebuia să-și formeze o identitate corporativă separată, să-și asigure independența personalului și a managementului.
Planul urma să fie implementat până în octombrie 2020, însă termenul a fost amânat de câteva ori. În final, a fost stabilită data de 10 septembrie 2023. Însă în 2023, Moldovagaz a informat ANRE despre imposibilitatea de a prezenta în termenul stabilit toate documentele necesare pentru încheierea procesului de separare și certificare a companiei de transportare a gazelor naturale către Moldovatransgaz conform modelului „Operator Independent de Transport” (ITO).
„Acest lucru se datorează lipsei de consens între principalii acționari ai întreprinderii în privința câtorva prevederi care urmau să fie agreate înainte de aprobarea documentelor necesare pentru obținerea certificării Moldovatransgaz”, se menționează într-un comunicat de presă al Moldovagaz.
ANRE nu mai admite tergiversarea
La rândul său, ANRE a amintit companiei despre angajamentul Moldovei de a liberaliza piața gazelor naturale.
ANRE a menționat că autoritățile au făcut tot posibilul ca Moldovatransgaz și fondatorul său, Moldovagaz, să-și poată îndeplini cât mai curând această obligație, dar orice încercare a fost blocată de fiecare dată de către acționarul majoritar, adică de Gazprom.
„Asigurarea separării și independenței operatorilor sistemelor de transport al gazelor naturale de către întreprinderile integrate pe verticală, care desfășoară activitatea de producere, de distribuție, de stocare, de trading sau de furnizare a gazelor naturale, reprezintă unul din obiectivele de bază în calea creării în Republica Moldova a unei piețe liberalizate a gazelor naturale. La nivel comunitar, acest proces de separare obligatorie a activităților este cunoscut ca și „unbundling””, se spune în declarația ANRE.
De altfel, Parlamentul Republicii Moldova a anticipat un astfel de scenariu și, în iulie 2022, a aprobat o lege potrivit căreia, dacă Moldovatransgaz nu reușește să se conformeze cerințelor de separare în termenul stabilit, ANRE îi poate retrage licența și desemna un operator independent al sistemului de transport de gaze naturale.
Conform legii, Moldovatransgaz poate presta servicii, poate deservi gazoductul ce va fi transmis în gestiune altei companii, prețurile pentru deservire și alte servicii prestate fiind stabilite de ANRE.
Într-un interviu acordat unei publicații online, ministrul Energiei, Victor Parlicov a spus, cum vede el soluționarea acestei probleme.
„În această situație, sunt două soluții. Prima – Gazprom acceptă să certifice Moldovatransgaz, astfel încât Moldovagaz să nu fie un impediment pentru alți furnizori de gaze naturale. În acest caz, potrivit legii, compania are posibilitatea să efectueze procedura în regim de urgență până la 10 septembrie. A doua variantă – ANRE numește alt operator, care va asigura funcționarea sistemului de transport și va administra activele, chiar dacă acestea vor rămâne la Moldovagaz sau Moldovatransgaz”, a explicat ministrul.
În opinia sa, soluția optimă o constituie transferarea sistemul de transport companiei Vestmoldtransgaz, care administrează gazoductul Iași-Chișinău-Ungheni și are certificatul ISO, cerut de lege și pe care se opune să-l obțină Moldovatransgaz.
Vestmoldtransgaz poate lua conductele în locațiune
Potrivit lui Ion Sterian, directorul general al Transgaz, compania românească ce deține 100% din Vestmoldtransgaz, compania se află în negocieri cu Moldovagaz privind forma sub care vor fi preluate rețelele de transport. Conductele vor rămâne proprietate a companiei moldovenești, fiind doar transmise în chirie. Ion Sterian a accentuat că angajații Moldovatransgaz nu-și vor pierde locurile de muncă.
„Este un personal profesionist și nu intenționăm să-l înlocuim. Oamenii vor continua să-și facă treaba obișnuită și sub gestiunea Vestmoldtransgaz, inclusiv operațiunile de întreținere și dispecerat”, a menționat directorul general Transgaz.
Mai mult ca atât, chiar și Moldovatransgaz ar putea să efectueze în continuare, printr-un contract, mentenanța conductelor, iar Vestmoldtransgaz va avea în gestiune doar operațiunile comerciale.
Liberalizarea completă a pieţei este încă departe
Preluarea conductelor de către Vestmoldtransgaz nu înseamnă însă liberalizarea automată a pieței, adică posibilitatea consumatorilor să-și aleagă furnizorul după bunul său plac, aşa cum se întâmplă în cazul telefoniei mobile sau al internetului. În acest context, directorul general Moldovagaz, Vadim Ceban a menţionat că mai este mult până la liberalizarea deplină a pieţei.
„Separarea operatorului rețelei de transport gaze nu înseamnă dreptul consumatorului de a alege un furnizor. Acest drept există pentru consumatori încă din 2016! Până la o piață liberă și concurențială, aşa cum există în UE, mai avem cale lungă”, a menţionat directorul Moldovagaz.
