Republica Moldova ar putea realiza în termeni mai restrânși proiecte energetice cu impact transfrontalier, grație unor amendamente legislative votate astăzi, 6 octombrie, în lectură finală.

Este vorba despre transpunerea în legislația națională a Regulamentului UE privind guvernanța uniunii energetice si a acțiunilor climatice și Regulamentului privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene.

Cadrul legal a fost elaborat de Ministerul Energiei cu suportul USAID, acordat prin intermediul Proiectului Securitatea Energetică a Republicii Moldova (MESA), în ceea ce privește promovarea proiectelor de infrastructură energetică, și cu suportul PNUD Moldova și UE, în cadrul Proiectului „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, pentru componenta atingerii obiectivelor ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Amendamentele votate de deputați vor facilita promovarea proiectelor de importanță strategică, cum ar fi proiectele energetice de interconexiune cu România sau Ucraina. Unele proiecte de interes comun de infrastructură energetică din sectorul electroenergetic, al gazelor naturale, al produselor petroliere, precum și în legătură cu dezvoltarea rețelelor inteligente vor putea fi coordonate, obține autorizări și chiar finanțări disponibile atât în cadrul Comunității Energetice, cât și Uniunea Europeană.

Implementarea modificărilor legislative vor:
– Fortifica securitatea energetică prin interconectarea sistemului energetic din Republica Moldova cu cel al țărilor vecine și vor reduce riscul deconectărilor masive de energie;
– Îmbunătăți siguranța aprovizionării cu energie la prețuri accesibile, previzibile și transparente pentru consumatorii din Moldova;

– Spori grija față de mediu prin implementarea proiectelor de infrastructură ce încurajează utilizarea energiei regenerabile și decarbonizarea sectorului energetic.

În ceea ce privește a doua componentă a proiectului de lege, va fi creat un mecanism integrat de guvernanță în domeniul energiei și a acțiunii climatice, prin elaborarea, notificarea, actualizarea și evaluarea Planului Național Integrat privind Energia și Clima (PNIEC), corelate cu măsurile prevăzute în Strategia de reducere a gazelor cu efect de seră pe termen lung. Acest document va asigura raportarea progresului înregistrat și cercetarea continuă a impactului schimbărilor climatice, a vulnerabilității sociale și economice asociate, precum și actualizarea periodică a scenariilor climatice, pentru a preveni riscurile și a întreprinde acțiuni operative de adaptare la efectele schimbărilor climatice.

Intervențiile propuse vizează realizarea următoarelor obiective principale:
– dezvoltarea sustenabilă a Republicii Moldova pe termen lung, având la bază o evaluare a constrângerilor dezvoltării cu emisii reduse de carbon;
– promovarea sinergiei între obiectivele climatice și cele de dezvoltare (oportunități de angajare, co- beneficii în raport cu sanatate, aer, biodiversitate etc.);
– creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final de energie la minim 27% către anul 2030.
– consumul total de energie primară va fi de cel mult 3000 de ktep în anul 2030 ( ktep – tonă echivalent petrol, unitate de măsură convenită la nivel internațional ca un echivalent al energiei)
– consumul final de energie va fi de cel mult 2800 de ktep în anul 2030.
– Totodată, este preconizată o reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (GES) cu 68,6% în anul 2030, față de nivelul anului de referință 1990, la nivelul de 9,10 Mt de CO2 echivalent.

Raportarea informațiilor în domeniul energiei și a acțiunii climatice va permite țării să integreze și să implementeze cele mai bune practici internaționale, precum și să-și evalueze necesitățile de finanțare a măsurilor în atingerea obiectivelor energetice și angajamentele privind emisiile GES și nivelul de
pregatire necesar pentru a aborda adaptarea la schimbările climatice la nivel național, sectorial și local, inclusiv prin atragerea finanțării externe.