Ministerul Energiei a pus în consultare publică proiectul de hotărâre pentru aprobarea Strategiei energetice a Republicii Moldova până în 2050. Documentul anunță abrogarea strategiei din 2013 și fixează direcții clare pentru securitatea energetică, decarbonizare și modernizarea piețelor până la neutralitate climatică, cu o fereastră de consultare inițială de 10 zile lucrătoare.
Nota pleacă de la un diagnostic dur, dar exact: Moldova își acoperă doar 23,06% din necesarul energetic din surse interne (date pentru 2023), rămâne puternic expusă volatilității prețurilor internaționale și riscurilor geopolitice și nu controlează o parte a infrastructurii din regiunea transnistreană. În paralel, PIB-ul pe locuitor se situează la 29% din media UE, iar deficitul comercial este alimentat masiv de importurile de energie. Toate acestea reclamă reducerea dependenței, accelerarea investițiilor și reforme de piață pe energie electrică și gaze.
Pe plan extern, strategia aliniază țara la obiectivele și legislația UE – de la Pachetul „Energie curată” și Green Deal, la „Fit for 55” și REPowerEU – precum și la angajamentele climatice. Moldova și-a asumat până în 2030 pondere minimă 27% regenerabile în consumul final brut, reducerea emisiilor cu 68,6% față de 1990 și menținerea consumului intern brut de energie sub 3000 ktep. În plus, PNIEC 2025–2030 a fost aprobat prin HG nr. 86/2025 și fixează măsurile pe termen scurt, în timp ce noua Strategie deschide orizontul de după 2030, până la neutralitate climatică în 2050.
Direcția mare este o tranziție energetică profundă: securitate prin diversificarea surselor și rutelor, decarbonizare accelerată prin valorificarea solarului, eolianului, biomasei și cogenerării de înaltă eficiență, eficiență energetică în toate sectoarele și digitalizare prin rețele inteligente, contorizare avansată, platforme ADMS/HES și apariția agregatorilor energetici. Strategia deschide ușa și pentru noi surse precum energia nucleară, geotermală și hidrogenul verde, cu instalare de electrolizoare și măsuri pentru o piață funcțională a hidrogenului. Un pilon aparte este infrastructura integrată gaz–electricitate, menită să crească reziliența sistemului.
Pe rezultatele de sistem, documentul proiectează ca 85% din producția locală de electricitate în 2050 să fie din surse fără emisii de carbon, iar circa 90% din necesarul național de electricitate să fie acoperit din resurse interne regenerabile. În paralel, reducerea intensității energetice și performanța energetică a clădirilor ar urma să taie pierderile și consumul final, inclusiv prin trecerea la încălzire electrică durabilă.
Moldova a făcut pași legislativi importanți odată cu aderarea la Comunitatea Energetică și Acordul de Asociere, iar în 2024 a fixat în Constituție obiectivul de aderare la UE. Cu toate acestea, subinvestițiile istorice în producție și rețele, reformele incomplete ale piețelor și lipsa controlului asupra unei părți din infrastructură au menținut o vulnerabilitate structurală. Strategia 2050 își propune să corecteze această traiectorie și să lege tranziția energetică de convergența economică.
Nota de fundamentare estimează aproximativ 43 miliarde euro investiții totale necesare până în 2050. Sumele sunt împărțite astfel: aproximativ 8,5 miliarde euro pentru capacități noi de producere a energiei electrice din surse regenerabile, 9,1 miliarde euro pentru renovarea clădirilor și trecerea la încălzire electrică durabilă, 5,5 miliarde euro pentru decarbonizarea și modernizarea încălzirii centralizate, iar aproximativ 17,5 miliarde euro pentru electrificarea transporturilor și infrastructură verde. Restul acoperă eficiență energetică, digitalizare, hidrogen, stocare și cercetare–dezvoltare.
La capitolul surse de finanțare, documentul mizează pe mobilizarea fondurilor europene, atragerea investițiilor private, un fond de renovare energetică pentru clădiri (inclusiv modelul SuperESCO pentru sectorul public), precum și pe instrumente de piață, posibile mecanisme de taxare a carbonului și sprijin pentru consumatorii vulnerabili. După aderarea la UE, se indică utilizarea fondurilor disponibile statelor membre pentru accelerarea tranziției. Nota subliniază și necesitatea unei planificări bugetare multianuale coerente.
Modelările din nota de fundamentare arată economii de peste 4 miliarde euro doar din reducerea consumului de gaze naturale și o scădere de circa 30% a costurilor de operare și mentenanță. Economiile anuale cresc gradual, de la aproximativ 355 milioane euro în 2030 la peste 1 miliard euro în 2050. Pe ansamblu, implementarea strategiei ar adăuga circa 2% la creșterea anuală a PIB. Documentul estimează 35–40 de mii de locuri de muncă noi până în 2050 în instalații regenerabile, eficiență, digitalizare și servicii de rețea.
Pe mediu, traiectoria propusă coboară emisiile totale la aproximativ 1 milion tonă CO₂ echivalent în 2050, o scădere drastică față de 1990. Accentul pe regenerabile locale și electrificare reduce importurile și riscurile sistemice, iar măsurile sociale țintesc protecția consumatorilor vulnerabili, subvenții pentru eficiență și programe de recalificare.
Implementarea cere coordonare interinstituțională întărită, capacități sporite de planificare, analiză economică și reglementare, mecanisme moderne de guvernanță energetică și structuri noi pentru monitorizare și raportare. Din perspectiva cadrului legal, aprobarea hotărârii nu implică modificări imediate ale legislației și nu necesită măsuri normative suplimentare pentru transpunere; proiectul urmează expertiza juridică, iar documentele sunt publicate pe portalul de transparență decizională.