Potrivit Moldovagaz, conform situației din 19 iunie 2023, în perioada ianuarie – mai 2023, compania a primit 86 de solicitări din partea consumatorilor noncasnici privind schimbarea furnizorului și micșorarea volumelor de gaze naturale contractate. Din numărul total de adresări, 24 sunt solicitări de schimbare a furnizorului de gaze naturale, iar 18 dintre acestea au finalizat procesul de schimbare a furnizorului, fiind reziliat contractul de furnizare a gazelor naturale cu Moldovagaz. Însă cei care au dorit să se retragă au fost nevoiți să plătească o taxă unică de solidaritate.
Şi asta, deoarece, anterior, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a impus o plata unică, în scopul asigurării unui mecanism echitabil de recuperare a devierilor financiare de la toți consumatorii finali, inclusiv cei care își schimbă furnizorul sau reziliază contractul de furnizare. Devierile financiare s-au acumulat în perioadele în care tariful pentru gazele naturale pentru consumatorii finali nu a fost ajustat.
Ca argument pentru achitarea unor plăți de către cei care renunță la consumul de gaze de la Moldovagaz, ministrul Parlicov a citat niște calcule conform cărora la tariful din iarnă la gaze de peste 29 de lei pentru un metru cub, şapte lei au reprezentat compensarea abaterilor de tarif.
„Nu poți lăsa plata abaterilor de tarif doar pe seama consumatorilor casnici, care cumpără gaze de pe piața reglementată, astfel încât acestea să fie acoperite practic doar de bunici”, a spus el.
Companiile renunţă la furnizori alternativi
Potrivit ultimelor date de pe site-ul ANRE, în prezent, au licenţă de activitate pe piaţa gazelor doi operatori de transport al gazelor, 24 de furnizori şi 20 de operatori de distribuţie a gazelor către consumatorii finali.
Totuşi, fiind puşi în situaţia de a alege definitiv între Moldovagaz, care este furnizor universal și are contracte pe termen lung și furnizorii alternativi, consumatorii aleg Moldovagaz, chiar dacă, pentru moment, tarifele acesteia pot fi mai mari. Potrivit expertului în energetică Sergiu Tofilat, acest lucru se întâmplă din cauza că Moldovagaz oferă un contract pe termen mediu și lung la un tarif stabil, pe când furnizorii alternativi nu-și pot permite acest lucru.
„Chiar dacă vara, când cererea pe piața gazelor e mică și unii furnizori pot achiziționa gaze ieftine pe piața spot, situația s-ar putea inversa la iarnă și prețurile lor ar putea fi mai mari față de cele ale Moldovagaz”, spune expertul.
Tofilat susține că în mare parte, furnizorii moldoveni sunt încă destul de slabi, iar unii dintre ei ar putea să nu asigure livrările de gaze către consumatori în condițiile instabilității pieței. În această situație, consumatorii rămași fără furnizor nu pot reveni imediat la operatorul universal, care are contractat un volum concret de gaze, iar procurarea unui volum suplimentar pentru noii consumatori pe piața spot ar afecta tarifele pentru toți consumatorii.
Pentru astfel de situații, structura pieței presupune furnizorul de ultimă opțiune, care să preia consumatorii rămași fără furnizori pe care să-i asigure cu gaze timp de câteva luni la prețul de piață. Doar după asta, consumatorul poate reveni la furnizorul universal.
„Pentru a asigura cantități și prețuri constante, furnizorii au nevoie de contracte pe termen lung, care sunt încheiate doar dacă există intenția de a procura volume mari, iar piața Republicii Moldova este prea mică pentru a asigura astfel de volume. Altă soluție ar fi ca furnizorii să aibă propriile capacități de stocare, în care să depoziteze gazele cumpărate în vară la preț ieftin pe piață, pentru a putea asigura și în iarnă cantități constante la prețuri rezonabile”, menționează Tofilat.
Totuși, implementarea Pachetului III energetic nu este în niciun caz lipsit de sens.
Potrivit lui Constantin Borosan, secretarul de stat al Ministerului Energiei, ca și în cazul sincronizării sistemului energetic cu cel continental, consumatorii nu vor simți imediat separarea operatorilor pe piața de gaze. Însă această separare, pe care Republica Moldova a amânat-o din 2012, este un salt enorm în transpunerea legislației europene și liberalizarea, transparentizarea pieței de gaze.
„Astfel, va fi asigurat accesul nediscriminatoriu la rețele pentru toate companiile și pe termen lung, vom crește credibilitatea pieței pentru traderi și furnizori europeni, iar competiția va genera și prețuri mai bune”, afirmă Constantin Borosan.
Energocom face stocuri pentru iarnă
Situația privind furnizarea gazelor în Republica Moldova rămâne neschimbată din iarna anului trecut – Moldovagaz primește zilnic câte 5,7 milioane de metri cubi de gaze de la Gazprom, pe care le oferă gratis regiunii transnistrene, iar compania Energocom procură gaze pe piețele europene pentru malul drept, inclusiv pentru a face stocuri pentru iarnă.
Potrivit ministrului Parlicov, malul drept al Nistrului nu cumpără acum gaze de la Gazprom, având posibilitatea să le achiziționeze de la furnizori alternativi din Europa la un preț mai bun.
