Moldova a intrat în faza a doua a tranziției energetice: după prima licitație de 165 MW, urmează runda în care intră oficial în joc bateriile. Regulamentul pus la punct de Ministerul Energiei nu mai vorbește doar despre panouri și turbine, ci și despre cum ținem curba de producție în echilibru pe tot parcursul zilei. Asta înseamnă licitații mai bine „șlefuite” și proiecte care livrează energie atunci când sistemul are nevoie, nu doar când bate vântul sau strălucește soarele.
Proiectul de modificare a Regulamentului este în consultare publică până la 30 septembrie, pe platforma oficială a Cancelariei de Stat. Dosarul a fost încărcat de Ministerul Energiei, iar etapa curentă este „Spre aprobare în Guvern” (23–30 septembrie).
Prima noutate e simplă: licitațiile pot cere, explicit, instalarea de baterii. Nu ca „opțiune frumoasă”, ci ca regulă a jocului, atunci când sistemul o cere. Astfel, proiectele câștigătoare nu promit doar capacitate instalată, ci și energie utilă în orele de vârf.
A doua noutate ține de claritate. Documentele de licitație explică mai limpede ce trebuie depus și când, iar termenele pentru întrebări și răspunsuri nu se mai lungesc la nesfârșit. Toți ofertanții văd aceleași clarificări, în același timp. E un pas în plus pentru încredere și șanse egale.
A treia schimbare e despre ritm. După anunțarea câștigătorilor și publicarea hotărârii, semnarea contractelor cu cumpărătorul central devine mai rapidă, pentru ca investițiile să intre în teren, nu să rămână pe hârtie.
Guvernul a aprobat un plan pe două etape: pregătirea documentației, lansarea anunțurilor și depunerea ofertelor, apoi evaluarea și deciziile finale. Pe zona eoliană, proiectele vor veni la pachet cu baterii; pe zona solară, accentul rămâne pe prețuri competitive și timpi de livrare. Calendarul orientativ plasează startul în trimestrul IV din 2025 și finalizarea selecției până în vara lui 2026.
Fără stocare, sistemul dă cu plus la prânz și cu minus seara. Bateriile netezesc ziua energetică: păstrează surplusul și îl dau înapoi când consumul urcă. Pentru investitori, nu e doar o obligație, e și un mod de a-și proteja veniturile într-o piață tot mai volatilă. Pentru consumatori, înseamnă mai puține oscilații și, în timp, prețuri mai așezate.
Schema de sprijin rămâne competitivă: statul nu stabilește câștigătorii „la ochi”, ci după ofertă și reguli publice. Contractele sunt pe termen lung, cu prețuri stabilite prin licitație și mecanisme de indexare prevăzute în documente. Pe românește: cine promite bine și poate livra, câștigă; cine întârzie, își asumă.
> pentru investitori
Mesajul cheie: veniți pregătiți. Documentația e mai clară, dar nu mai iartă improvizația. Proiectele cu stocare trebuie gândite cap-coadă: tehnic, financiar, logistic. Terenul și avizele rămân importante, însă acum contează și strategia pentru orele „grele” ale sistemului. Un mix sănătos între costul bateriilor, eficiența tehnică și un grafic realist de punere în funcțiune va face diferența.
> pentru public
Pentru cei de acasă, schimbarea nu se vede în tabele, ci în stabilitatea rețelei. Mai multe proiecte se traduc în mai multă energie locală. Bateriile ajută ca această energie să conteze și seara, nu doar pe la prânz. Pe termen mediu, odată ce proiectele intră în producție, presiunea pe importuri scade.
Acum un an vorbeam despre primele ședințe ale Comisiei de licitații și despre startul unei competiții noi pentru Moldova. Între timp, 165 MW au fost adjudecați, primii 60 MW solari produc deja, iar Guvernul pune pe roate următoarea rundă, cu stocare în prim-plan.
În tabelele de sinteză și în comparativul dintre versiuni se vede schimbarea de accent: licitațiile nu mai privesc doar centralele pe surse regenerabile, ci includ, atunci când sistemul o cere, proiecte care vin la pachet cu baterii. Definițiile se curăță, termenele pentru clarificări se strâng, iar două momente-cheie ale procesului se deschid pentru publicul de investitori. Regulamentul mută greutatea de pe „cât instalăm” pe „cum integrăm” și marchează asta direct în obiect și în pașii procedurali.
Față de vechea redactare, dispare ideea de „hibrid” cu surse convenționale, rămâne focusul pe regenerabile și, la nevoie, pe stocare. Comisia de licitație adaugă explicit principiul transparenței, predă dosarele către Ministerul Energiei pentru păstrare pe cinci ani și publică răspunsurile la clarificări ca să aibă toți ofertanții aceeași informație, în același timp. După publicarea hotărârii în Monitorul Oficial, contractarea cu cumpărătorul central se face mai repede, ca proiectele să intre în teren, nu să rămână blocate în birocrație.
Recomandările venite pe parcurs conturează bine așteptările din piață. Institutul Național de Cercetări Economice a împins pentru termene ferme de racordare și pentru un mecanism de apel cu sancțiuni, dar Guvernul a lăsat aceste chestiuni în actele sectoriale, nu în Regulament. Asociația Businessului European a cerut reguli mai clare despre conflictul de interese și o deschidere mai mare a ședințelor, iar autorii au preluat parțial aceste idei, inclusiv prin acceptarea observatorului propus de Delegația UE. Consiliul Concurenței a cerut notificarea simplificată a modificărilor schemei de sprijin și o estimare mai atentă a impactului, lucruri pe care Ministerul le-a pus în mișcare. Alte propuneri, precum schimbarea terminologiei SRE sau detalierea exhaustivă a garanțiilor chiar în Regulament, au fost notate, dar nu au schimbat arhitectura de bază.
În esență, tabelele arată o repoziționare sănătoasă: reguli mai clare, mai multă transparență, ritm procedural mai alert și stocarea trecută din notă de subsol în capitol de bază. E un pas care menține competiția, dă predictibilitate investitorilor și conectează licitațiile la nevoile reale ale rețelei.