Logo and Ticker
CHISINAU 18/05/2025 22:56
spot_imgspot_img

Analiza Renergy asupra Legii 164/2025: de ce noua arhitectură a pieței e mai bună decât vechiul cadru, taxare dublă la stocare și drumul PZU/PI cu OPEM

Pe 19 august 2025 noua Lege 164/2025 a apărut în Monitorul Oficial și schimbă arhitectura pieței: aduce la nivel de lege ceea ce până acum trăia doar în regulamente, introduce stocarea, agregarea și consumatorul activ, și pregătește terenul pentru piețele spot (PZU/PI) și cuplarea regională. În rândurile de mai jos explicăm limpede, dar nu „îndulcim” aspectele tehnice când de ele depinde siguranța și funcționarea pieței.

Dicționar de abrevieri pentru articol

  • AC — Act de corespundere (document ANRE pentru admiterea în exploatare)
  • ANRE — Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică
  • ANRE (RO) — Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (România)
  • APCSP — Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței
  • AR — Aviz de Racordare
  • ATC — Available Transfer Capacity (capacitate de transfer disponibilă)
  • BESS — Battery Energy Storage System (unitate de stocare cu baterii)
  • CACM — Capacity Allocation and Congestion Management (regulile UE pentru alocare/cuplare)
  • CEC — Comunitate de Energie a Cetățenilor
  • CSE — Comisia pentru Situații Excepționale
  • DD — Tarife de Distribuție (percepute de OD)
  • ENTSO-E — Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport de Energie Electrică
  • EV — Vehicul electric
  • EVSE — E-Mobility Supply Equipment (infrastructură/stație de reîncărcare)
  • FB / FBMC — Flow-Based (Market Coupling) – metodă de cuplare bazată pe fluxuri
  • IU — Instalație de Utilizare
  • IT — Înalta Tensiune
  • JT — Joasă Tensiune
  • LIP — Local Implementation Project (proiect local de implementare a cuplării)
  • ME — Ministerul Energiei
  • MF — Ministerul Finanțelor
  • MO — Monitorul Oficial
  • MT — Medie Tensiune
  • NEMO — Nominated Electricity Market Operator (operator desemnat al pieței spot)
  • OPEM — Operatorul Pieței de Energie M SRL (NEMO în Republica Moldova; filială OPCOM)
  • OPCOM — Operatorul Pieței de Energie Electrică și Gaze Naturale din România SA
  • OD — Operator de Distribuție
  • OS — Operator de Sistem (distribuție)
  • OST / TSO — Operator de Sistem de Transport (Moldelectrica) / Transmission System Operator
  • OUG — Ordonanță de Urgență a Guvernului (România)
  • PDRET — Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (Moldelectrica)
  • PI — Piața Intrazilnică
  • PNIESC — Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice
  • PT — Post de Transformare
  • PZU — Piața pentru Ziua Următoare
  • SDAC — Single Day-Ahead Coupling (cuplarea unică a piețelor „day-ahead” în UE)
  • SIDC — Single Intraday Coupling (cuplarea unică a piețelor intrazilnice în UE)
  • SDÎ — Sistem de Distribuție Închis
  • SLA — Service Level Agreement (acord de nivel de serviciu)
  • SS — Servicii de Sistem (prestate de OST)
  • TL — Tarif de transport – componenta de extragere (aplicată la preluarea energiei din rețea)
  • UE — Uniunea Europeană

Ce aduce nou față de Legea 107/2016

Noua lege comprimă într-un text unic piese care înainte erau risipite prin regulamente și decizii: racordarea și admiterea în exploatare, rolul Actului de corespundere, statutul stocării și al agregării, drepturile consumatorului activ, accesul la piețele PZU/PI și cuplarea conform CACM. Este un pas corect: coerență mai bună pentru operatori, investitori și consumatori, cu condiția să „strângem șuruburile” în normele secundare – altfel rămân zone gri în care practica se rupe în două.