Conform ultimelor informaţii, în perioada iunie – iulie, Energocom a procurat circa 300 milioane m3 de gaze naturale în baza solicitărilor furnizorului Moldovagaz. O parte din acestea este destinată pentru consum curent, iar cealaltă parte a fost stocată în depozite subterane din România și Ucraina, urmând a fi utilizate în sezonul rece 2023-2024.
Prețul total al achizițiilor a constituit peste 116,54 milioane de euro, prețul mediu ponderat fiind de 34,45 EUR/MWh. Împreună cu costurile de transport și înmagazinare, costul mediu ponderat ajunge la 37,09 EUR/MWh sau 424,91 dolari pentru o mie de metri cubi. Spre comparație, în iarna anului trecut, prețurile de achiziție ajungeau a fi și de trei ori mai mari.
Regiunea transnistreană poate să rămână fără gaze gratuite
Victor Parlicov a amintit că în prezent, Gazprom nu are un contract pentru furnizarea de gaze în regiunea transnistreană. Concernul are un contract cu compania Moldovagaz, care livrează acum în stânga Nistrului întregul volum de 5,7 milioane de metri cubi primit zilnic de la Gazprom.
„Pentru Gazprom, ca şi pentru Federația Rusă, aprovizionarea cu gaze a regiunii transnistrene nu este o afacere”, a spus Parlicov.
Acest chilipir pentru regiune ar putea să se termine peste un an, deoarece acordul de tranzit al gazului rusesc prin Ucraina spre Republica Moldova și Europa expiră la sfârșitul anului 2024 și ar putea să nu fie extins. Potrivit ambasadorului Republicii Moldova în Ucraina, Valeriu Chiveri, un astfel de scenariu va afecta Republica Moldova, întrucât gazul rusesc nu va mai ajunge la Centrala de la Cuciurgan, care asigură la un preț redus o mare parte din necesarul de energie electrică destinată malului drept.
Pe de altă parte, în acest caz, regiunea transnistreană va fi nevoită să consume, ca și restul Republicii Moldova, gaze procurate de pe piețele europene și să achite obligatoriu același tarif ca și consumatorii de pe malul drept al Nistrului. Am putea avea atunci o nouă reformatare a pieței.
Victor PARLICOV, ministru al Energiei
„Sunt două soluții. Prima – Gazprom acceptă să certifice Moldovatransgaz, astfel încât Moldovagaz să nu fie un impediment pentru alți furnizori de gaze naturale. A doua variantă – ANRE numește alt operator, care va asigura funcționarea sistemului de transport și va administra activele, chiar dacă acestea vor rămâne la Moldovatransgaz”
Ion STERIAN, directorul general Transgaz:
„Personalul de la Moldovatransgaz este profesionist și nu intenționăm să-l înlocuim. Oamenii vor continua să-și facă treaba obișnuită și sub gestiunea Vestmoldtransgaz, inclusiv operațiunile de întreținere și dispecerat”
Vadim CEBAN, director general Moldovagaz:
„Separarea operatorului rețelei de transport gaze nu înseamnă dreptul consumatorului de a alege un furnizor. Acest drept există pentru consumatori încă din 2016! Până la o piață liberă și concurențială, aşa cum există în UE, mai avem cale lungă”
Sergiu TOFILAT, expert în energetică:
„Pentru a asigura cantități și prețuri constante, furnizorii au nevoie de contracte pe termen lung, care sunt încheiate doar dacă există intenția de a procura volume mari, iar piața Republicii Moldova este prea mică pentru a asigura astfel de volume”
Constantin BOROSAN, secretar de stat la ministerul Energiei:
„Astfel, va fi asigurat accesul nediscriminatoriu la rețele pentru toate companiile și pe termen lung, vom crește credibilitatea pieței pentru traderi și furnizori europeni, iar competiția va genera și prețuri mai bune”
Cifre:
10 septembrie, 2023 este termenul limită de implementare a pachetului III pe piața gazelor
24 de furnizori de gaze sunt licențiați de ANRE
424,91 dolari pentru o mie de metri cubi este prețul mediu la care Energocom a procurat gaze în lunile de vară
Conductele magistrale ale Moldovatransgaz:
Nr. | Denumirea | Lungimea km | Diametrul mm | Capacitatea mld mc/an |
1. | Ananiev-Cernăuți-Bogorodcianî | 184,8 | 1020 | 9,1 |
2. | Razdelinaia-Ismail | 92,2 | 820 | 7,3 |
3. | Șebelinca-Dnepr-Krivoi Rog-Ismail | 91,8 | 820 | 7,3 |
4. | Ananiev-Tiraspol-Ismail | 62,91 | 1220 | 20 |
5. | Chișinău-Rîbnița | 91,1 | 530 | 1,5 |
6. | Odessa-Chișinău | 44,0 | 530 | 1,3 |
7. | Olișcani-Saharna | 26,7 | 530 | N/A |
8. | Tocuz-Căinari-Mereni | 62,74 | 530 | 1,8 |