Logo and Ticker
CHISINAU 18/05/2025 22:56
spot_imgspot_img

Studiu de fezabilitate: se pregătesc schimbări la CET1 – centrală CCGT 250 MWe/180 MWt, cu stocare termică integrată

SURSĂucipe

În cadrul celui de-al doilea Proiect de îmbunătățire a eficienței sistemului de alimentare centralizată cu energie termică (PIESACET-2), finanțat de Banca Mondială, a fost elaborat Studiul de fezabilitate pentru noi capacități de înaltă eficiență de generare a energiei electrice și termice în cadrul Termoelectrica S.A. Documentul a fost realizat de Asocierea Colenco Ltd. (Macedonia de Nord), Ekonerg Ltd. (Croația) și Urban Technology Alliance (Marea Britanie). Concluzia-cheie: ca investiție prioritară, se recomandă o centrală nouă de cogenerare cu ciclu combinat pe amplasamentul CET Sursa-1 (Chișinău), cu circa 250 MW electric și circa 180 MW termic, inclusiv stocare de energie termică. Complementar, studiul indică investiții în surse regenerabile și valorificarea energetică a deșeurilor integrate în SACET Chișinău.

Consultanții au comparat cinci configurații de CET (Tip 1–5) – toate în regim de cogenerare, dar cu arhitecturi diferite (turbine pe gaze în ciclu combinat, turbină mare în ciclu combinat, turbine aeroderivative, respectiv motoare pe gaze modulare). În analiza tehnico-economică finală, Tip 2 iese „optimul” datorită echilibrului între performanță energetică, cost total și flexibilitate, cu VAN ≈ 250,9 mil. € și RIR ≈ 11,7% în scenariul de producție electrică minimă (orientare pe căldură) – în timp ce CNET (costul nivelat al căldurii) este de ≈40 €/MWh la ipotezele de preț combustibil folosite în studiu.

De ce Tip 2 și nu altceva? Pe scurt: oferă cel mai bun raport „eficiență totală + investiție rezonabilă + adaptare la SACET”, fără rigiditatea turbinelor foarte mari (Tip 3) și fără dependența de un parc extins de motoare (Tip 5) pentru aceeași energie utilă. Concluzia aceasta este reiterată și în secțiunea de comparație globală a raportului.

Ce oferă tehnic CET Tip 2

  • Arhitectură: 3 turbine pe gaze Siemens SGT-800 cu cazane de recuperare (CRA) și turbina de abur – o formulă robustă pentru cogenerare urbană.
  • Eficiențe: eficiență electrică ≈51–54% (în funcție de regim) și eficiență totală de cogenerare până la ~88% – indicativ pentru o centrală de ultimă generație.
  • Flexibilitate operațională: pornire la cald ~10 min, la rece ~60 min; poate furniza reglaj terțiar din pornire la cald, iar când rulează la ≥70% sarcină poate participa și la reglaj secundar – adică poate ajuta la stabilitatea sistemului electric în orele dificile.
  • Servicii de sistem: rata de creștere a sarcinii este ~10 MW/min pe turbină, rezultând ~20–30 MW/min pe centrală – suficient pentru reglaje rapide în rețea și urmărirea sarcinii termice în SACET.

Integrarea în rețele (electrică, gaze, termoficare)

  • Evacuare în rețeaua de 110 kV: noua CET se leagă convenabil de Instalația de 110 kV existentă la CET Sursa-1, bară dublă, 20 de celule, cu integrare puternică în rețeaua de 110 kV (11 linii) și conexiuni spre stațiile Chișinău și Strășeni. Raportul sugerează modernizarea instalației 110 kV (~10 mil. €), fără a fi necesare modificări de fond pentru evacuarea a ~250 MW.
  • Scheme de racordare recomandate: Opțiunea 2 – legături duble (stație gazdă cu bare duble, două transformatoare, două linii radiale) – pentru fiabilitate și redundanță completă; distanțele la 110 kV sunt scurte (cablu ~0,4 km).
  • Aprovizionarea cu gaze: azi, CET Sursa-1 are alimentare la 3 și 6 bar; pentru noile turbine e necesară ridicarea presiunii la 17 bar prin stație de comprimare sau, mai robust, extinderea conductei HP (~3 km) de la magistrală, în conformitate cu standardul ISO 13623 – soluție pe care studiul o consideră cea mai sigură.
  • Combustibil de rezervă: pentru turbinele pe gaze (Tip 2), Diesel nr. 2 este recomandat ca rezervă – tranziție rapidă în câteva minute, stocare facilă on-site; aprovizionarea feroviară cu motorină este uzuală în site-urile Termoelectrica.