„Mărul discordiei”: art. 72 și racordările prin posturi de transformare (PT)

Textul împarte admiterea în exploatare la racordare în două fluxuri: un flux simplificat (alin. 18) confirmat prin declarația electricianului autorizat și un flux cu control deplin (alin. 19), pe Act de corespundere emis de ANRE. Până aici e clar. Dilema apare din formularea alin. (19) lit. b), unde sintagma „instalație electrică” acoperă atât instalația de racordare (IR), cât și instalația de utilizare (IU). Cum IR este „podul” dintre instalație și rețea, orice racordare care implică un PT (de regulă, element de IR pe MT/IT) migrează logic în regimul Actului de corespundere, chiar dacă Pc ≤ 150 kW. Tehnic vorbind e corect: PT înseamnă protecții, nivel sporit de securitate, acces și mentenanță.

Dar formularea actuală poate genera interpretări divergente „în teren” (unii operatori trimit pe declarație, alții pe Act), de unde blocaje și nervi.

Propunerea noastră de amendament, ca să nu mai existe dubii


„Prin derogare de la alin. (18), racordările care implică instalarea sau modernizarea unui post de transformare (PT) se admit în exploatare doar în baza Actului de corespundere emis de ANRE. Această cerință se aplică indiferent de puterea aprobată/injectată și indiferent dacă instalația de utilizare se încadrează sub sau peste pragurile prevăzute la alin. (18).”

Nota interpretativă ANRE pe care o recomandăm pentru a unifica practica: ori de câte ori racordarea implică un PT — nou, extins sau modernizat — admiterea se face obligatoriu pe Act de corespundere ANRE, chiar dacă Pc e sub pragurile alin. (18). „A implica un PT” înseamnă orice racordare care depinde de existența/instalarea/modificarea unui PT (inclusiv schimbări de schemă, protecții, calcule de scurtcircuit, împământări, control acces). Fluxul simplificat rămâne doar pentru racordări fără PT (JT simple). Documentația minimă pentru Act e clasică: schemă și protecții actualizate, calcule de scurtcircuit, verificări de protecții/automatizări, buletine metrologice, probe la rece/cald.

În oglindă, la art. 78 alin. (19) merită evitată re-definirea rolului Actului de corespundere; recomandăm o trimitere expresă la art. 72(19), ca să nu avem două texte paralele care pot fi citite în mod diferit.

Stocarea: activitate distinctă, dar fără „double charging”

Faptul că stocarea intră explicit în arhitectură e un câștig. Dar trebuie închisă din start ambiguitatea care a născut scandalul din România: „dubla taxare” – tarife de rețea la încărcare și din nou la descărcare. Modelul lor merită reproductibil, inclusiv în ordinea pașilor.

În România, Guvernul a pus bazele prin OUG 134/2024, modificând legea primară pentru a pregăti excluderea energiei stocate & reintroduse din sfera tarifelor de „consum final”. Apoi, pe 8 iulie 2025, ANRE a aprobat Ordinul 56/2025 cu Normele metodologice: textul enumeră explicit tarifele neaplicabile energiei reintroduse după stocare (de ex. transport – componenta de extragere, serviciile de sistem, distribuție), stabilește obligații de raportare și proceduri unitare la operatori; a fost publicat în M.O. nr. 649/10.07.2025. În aceeași zi, regulatorul a comunicat oficial eliminarea dublei taxări pentru a accelera investițiile în BESS. Știrea a fost preluată pe larg de presa de specialitate.

Pentru Moldova, recomandarea noastră este identică în logică: legea primară trebuie să spună clar că energia stocată & reintrodusă nu este tratată ca „consum final” la tarife, iar normele ANRE să includă o listă închisă de tarife exceptate, cu definiri operaționale (drepturi de ofertare, participarea la echilibrare/servicii de sistem, profil de dezechilibru specific stocării). Această claritate face proiectele bancabile și evită litigii.

