Logo and Ticker
CHISINAU 18/05/2025 22:56
Q Group Banner

Românii de la REI Grup deschid birou la Chișinău pentru fonduri UE

SURSĂREI Grup

REI Grup, grup de consultanță din România specializat în atragerea de fonduri europene și ajutoare de stat, anunță deschiderea primului birou de profil din Republica Moldova, la Chișinău. Compania își leagă extinderea de creșterea volumului de finanțări și instrumente disponibile pentru investiții și dezvoltare în următorii ani, pe fundalul parcursului european al Republicii Moldova și al țintei de aderare indicată în comunicat pentru orizontul 2030.

REI își prezintă „amprenta” de grup prin câteva repere: o echipă de peste 80 de consultanți, prezență în peste 12 orașe din România, peste 2.500 de beneficiari și proiecte de investiții care, cumulat, depășesc 1 miliard de euro. Din perspectiva companiei, acest tip de expertiză devine relevantă pentru Moldova într-un moment în care mecanismele de finanțare se diversifică – de la granturi, la garanții, cofinanțări și scheme de ajutor de stat care cer proiecte robuste, cu structură financiară clară.

În comunicat, Roxana Mircea, managing partner REI Grup, explică decizia de extindere ca rezultat al discuțiilor purtate la Chișinău cu specialiști din „sectoare cheie” ale Guvernului și ca o mișcare de poziționare pentru următorul val de investiții:

RENERGY

„Am decis să ne extindem prezența și în Republica Moldova, cu expertiza acumulată în cei peste 15 ani de activitate în consultanță de afaceri și atragere de fonduri nerambursabile. După discuțiile purtate în vizita la Chișinău, cu specialiști din sectoare cheie ale Guvernului, am ajuns la concluzia că trebuie sprijinită direcția vecinilor noștri spre calea europeană, iar oportunitățile pe care le vedem la orizont ne fac să fim optimiști. Un birou REI la Chișinău ne va ajuta să înțelegem mult mai bine dorințele și nevoile companiilor și autorităților publice de aici”, a declarat Roxana Mircea.

REI afirmă că demersurile pentru intrarea pe piață au început în a doua jumătate a anului trecut, iar din ianuarie au fost inițiate formalitățile de înregistrare a entității locale și recrutarea de experți. În același tablou, comunicatul menționează că, în ianuarie, o delegație formată din 10 companii din România – din consultanță, software/IT, logistică, formare profesională și alte domenii – ar fi avut întâlniri la Chișinău cu miniștri și secretari de stat pentru a contura un cadru de colaborare în perioada următoare.

REI plasează extinderea și în contextul unei dinamici patronale și de business între România și Republica Moldova, amintind că Uniunea Națională a Patronatului Român (UNPR) a deschis recent o filială la Chișinău și că REI este membră UNPR din 2023.

„Harta” de finanțare indicată de REI: de la proiecte de 10 milioane euro la scheme pentru industrie și programe sociale

Nucleul comunicatului este, practic, o listă de uși de finanțare pe care REI le consideră relevante în perioada imediat următoare și în anii care vin. Mesajul central este că Republica Moldova începe să funcționeze tot mai mult într-o arhitectură europeană de finanțare în care grantul clasic rămâne important, dar crește greutatea instrumentelor financiare – garanții, equity/quasi-equity, cofinanțări – care cer un alt tip de pregătire a proiectelor.

1) Proiecte mari, de minimum 10 milioane euro: apelul de tip „Call for Expressions of Interest” (EFSD+)
REI indică drept oportunitate imediată apelul în care companiile ce vizează investiții de minimum 10 milioane euro în Republica Moldova trebuie să depună o scrisoare de intenție până cel târziu în luna martie. Finanțarea este prezentată ca fiind asociată EFSD+ (European Fund for Sustainable Development Plus) și este descrisă explicit ca nefiind un „grant nerambursabil clasic”. În logica EFSD+, sprijinul poate veni prin garanții pentru credite, equity și quasi-equity și prin facilitarea accesului la cofinanțare via instituții financiare internaționale.

REI enumeră și logica de politică publică asociată acestor investiții: stimularea dezvoltării economice, transfer de know-how și tehnologii, crearea de locuri de muncă, integrarea în lanțuri valorice regionale, susținerea tranziției verzi și digitale și alinierea la Planul de Creștere al Republicii Moldova și politicile UE. Domeniile eligibile indicate includ agricultura/agri-food și dezvoltare rurală, sănătate și științe ale vieții, energie și tranziție verde, infrastructură și conectivitate, IT/digitalizare și cercetare aplicată, producție avansată și industrializare.

