Guvernul va aproba marți, 29 aprilie 2025, Proiectul de Hotărâre care instituie un regulament pentru proiecte comune de energie regenerabilă cu țări UE, părți contractante ale Comunității Energetice și state terțe. Actul transpune articolele 8–12 din Directiva (UE) 2018/2001 și deschide drumul cooperării internaționale necesare atingerii țintei naționale de 27 % energie verde în consumul final brut până în 2030. Regulamentul va completa legislaţia existentă cu reguli detaliate pentru proiecte comune în sectorul electricităţii din SER, fie cu alte părţi contractante la Tratatul Comunităţii Energetice, fie cu state membre UE sau ţări terţe.

Scopul este de a reduce costurile de conformare la obiectivele naționale, de a oferi flexibilitate prin transferuri statistice de energie verde și de a asigura acces la finanțări transfrontaliere și tehnologii noi.

Regulamentul stabileşte mecanismul de cooperare internaţională şi defineşte noţiuni precum „proiect comun”, „parte contractantă”, „ţară terţă” şi „acord de proiect comun” . Proiectul comun poate viza electricitate, încălzire sau răcire din SER şi poate implica sau nu flux fizic de energie, în funcţie de parteneri.

Ministerul Energiei va analiza anual raportările privind progresul SER. Dacă există risc de neîndeplinire (sau depăşire) a ţintei naţionale, Ministerul Energiei elaborează în 60 de zile un studiu de prefezabilitate axat pe oportunităţi, parteneri posibili şi analiza cost-beneficiu .

Iniţierea şi negocierea proiectelor

• Iniţiere de către Moldova – ME notifică partenerii vizaţi, primeşte manifestări de interes şi, când există minimum un interesat, propune un Memorandum de Înţelegere (MoU) .
• Iniţiere de către partener – dacă o parte externă transmite propunerea, ME verifică necesitatea şi, dacă e oportună, trece direct la MoU .
• MoU-ul conduce la un studiu de fezabilitate şi, în caz pozitiv, la un Acord de proiect comun, redactat conform Legii 595/1999 privind tratatele internaţionale .

Proiecte cu părţi contractante sau state membre

• Energia produsă după 25 iunie 2009 poate fi contabilizată în cota partenerului, pe baza unei notificări ME către Secretariatul Comunităţii Energetice .
• Anual, în maximum trei luni de la finele anului de referinţă, ME raportează cantităţile transferate, care se adaugă la cota partenerului şi se scad din cota naţională .

Proiecte cu ţări terţe

• Necesită flux fizic de energie şi alocare explicită de capacitate pe interconexiuni .
• Dacă linia de interconexiune se finalizează după 2030 (dar până cel târziu 2032), proiectul rămâne eligibil cu condiţia ca lucrările să fi început înainte de 31 decembrie 2026 .

Regulamentul afirmă că cooperările pot implica sectorul privat, dar detaliile de selecţie vor fi negociate în MoU şi, ulterior, în acordul final . Propunerea de a introduce un capitol distinct dedicat sectorului privat a fost respinsă, pentru a păstra actul la nivel de mecanism interguvernamental .

Ministerul Energiei rămâne responsabilă de punerea în aplicare şi de transmiterea notificărilor către Secretariatul Comunităţii Energetice; Regulamentul intră în vigoare la publicarea Hotărârii în Monitorul Oficial .

Principalele modificări faţă de versiunea anterioară

Adoptarea Regulamentului va face posibilă cooperarea bilaterală sau multilaterală în SER, deschizând acces la proiecte transfrontaliere, la finanţări externe şi la transferuri statistice de energie verde, contribuind decisiv la realizarea obiectivului de 27 % până în 2030 . După aprobarea de marţi, ME va pregăti metodologia de selecţie a proiectelor şi ghidurile de notificare, în paralel cu evaluarea anuală a necesităţii unor astfel de proiecte.

Proiectul reglementează, pentru prima dată, modul în care Republica Moldova poate dezvolta în parteneriat cu alte state (din UE, Comunitatea Energetică sau chiar țări terțe) centrale fotovoltaice, eoliene ori alte capacități regenerabile și poate împărți „pe hârtie” energia produsă, astfel încât fiecare parte să-și poată raporta mai ușor cota de energie verde către țintele asumate . El introduce un mecanism clar: Ministerul Energiei verifică anual dacă ținta națională de 27 % energie regenerabilă este în pericol, comandă rapid un studiu de prefezabilitate, apoi negociază un memorandum și, dacă proiectul e viabil, semnează un acord internațional prin care energia, finanțarea și beneficiile fiscale sunt distribuite între parteneri, inclusiv prin transferuri statistice . Rezultatul urmărit este triplu – costuri mai mici pentru Moldova, flexibilitate atunci când nu-și atinge (sau depășește) cota de energie verde și acces direct la bani și tehnologii de ultimă generație din piețele externe .