Prosumatorii și comparația utilă cu Germania: „nu ești neplătit doar pentru că ai o centrală mai mare”

În spațiul public mai apar temeri că un prosumator ar putea să nu fie plătit pentru energia livrată doar pentru că puterea centralei depășește un „plafon”.

Germania ne oferă un exemplu destul de clar: nu se refuză plata pe acest criteriu; se ajustează doar nivelul sprijinului pe tranșe de putere și pe regim („partial feed-in” vs „full feed-in”). La 4 august 2025, Bundesnetzagentur a publicat tarife actualizate pentru ≤1 MW (de exemplu, 0,0786 €/kWh la <10 kW cu excedent injectat și 0,1247 €/kWh la „full feed-in”; alte valori pentru 40 kW/100 kW, inclusiv prime de piață), cu degresie semestrială. Noutatea sensibilă ține de condiții de piață: în noul „Solar Peak Act”, sistemele >2 kW puse în funcțiune de la finele lui februarie nu primesc compensare în perioadele cu prețuri negative; dacă există smart-meter, orele pierdute se recuperează la finalul perioadei de sprijin.

Lecția pentru noi este că regulile trebuie să fie predictibile și legate de semnale de piață (de ex. prețuri negative), nu de plafonul de putere al centralei în sine. Dacă vom suspenda temporar plata, să fie clar de ce, când și cum se recuperează (unde e cazul).

Piețele pe termen scurt și cuplarea regională: OPEM, PZU/PI și jaloanele de „go-live”

Arhitectura pentru PZU/PI este desenată, iar OPEM (filială OPCOM) este operatorul pieței și NEMO al Moldovei. ANRE i-a acordat licența pe 19 martie 2024; procedurile operaționale au intrat în vigoare la 28 ianuarie 2025. Pe 30 iunie 2025, OPEM a fost aprobat ca NEMO pentru cuplarea internațională a PZU/PI (confirmare publică în spațiul instituțional și media). În paralel, Republica Moldova s-a alăturat LIP (Local Implementation Project) pentru SDAC/SIDC la 27 decembrie 2024, împreună cu Moldelectrica și omologii regionali.

Ce urmează ține de execuție: un calendar public cu etape, teste de acceptanță, interfețe tehnice Moldelectrica–OPEM–TSO-uri din SEE și reguli de piață actualizate. Fără aceste jaloane, există riscul unui „gol operațional”, chiar dacă legea spune „da”.

Schimbarea furnizorului în ≤24h, date și agregare: frânghia fină dintre ambiție și realitate

Ținta de 24h până în 2026 este binevenită, dar imposibilă fără un data hub funcțional. Asta înseamnă formate API, citire finală standard, roluri clare între OS/OST/NEMO, SLA cu sancțiuni pentru nerespectare și aliniere cu regimul datelor cu caracter personal. La agregare, două șuruburi sunt esențiale: definirea unui „micro-agregator” (după putere agregată și/sau număr de puncte) și maparea responsabilității dezechilibrului (agregator vs. furnizor), ca să nu transferăm riscul unde nu trebuie.

La încărcarea EV, mersul european este clar: serviciu de reîncărcare, nu vânzare clasică de energie. Dar practica cere un ghid unitar (tarifar, fiscal, metrologic) pentru afișarea prețurilor la stații, măsurare conformă și tratarea coerentă a TVA și a tarifelor de rețea – altfel bancabilitatea rămâne în ceață.