Ce arată cifrele)

  • CAPEX: pentru Tip 2, ~342 mil. € (valoare din comparația opțiunilor).
  • Tarife reglementate modelate (anul 2030):
    • Energie electrică: ≈132,69 €/MWh pentru CET Tip 2.
    • Energie termică: ≈52,71 €/MWh pentru CET Tip 2.
  • Profitabilitate: în modul orientat pe căldură, VAN ≈ 250,9 mil. € / RIR ≈ 11,7% (Tip 2) – un profil solid pentru o investiție în infrastructură publică, comparativ cu alternativele.
  • Costul nivelat al căldurii (CNET): ≈40 €/MWh pentru Tip 2 la preț combustibil de referință (GN + emisii) de 50 €/MWh – cel mai bun dintre opțiunile fezabile cu CAPEX moderat.

Traducere practică: tarifele rezultate rămân competitive pentru consumatorul termic, iar producția electrică poate fi adaptată (cond/CHP) fără a penaliza regimul termic – ceea ce reduce riscul de piață.

Stocarea energiei termice (SET)

  • SET dimensionată la ~1.200 MWh (raportul oferă indicativ de ~80.000 m³ volum util pentru un rezervor mare – în practică, implementarea poate fi în unul sau două rezervoare, în funcție de amplasament și fazare).
  • Rol: decuplează producția de la consum, netezește vârfurile de sarcină, scade pornirile/opriri ale unităților și permite optimizarea economică între orele ieftine/scumpe, păstrând confortul termic.

Studiul propune un „coș” diversificat care, împreună cu CET Tip 2, întărește securitatea și reduce expunerea la gaz pe termen lung:

  • DIE – Deșeuri-în-Energie: două linii cu pat fluidizat staționar, total ~108 MWt / ~39,5 MWe – reduc depozitarea la groapă și oferă producție previzibilă de căldură/balansare.
  • Pompe de căldură: unități ~20 MWt (R1234ze, două trepte), pot totaliza ~100 MWt – folosesc surse de căldură la temperaturi joase (ape uzate / ape de suprafață), crescând conținutul „verde” al SACET.
  • Solar termic: câmp de ~14 MWt la ~500 m de CET Sursa-1 (4 ha pe str. Colonița), tehnologie cu plăci plane cu vid înalt (TVP Solar) – potrivit pentru aport estival și de tranziție.
  • Cazane electrice de apă fierbinte: module de 40 MWt (scalabile), utile pentru absorbirea vârfurilor de energie electrică ieftină și conversia lor în căldură.

De ce acest mix? Pentru că SACET are profil sezonier accentuat; DIE și SET asigură „baza” și deplasarea sarcinii, pompele de căldură și solarul reduc combustibilul fosil, iar cazanele electrice oferă flexibilitate pe termen mediu – toate fără a crea dependență de o singură tehnologie.

Calendar

  • Țintă de punere în funcțiune: sezonul 2029/30 (graficul de implementare din raport țintește 2029).
  • Strategie de achiziție: licitație EPC cu pre-calificare (complexitate ridicată, necesar de integrator puternic) + contract O&M dedicat pentru primele sezoane, pentru transfer de know-how și asigurarea performanței.
  • Investiții conexe: modernizarea stației 110 kV (~10 mil. €) și soluția HP gaze (stație de comprimare sau, preferabil, conductă HP ~3 km).

Riscuri & atenuare

  • Gaze naturale / presiune: riscul principal este asigurarea presiunii de 17 barmitigare: proiect conductă HP până la magistrală; proiectare la standard ISO 13623.
  • Mediu și social: raportul include un Plan de atenuare (calitatea aerului, praf, zgomot, sănătatea și siguranța comunității), aliniat la standardele Băncii Mondiale; impacturile sunt în mare parte gestionabile în urban.
  • Securitatea energetică: combustibilul de rezervă Diesel nr. 2 și SET reduc vulnerabilitatea la șocuri de gaz sau întreruperi scurte.