Comunicatul punctează și câteva condiții tehnice: valoarea minimă a proiectului de 10 milioane euro, contribuție proprie minimă de 15%, posibilitatea ca proiectele sub prag să fie depuse doar în consorții sau parteneriate strategice, plus un proces competitiv în două etape, cu depunere prin platforma EU Survey și condiționare de evaluare financiară și de risc. REI menționează și faptul că bugetul este alocat la nivel de portofoliu EFSD+, fără plafon fix per apel.

2) Schema regională de ajutor de stat: 100 milioane euro pentru industriile prelucrătoare
A doua oportunitate majoră menționată este schema de ajutor de stat regional pentru investiții în industria prelucrătoare, cu un sprijin financiar total de 100 milioane euro. REI descrie mecanismul într-o formulă mixtă: sprijin prin scutiri parțiale de la plata impozitului pe venit (75%) și sprijin sub formă de grant (25%), fără a depăși cumulativ 60% din valoarea investiției. În comunicat apare și o limitare per aplicant: maximum 10 milioane lei moldovenești, iar REI estimează aproximativ 200 de întreprinderi beneficiare.

Lista sectoarelor eligibile este largă și acoperă, între altele, industria alimentară, morărit, textile și confecții, tăbăcire și finisare piei, prelucrarea lemnului, hârtie și produse din hârtie, produse de cocserie și din prelucrarea țițeiului, substanțe și produse chimice, farmaceutice, cauciuc și mase plastice, construcții metalice și produse din metal, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, mașini/utilaje/echipamente, mobilă.

3) Fondul Social European Plus (FSE+) și componenta EaSI: finanțare pentru ocupare, educație, incluziune
REI aduce în discuție și dimensiunea socială a finanțărilor, menționând că, din 2024, Republica Moldova a devenit țară asociată FSE+ și participă la componenta EaSI (Employment and Social Innovation). Mesajul este că organizațiile din Moldova pot accesa fonduri și colabora în proiecte europene orientate spre ocupare, educație și incluziune socială. În același comunicat, FSE+ este descris ca un program UE de investiții în oameni, iar EaSI ca o componentă dedicată ocupării și inovării sociale.

„Miliarde până în 2030”: pachete de sprijin și proiecte de infrastructură, inclusiv interconectări energetice

REI își întărește argumentul de oportunitate printr-un cadru mai larg de sprijin european și bilateral. Comunicatul menționează fonduri nerambursabile din partea României și a altor state membre UE, plus faptul că Parlamentul European și statele membre ar fi convenit un acord temporar care prevedea o majorare cu 100 milioane euro a bugetului de sprijin pentru Mecanismul de Reformă și Creștere pentru Moldova.

În același registru, sunt amintite anunțuri potrivit cărora Republica Moldova ar urma să primească peste 500 milioane euro sub formă de granturi și 1,5 miliarde euro sub formă de împrumuturi cu dobândă redusă pentru proiecte de dezvoltare. Mecanismul de Reformă și Creștere este descris ca instrument de finanțare a dezvoltării economice, cu sprijin pentru circa 25.000 de întreprinderi și finanțarea unor proiecte mari de infrastructură, precum șoseaua de centură a Chișinăului, poduri peste Prut și, relevant pentru energie, interconectarea cu UE prin finalizarea și construirea unor linii electrice. Pentru proiecte mai mici, comunicatul indică derularea finanțărilor prin Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului.

REI amintește și efectele economice așteptate ale integrării treptate în piața unică: libera circulație a mărfurilor, conexiuni comerciale și de transport, integrare pe piața energetică și digitală a UE și acces la zona unică de plăți în euro SEPA.

Argumentul fiscal: ce elemente din regimul Moldovei pune REI pe masă

Un capitol consistent din comunicat este dedicat fiscalității, prezentată ca un avantaj competitiv față de România pentru anumite tipuri de investiții. REI indică impozitul pe profit de 12% pentru persoane juridice și 12% pentru persoane fizice, dar menționează și cote mai mici în situații specifice: 7% pentru fermieri, 6% pentru rezidenți ai Zonelor Economice Libere și 3% pentru rezidenți ai Portului Internațional Giurgiulești. Este menționată și posibilitatea aplicării unui impozit de 4% din venituri (în loc de 12% pe profit) până la un anumit plafon de cifră de afaceri și fără a fi plătitor de TVA.

