Dezvoltat local de către inginerul Nicolae Covalenco, sistemul promite să unească într-un singur pachet producția de electricitate, încălzirea, apa caldă menajeră și răcirea verii, cu o perioadă de recuperare estimată între trei și patru ani, în funcție de izolarea locuinței. Propunerea mizează pe un mix de fotovoltaice clasice, panouri hibride PVT (care produc simultan curent și căldură), colectoare solare termice și o pompă de căldură conectată la un rezervor tampon. În esență, energia produsă pe acoperiș substituie gazul și o parte din curentul cumpărat din rețea, iar surplusul se vinde înapoi în sistem.

Contextul o face relevantă. După doi ani de volatilitate pe piețele de energie, gospodăriile din Republica Moldova caută soluții predictibile, iar electrificarea consumurilor termice cu aport solar a devenit una dintre direcțiile cele mai prudente financiar. Radiația solară locală susține atât producția fotovoltaică, cât și aportul termic, iar pompele de căldură ridică eficiența în sezonul rece. Acesta este și pariul tehnic al lui Nicolae Covalenco: un ansamblu integrat care, odată dimensionat corect, reduce mult dependența de combustibili fosili și stabilizează bugetul familiei.

Autorul indică și un istoric de lucru în teren. În materialele transmise apar proiecte la locuințe private, o grădiniță în raionul Drochia, un centru medical în România și sanatoriul de la Vadul lui Vodă, cu instalații documentate foto: panouri, puffere, tablouri electrice, rezervoare de apă caldă și pompe de căldură. Sunt menționate și premii la competiții și expoziții recente, inclusiv o recunoaștere la nivel internațional. Pentru cititori, toate acestea sunt indicii utile, dar valoarea reală a unei astfel de propuneri se confirmă în exploatare, prin date măsurate și serii de producție pe 12–24 de luni.

Din punct de vedere funcțional, sistemul lucrează simplu pentru utilizator. Ziua, fotovoltaicele și PVT-ul generează curent, iar partea termică încălzește apa din puffer; iarna, pompa de căldură completează necesarul pentru încălzire, iar vara asigură răcirea prin ventiloconvectoare. Un invertor bidirecțional gestionează schimbul cu rețeaua, astfel încât consumul propriu este acoperit cu prioritate, iar restul se injectează. Pe hârtie, rezultatul este un ciclu energetic care acoperă toate nevoile de confort ale unei case obișnuite, cu cost operațional redus.

Pentru o casă de aproximativ 100 m², investiția standard este estimată la circa 16.000 de euro. Producția anuală totală comunicată se ridică la aproximativ 12.000 kWh, din care aproape 4.000 kWh ar fi consumați local, iar în jur de 8.000 kWh ar fi vânduți în rețea, generând venituri de ordinul a 16.000 de lei pe an, în funcție de regulile de decontare aplicabile. În scenariul unei case neizolate, economiile anuale ar ajunge la aproximativ 4.200 de euro, cu o recuperare a investiției în patru ani și un buget inițial care poate urca spre 17.500 de euro. În scenariul unei case izolate, economiile estimate sunt de circa 2.536 de euro pe an, iar amortizarea ar coborî către trei ani, cu o investiție mai redusă, în jurul a 7.500 de euro. Diferențele provin atât din necesarul termic mai mic al casei bine izolate, cât și din configurația efectivă a echipamentelor.

În practică, consistența economică depinde de câteva variabile-cheie. Prețurile la energie utilizate în calcule trebuie clarificate, la fel cursul valutar și tarifele rețelei. Modul de remunerare a surplusului injectat poate influența puternic venitul anual, iar un scenariu conservator este recomandat în simulările financiare. Tot aici intră și costurile totale de proprietate: durata de viață a invertorului și a compresorului pompei de căldură, înlocuirea periodică a agentului termic din circuitul solar, filtrele și mentenanța anuală. Un plan de service local, cu garanții și timpi de intervenție cunoscuți, face parte din ecuația reală a economiilor.

La nivel tehnic, rămân câteva întrebări legitime pentru orice cumpărător: puterea PV și PVT propusă, suprafața colectoarelor termice, modelul și SCOP-ul pompei de căldură în regim local, temperaturile de tur necesare pentru radiatoare versus ventiloconvectoare, precum și compatibilitatea cu instalația existentă. Pentru o evaluare onestă, recomandarea este ca fiecare ofertă să vină cu calcule personalizate pe locuință, cu ipotezele explicite, plus exemple de producție din proiecte similare monitorizate cel puțin un an.

Pe fond, soluția propusă de Nicolae Covalenco se aliniază tendinței de electrificare a locuințelor și de maximizare a autoconsumului. Cifrele prezentate sunt ambițioase și atractive în contextul actual, iar integrarea într-un singur pachet a producerii de electricitate, căldură și răcire este un argument practic pentru utilizator. Următorul pas ține de transparență: publicarea unor fișe de performanță pe termen lung pentru proiectele existente ar ajuta publicul să compare oferte „pe aceeași bază” și ar consolida încrederea într-o tehnologie dezvoltată local, cu potențial de scalare.