În ultimele 24 de ore, calitatea aerului în municipiile Chișinău și Bălți a fost afectată de factori meteorologici specifici, inclusiv prezența inversiunilor termice, vântul slab și influența sectorului cald, favorizând acumularea de poluanți în atmosferă. În special, concentrațiile de dioxid de azot (NO₂) au depășit pragul concentrației maxime admisibile (CMA), ceea ce reprezintă un risc potențial pentru sănătatea publică.

Situația poluării în Chișinău și Bălți conform datelor Agenției de Mediu:

• Chișinău: S-a înregistrat o depășire de până la 1,2 ori CMA pentru dioxidul de azot în locații precum străzile Vladimirescu, Fântânilor și bd. Moscova. Aceasta înseamnă că nivelul de dioxid de azot din aceste zone a fost de 20% mai mare decât limita considerată sigură. Dioxidul de azot este un poluant generat în principal de traficul rutier și activitățile industriale, având efecte adverse asupra sistemului respirator, în special la copii, vârstnici și persoane cu afecțiuni preexistente.

• Bălți: Nivelul de dioxid de azot a atins 1,4 ori CMA, indicând o concentrație cu 40% peste limita permisă. Această depășire s-a înregistrat pe strada Ștefan cel Mare, o zonă caracterizată de trafic intens și posibilă contribuție industrială. Concentrațiile ridicate de dioxid de azot pot cauza inflamații ale căilor respiratorii și pot accentua problemele de sănătate ale celor care suferă de astm sau alte boli pulmonare.

Ce înseamnă depășirea CMA?

CMA (Concentrația Maximă Admisa) reprezintă nivelul maxim al unui poluant care poate fi prezent în aer fără a provoca efecte negative asupra sănătății și mediului. Depășirea acestui prag semnalează că aerul respirat devine potențial periculos, mai ales pentru categoriile vulnerabile. În cazul dioxidului de azot, CMA este stabilită la 200 µg/m³ pentru expunere pe o oră, conform legislației naționale și normelor internaționale. Valorile peste această limită indică o poluare semnificativă, necesită atenție sporită și măsuri de reducere.

Prezența stratului de inversiune termică a împiedicat dispersia poluanților, amplificată de vântul slab și lipsa precipitațiilor. Inversiunea termică apare atunci când un strat de aer mai cald captează aerul mai rece și mai poluat aproape de suprafața pământului, favorizând acumularea substanțelor nocive. Totuși, prognoza pentru 10 ianuarie indică o ameliorare temporară datorită unui front atmosferic rece, cu posibile ploi slabe și intensificări ale vântului, care vor contribui la dispersia poluanților.

Expunerea la concentrații ridicate de dioxid de azot poate duce la:

1. Iritații ale căilor respiratorii și agravarea bolilor pulmonare, cum ar fi astmul.

2. Creșterea riscului de infecții respiratorii, în special la copii și vârstnici.

3. Probleme cardiovasculare în cazul expunerii pe termen lung.