Moldova începe 2026 cu un „dosar” de reforme energetice care a urcat-o, pentru al doilea an consecutiv, pe primul loc în Comunitatea Energetică la capitolul măsuri ce susțin integrarea în piața energetică a Uniunii Europene. Mesajul a fost transmis de directorul Secretariatului Comunității Energetice, Artur Lorkowski, în Parlamentul Republicii Moldova, în timpul vizitei sale la Chișinău din 19 februarie 2026.
Dincolo de clasament, lista de lucru pentru acest an este una de execuție: pași spre cuplarea la piața internă de electricitate a UE, întărirea regulilor și instrumentelor de siguranță a alimentării cu energie (după blackout-ul național din ianuarie 2026) și pregătirea unui mecanism de preț al carbonului compatibil cu EU ETS.
În sectorul gazelor, Secretariatul arată că cele mai vizibile schimbări au venit după criza din 2021–2022, când șocurile de aprovizionare au expus riscurile dependenței de un singur furnizor. În aprilie 2026, Moldova urmează să deschidă piața gazelor pentru consumatorii mari — care reprezintă peste 50% din cererea națională — măsură care ar trebui să crească presiunea concurențială, cu menținerea unor protecții pentru consumatorii vulnerabili.
Pentru ca prețurile să se formeze mai competitiv, un punct tehnic devine esențial: operaționalizarea completă a fluxului revers pe conducta Transbalcanică. Secretariatul Comunității Energetice și Comisia Europeană lucrează împreună cu țările implicate pentru a crește atractivitatea comercială a rutei, astfel încât aceasta să poată aduce volume suplimentare către regiune înainte de următorul sezon de încălzire.
Pe electricitate, Moldova a bifat în 2025 un prag care schimbă calendarul: transpunerea integrală a „pachetului de integrare” pentru sector. Următorul pas este cuplarea la piața internă de electricitate a Uniunii Europene chiar înainte de aderare, condiționată de o verificare a Comisiei Europene, așteptată să înceapă în 2026.
Tot în electricitate, blackout-ul la nivel național din ianuarie 2026 a expus vulnerabilități în siguranța alimentării. În lectura Secretariatului, episodul apasă accelerația pe cuplarea de piață: conectarea efectivă ar permite acces mai mare la fluxuri de energie dinspre UE și, implicit, o plasă de siguranță mai bună în perioade critice.
Pe lângă piață, infrastructura rămâne o condiție. Secretariatul indică avansarea proiectelor transfrontaliere, în special cu România, ca direcție necesară pentru o alimentare mai robustă. În paralel, sunt menționate soluții de funcționare „de zi cu zi”: acces mai facil la licitații lunare de electricitate cu parteneri din UE și creșterea lichidității pe piețele day-ahead și intraday din Moldova — segmentele unde energia se tranzacționează aproape de momentul livrării.
Aceste piețe pe termen scurt contează și pentru investiții, mai ales pentru regenerabile. Secretariatul subliniază că piețe funcționale cresc încrederea investitorilor și susțin instalarea de capacități noi prin mecanisme competitive. Ca reper, Moldova a lansat cu succes a doua rundă de licitații pentru energie regenerabilă în decembrie 2025.
Capitolul care intră direct în calculele comerciale este carbonul. Lorkowski spune că un mecanism de preț al carbonului aliniat la EU ETS ar întări semnalele de preț în favoarea energiei curate. Contextul este CBAM: mecanismul european a început să introducă, din ianuarie 2026, costuri legate de carbon pentru exporturile de electricitate ale Moldovei către UE. În acest cadru, alinierea la EU ETS ar putea reduce expunerea la aceste costuri și ar apropia Moldova de o posibilă recunoaștere, de către UE, a unui sistem echivalent de preț al carbonului.
