Guvernul se pregătește să implementeze un nou sistem de compensații pentru energia utilizată în gospodării, menite să protejeze consumatorii casnici de șocurile creșterii prețurilor la energie. Ministerul Muncii și Protecției Sociale, condus de Alexei Buzu, susține că noile compensații vor fi mai bine calibrate pentru a ajunge la cei care au cea mai mare nevoie.
Am analizat noile calcule propuse de Guvern și ridicăm mai multe semne de întrebare.
În teorie, Guvernul urmează să distribuie compensațiile sub formă de plată monetară, astfel încât gospodăriile casnice să își poată achita facturile la energie în funcție de sursa principală de încălzire. Se promit sume fixe pentru consumatorii cu venituri mici, iar pentru cei cu venituri mai mari, se aplică o formulă diferențiată, care ajustează valoarea compensației în funcție de venitul global lunar al gospodăriei (VGL) și de nivelul minim de cheltuieli (MCF).
Tabelul cu valorile maxime ale compensațiilor arată astfel:
| Sursa principală de încălzire | Compensația maximă (februarie-martie 2025) |
|---|---|
| Energie termică | 1 400 de lei |
| Gaze naturale | 1 000 de lei |
| Energie electrică | 1 400 de lei |
| Combustibili solizi | 800 de lei |
Cea mai mare necunoscută a acestui program rămâne metodologia de calcul. Ministerul Muncii susține că utilizarea unei formule bazate pe venituri și costuri reale ale energiei va asigura o distribuție echitabilă a compensațiilor.
În cazul gospodăriilor cu venituri mai mari decât nivelul minim de cheltuieli, Guvernul propune această formulă de calcul:
unde:
- C = valoarea compensației (lei);
- CEPRA = costul energiei în perioada rece a anului;
- PC = procentul de compensare (30%-45%);
- VGL = venitul global lunar al gospodăriei;
- MCF = nivelul minim al cheltuielilor gospodăriei.
Aceasta este, în esență, o formulă regresivă, care reduce compensația pe măsură ce venitul crește. Problema este că nu există o explicație clară privind modul în care s-a stabilit procentul de compensare (PC), iar utilizarea unui factor arbitrar precum „1 + (1 – VGL/MCF)” ridică semne de întrebare.
De asemenea, pentru gospodăriile care folosesc combustibili solizi, se propune o altă formulă:
unde R este raportul dintre cheltuielile pentru resursele energetice și venitul disponibil pentru achitarea energiei.
Această abordare pare corectă la prima vedere, dar nu este clar cum va fi determinată valoarea „R” pentru fiecare gospodărie. Se vor baza autoritățile pe datele oficiale despre venituri? Ce se întâmplă cu gospodăriile care au venituri informale sau instabile? Lipsa acestor detalii lasă loc pentru aplicare inegală și posibil chiar pentru erori de calcul.
Pe hârtie, acest sistem ar trebui să asigure o protecție reală pentru cei mai vulnerabili, dar realitatea ar putea fi alta. Câteva întrebări esențiale rămân fără răspuns:
- Sunt aceste compensații suficiente?
Cu un tarif de 4,1 lei/kWh pentru consumatorii Premier Energy și 4,68 lei/kWh pentru cei de la FEE Nord, o compensație de 1 400 de lei ar acoperi aproximativ 300-350 kWh de energie electrică. Pentru o familie care folosește încălzire electrică, această sumă nu va acoperi decât o parte mică din consumul lunar. - Cum se verifică venitul gospodăriilor?
Deși Guvernul susține că veniturile vor fi verificate în baza declarațiilor oficiale, mulți cetățeni din mediul rural sau din economia informală nu își pot declara exact veniturile. Aceasta ar putea duce la excluderea unor familii care, de fapt, sunt vulnerabile. - Există suficienți bani în buget pentru aceste compensații?
Ministerul Muncii estimează că programul va costa 1,2 miliarde de lei, însă nu este clar dacă această sumă va acoperi toți cei 715.000 de beneficiari. Ce se întâmplă dacă numărul real de solicitanți va fi mai mare? - Cum vor fi distribuite aceste compensații?
Se menționează că plățile vor fi făcute prin Fondul de reducere a vulnerabilității energetice, dar nu este clar cât de rapid vor ajunge banii la consumatori. Dacă distribuția va fi lentă, mulți oameni riscă să rămână cu facturi neplătite și penalizări.
În timp ce Guvernul promite că noul sistem de compensații va fi mai echitabil și mai eficient, există multe întrebări fără răspuns. Formulele de calcul propuse nu sunt suficient de bine explicate, iar metodele de verificare a veniturilor și de distribuție a banilor ridică probleme serioase.
Rămâne de văzut dacă Ministerul Muncii și Protecției Sociale va oferi mai multe clarificări sau dacă realitatea din teren va confirma temerile privind eficiența acestor măsuri.