Pentru sectorul IT, REI subliniază regimul Moldova IT Park, unde rezidenții pot plăti un impozit unic de 7% din venituri care înlocuiește majoritatea impozitelor clasice, inclusiv profit și contribuții sociale. La TVA, comunicatul indică rata standard de 20%, cu situații în care poate fi 8% sau 0% pentru anumite bunuri/servicii (exemplul dat fiind exportul), și notează că în 2026 pragul de înregistrare obligatorie TVA este de 1,5 milioane MDL cifră de afaceri în 12 luni.

Cine este REI Grup, conform prezentării din comunicat

REI Grup menționează că include REI Finance Advisors, REI International Consulting și Touched Marketing și că este activ în elaborarea, implementarea și monitorizarea proiectelor de investiții prin fonduri europene nerambursabile și scheme de ajutor de stat. Compania afirmă că, potrivit datelor din 2025, are peste 3,8 milioane euro cifră de afaceri pe consultanță la nivel de grup, se poziționează în topul firmelor de profil din România și menține o rată de succes declarată de 98%, cu peste 2.500 de clienți și peste 2.500 de proiecte implementate. De asemenea, comunicatul insistă pe experiența de peste 15 ani și pe capacitatea echipei de a gestiona relația cu autoritățile publice și companiile private, inclusiv multinaționale și companii antreprenoriale.

Q Group Banner
spot_imgspot_img
Q Group Banner

ȘTIRI RECENTE

La Cociulia a fost lansată prima comunitate de energie regenerabilă din Moldova

Avem oficial prima comunitate de energie din surse regenerabile, iar Ministerul Energiei spune că...

Săptămâna viitoare, la Chișinău: Forum despre liberalizarea pieței gazelor, înainte de deschiderea pieței la 1 aprilie 2026

Săptămâna care vine, la Chișinău, liberalizarea pieței gazelor intră în „zona de detalii”: ce...

ACTUALIZARE | CET-Nord explică de ce a cerut majorarea tarifului reglementat la energia termică pentru 2026

Astăzi, 9 februarie 2026, atât S.A. „CET-Nord”, cât și S.A. „Termoelectrica” au depus la...

Termoelectrica vrea să ajusteze tarifele la căldură și prețul la energia electrică

Termoelectrica a depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) un demers de...

SIMILARE

La Cociulia a fost lansată prima comunitate de energie regenerabilă din Moldova

Avem oficial prima comunitate de energie din surse regenerabile, iar Ministerul Energiei spune că...

Săptămâna viitoare, la Chișinău: Forum despre liberalizarea pieței gazelor, înainte de deschiderea pieței la 1 aprilie 2026

Săptămâna care vine, la Chișinău, liberalizarea pieței gazelor intră în „zona de detalii”: ce...

ACTUALIZARE | CET-Nord explică de ce a cerut majorarea tarifului reglementat la energia termică pentru 2026

Astăzi, 9 februarie 2026, atât S.A. „CET-Nord”, cât și S.A. „Termoelectrica” au depus la...

Termoelectrica vrea să ajusteze tarifele la căldură și prețul la energia electrică

Termoelectrica a depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) un demers de...

UPDATE | Intemperii și avarii în rețele: mii de gospodării au rămas fără curent

Intemperiile din 4–8 februarie au produs deranjamente în rețelele de distribuție, cu deconectări neprogramate...

Moldova ajunge la 85% pe planul de energie pentru UE și își resetează foaia de parcurs 2026–2029

Ca țară, Moldova raportează un nivel de realizare de aproximativ 85% pentru acțiunile din...

Mii de familii au rămas fără curent în toată țara

Pe 5 februarie 2026, în mai multe zone ale Republicii Moldova au apărut perturbări...

Energocom a cumpărat aproape jumătate de TWh în ianuarie, cu 70 milioane de euro

Avem deja datele publicate de Energocom pentru ianuarie 2026, așa că punem cap la...

Nodul energetic Purcari și boom-ul stocării în 2026: interviu cu Romeo Lopotenco, Q Group

În 2026, stocarea energiei iese din zona de „proiect de nișă” și intră în...