OPINIE INDEPENDENTĂ

  1. Tip 2 este decizia corectă pentru SACET Chișinău. Combină randamente foarte bune în cogenerare cu flexibilitatea cerută de o rețea urbană mare. În plus, profilul economic (VAN/RIR/CNET) e robust și nu presupune CAPEX „greu” de tip turbină unică >280 MW care rigidizează exploatarea.
  2. SET de ~1.200 MWh nu e „nice-to-have”, e piesa strategică: scade costurile marginale, reduce pornirile, face loc SER-urilor termice/electrice și crește reziliența pe frig sau pe vârfuri.
  3. „Coșul” complementar (DIE + pompe de căldură + solar termic + cazane electrice) e corect ca direcție, dar implementarea trebuie fazată smart:
    • DIE: tratat ca infrastructură de deșeuri și energie – cu garanții de aprovisionare și standarde de emisii; altfel, riscul e de subutilizare.
    • Pompele de căldură: prioritar acolo unde există surse de căldură la T joasă (ape uzate), pentru factor de utilizare ridicat.
    • Solar termic: excelent pentru sezon cald/shoulder, cu costuri operaționale minime și aproape zero risc tehnologic (TVP Solar).
    • Cazane electrice: adaugi elasticitate la prețuri mici de energie electrică, dar evit supradimensionarea până nu este clar câtă energie ieftină poate fi „absorbită”.
  4. Condiția de reușită: gaz la presiune corectă + evacuare electrică modernizată + contract EPC/O&M cu KPI de performanță. Asta reduce întârzierile, optimizează recepția și asigură că sarcina termică se respectă la iarnă.

CET Tip 2 la CET Sursa-1 + SET + pachetul „SER & DIE” este o strategie coerentă pentru Chișinău: asigură căldură accesibilă, electricitate flexibilă și tranziție către un SACET mai verde și rezilient, cu riscuri tehnice gestionabile și o fază de implementare clară până în 2029. Dacă ar fi să sintetizez într-un singur îndemn: consolidați rapid conexiunile (gaz/110 kV), lansați EPC cu pre-calificare, securizați SET și demarați primele proiecte complementare (HP & solar termic) – restul se aliniază.

spot_imgspot_img
spot_imgspot_img
spot_img
spot_img

ȘTIRI RECENTE

Energocom preia furnizarea gazelor din 1 septembrie. Tranziția este automată, iar prețul rămâne neschimbat la început

Energocom și Moldovagaz au ajuns la un acord privind semnarea unui contract pe șapte...

Prețurile reglementate FOLO pentru Energocom: varianta finală ANRE, în așteptarea votului

Avem varianta finală a Hotărârii ANRE nr. 517, redactată cu anexă și temei juridic,...

ANRE a publicat proiectul tarifelor fixe și al prețurilor-plafon pentru regenerabile

ANRE a publicat proiectul prin care actualizează tarifele fixe și prețurile-plafon aplicabile producătorilor din...

Ministerul Finanțelor va cere mâine de la Guvern scutiri de taxe pentru proiectul INSPIREE, dedicat renovării energetice a clădirilor publice

Ministerul Finanțelor propune un set de măsuri prin care, în cadrul proiectului „Inițiativa pentru...

SIMILARE

Ministerul Finanțelor va cere mâine de la Guvern scutiri de taxe pentru proiectul INSPIREE, dedicat renovării energetice a clădirilor publice

Ministerul Finanțelor propune un set de măsuri prin care, în cadrul proiectului „Inițiativa pentru...

Deadline în 7 zile: MITP Awards 2025 caută cele mai bune soluții digitale din Moldova

Mai e fix o săptămână până la deadline-ul MITP Awards 2025 – competiția care...

1,4 miliarde lei până în 2027: arhitectura financiară a programului FEERM

Când vorbim despre eficiența energetică în locuințe, discuția nu mai este doar despre facturi...

Sireți câștigă titlul „Energy Management Star Moldova 2025”

Prima ediție a concursului „Energy Management Star Moldova 2025” s-a încheiat, iar rezultatele arată...

Interviu cu Dumitru Dediu despre extinderea Kirsan Energy în Moldova și performanța proiectelor PV

Kirsan Energy anunță intrarea pe piața din Republica Moldova din poziția unui integrator cu...

Analiză: Modificările propuse de Guvern pentru proiectele de eficiență energetică

Ministerul Energiei a publicat pentru consultări un proiect de Hotărâre de Guvern care modifică...

ANRE va aproba marți noul Regulament pentru investițiile din termoenergetic

Marți, 19 august 2025, ANRE va aproba Regulamentul privind planificarea, aprobarea și efectuarea investițiilor...

Simtel începe lucrările EPC la cel mai mare proiect de stocare a energiei din România: BESS Iaz (98,6 MW/196 MWh)

Iată că au început lucrările la proiectul despre care scriam la început de iulie,...