Ce e, obiectiv, mai bun ca înainte – și ce corectăm rapid

Față de vechiul cadru, Legea 164/2025 aliniază Moldova la Clean Energy Package, legitimează clar stocarea și agregarea, deschide piețe spot cu NEMO desemnat, întărește drepturile consumatorilor și pune pe masă lecțiile crizei 2022–2024. Toate acestea sunt „plus” curat. Dar pentru a transforma plusul în funcționare fără bătăi de cap, trebuie închise trei capitole: (1) să scriem negru pe alb că orice racordare cu PT se admite numai pe Act de corespundere, indiferent de putere; (2) să eliminăm „dubla taxare” la stocare pe modelul României (lege + norme cu listă închisă de tarife neaplicabile); (3) să publicăm un calendar ferm pentru PZU/PI & cuplare și să fixăm data hub-ul cu reguli și SLA reale. Abia atunci direcția bună a legii devine și operațională.

Redacția renergy.md va urmări publicarea normelor și va documenta implementarea pe teren — cu exemple, comparații regionale (România, UE) și feedback de la operatori, furnizori, investitori și comunitățile de consumatori. Dacă aveți observații, cazuri concrete sau propuneri de amendamente, vă invităm să ni le trimiteți: le vom integra în actualizările următoare ale analizei.

spot_imgspot_img
spot_imgspot_img
spot_img
spot_img

ȘTIRI RECENTE

Energocom preia furnizarea gazelor din 1 septembrie. Tranziția este automată, iar prețul rămâne neschimbat la început

Energocom și Moldovagaz au ajuns la un acord privind semnarea unui contract pe șapte...

Prețurile reglementate FOLO pentru Energocom: varianta finală ANRE, în așteptarea votului

Avem varianta finală a Hotărârii ANRE nr. 517, redactată cu anexă și temei juridic,...

ANRE a publicat proiectul tarifelor fixe și al prețurilor-plafon pentru regenerabile

ANRE a publicat proiectul prin care actualizează tarifele fixe și prețurile-plafon aplicabile producătorilor din...

Ministerul Finanțelor va cere mâine de la Guvern scutiri de taxe pentru proiectul INSPIREE, dedicat renovării energetice a clădirilor publice

Ministerul Finanțelor propune un set de măsuri prin care, în cadrul proiectului „Inițiativa pentru...

SIMILARE

Ministerul Finanțelor va cere mâine de la Guvern scutiri de taxe pentru proiectul INSPIREE, dedicat renovării energetice a clădirilor publice

Ministerul Finanțelor propune un set de măsuri prin care, în cadrul proiectului „Inițiativa pentru...

Deadline în 7 zile: MITP Awards 2025 caută cele mai bune soluții digitale din Moldova

Mai e fix o săptămână până la deadline-ul MITP Awards 2025 – competiția care...

1,4 miliarde lei până în 2027: arhitectura financiară a programului FEERM

Când vorbim despre eficiența energetică în locuințe, discuția nu mai este doar despre facturi...

Sireți câștigă titlul „Energy Management Star Moldova 2025”

Prima ediție a concursului „Energy Management Star Moldova 2025” s-a încheiat, iar rezultatele arată...

Interviu cu Dumitru Dediu despre extinderea Kirsan Energy în Moldova și performanța proiectelor PV

Kirsan Energy anunță intrarea pe piața din Republica Moldova din poziția unui integrator cu...

Analiză: Modificările propuse de Guvern pentru proiectele de eficiență energetică

Ministerul Energiei a publicat pentru consultări un proiect de Hotărâre de Guvern care modifică...

Studiu de fezabilitate: se pregătesc schimbări la CET1 – centrală CCGT 250 MWe/180 MWt, cu stocare termică integrată

În cadrul celui de-al doilea Proiect de îmbunătățire a eficienței sistemului de alimentare centralizată...

ANRE va aproba marți noul Regulament pentru investițiile din termoenergetic

Marți, 19 august 2025, ANRE va aproba Regulamentul privind planificarea, aprobarea și efectuarea investițiilor...

Simtel începe lucrările EPC la cel mai mare proiect de stocare a energiei din România: BESS Iaz (98,6 MW/196 MWh)

Iată că au început lucrările la proiectul despre care scriam la început de iulie,...