Mâine, vineri, 14 noiembrie, în clădirea Guvernului Republicii Moldova are loc o întâlnire care spune multe despre direcția în care se mișcă țara la capitolul energie. Ministerul Energiei invită la aceeași masă operatori de rețea, autoritatea de reglementare și partenerii externi pentru a prezenta și a discuta Programul de transformare digitală a domeniului energetic pentru anii 2026–2030. Documentul a fost aprobat de Guvern la 8 octombrie 2025, iar reuniunea de mâine deschide etapa în care ideile ies din pagină și încep să se vadă în practică.
La prima vedere, sintagma „transformare digitală a energiei” pare tehnică și distantă. În realitate, programul are legătură directă cu viața de zi cu zi: cu factura la lumină, cu modul în care aflăm informații de la furnizor, cu felul în care statul pregătește rețeaua pentru tot mai multe panouri solare și pentru consum tot mai mare. În esență, planul propus pentru perioada 2026–2030 spune așa: sectorul energetic nu mai poate funcționa doar cu hârtii, telefoane și tabele separate, ci are nevoie de o „coloană vertebrală” digitală comună, prin care datele circulă ușor, în siguranță și ajută la decizii mai bune.
Programul trasează câteva direcții clare. Instituțiile din energie trebuie să folosească sisteme compatibile între ele, astfel încât datele să nu rămână blocate în câte un colț de rețea. Raportarea către stat trece treptat pe format complet digital. Relația cu consumatorul se mută tot mai mult în mediul online, cu conturi personale, notificări, facturi electronice și informații prietenoase despre consum. În paralel, infrastructura digitală a sectorului se întărește din punct de vedere al securității cibernetice, într-un context în care atacurile asupra sistemelor critice nu mai țin doar de filme, ci și de realitate.
Anii 2025–2026 sunt gândiți ca o fază de bază. Instituțiile își pun la punct limbajul comun al datelor, clarifică ce raportează și cui, își actualizează regulile pentru protecția sistemelor informatice și extind treptat serviciile digitale pentru clienți. Pentru public, schimbarea se vede în primul rând printr-o comunicare mai clară, acces la informații din surse oficiale, mai puține drumuri la ghișeu și mai mult control asupra propriului consum.
A doua parte a perioadei, 2027–2030, aduce un nivel mai ridicat de ambiție. Programul deschide drumul pentru instalarea pe scară largă a contoarelor inteligente, pentru utilizarea inteligenței artificiale în analiză și pentru o platformă națională de date energetice. În loc de citiri rare ale contorului și facturi greu de descifrat, consumatorul va avea acces la informații aproape în timp real. Poate urmări cum se schimbă consumul pe ore, își poate ajusta obiceiurile și poate compara oferte. Pentru operatori, datele detaliate înseamnă depistarea mai rapidă a pierderilor și o planificare mai atentă a investițiilor în rețea.
Un element important, aflat pe agenda zilei de mâine, este Registrul Național al Locurilor de Consum. Imaginați-vă o listă unică, clară, în care se regăsește fiecare apartament, casă sau întreprindere conectată la rețea. O astfel de evidență ajută la schimbarea furnizorului fără blocaje, la identificarea zonelor cu probleme și la direcționarea sprijinului pentru familiile vulnerabile. Alături de acest registru, Programul prevede o Platformă Națională de Management Energetic. Aceasta funcționează ca un „centru de comandă” digital, în care ajung date din întreg sectorul, se ordonează și se transformă în rapoarte și analize pentru minister, regulator și operatori.
Ministrul și echipa sa discută împreună cu operatorii și partenerii externi cum arată, în realitate, colaborarea pe următorii ani. PNUD Moldova oferă suport printr-un program dedicat tranziției energetice juste, cu finanțare din partea Guvernului Italiei. Reprezentanții acestor instituții vorbesc despre motivele pentru care au ales să susțină digitalizarea energiei în Republica Moldova și despre experiențe din alte țări din care se pot lua idei utile și adaptate contextului local.
Agenda zilei de mâine urmează ritmul unui eveniment de lucru, dar atmosfera se anunță mai degrabă de dialog deschis decât de ședință rigidă. Dimineața începe cu înregistrarea invitaților și o cafea, un moment în care oamenii din sector se reîntâlnesc, schimbă impresii și își clarifică așteptările. Urmează deschiderea oficială, cu mesajul Ministerului Energiei și al partenerilor internaționali, apoi prezentarea Programului și a planului de punere în aplicare pentru perioada 2026–2030. În această parte, participanții află care sunt etapele, cine răspunde de fiecare măsură și de unde pot veni banii necesari.
După partea de prezentare intră în scenă discuțiile aplicate. Reprezentanți ai ministerului, ai Programului JET și ai operatorilor analizează ce înseamnă, în practică, rolurile și responsabilitățile. Cum ajunge o idee din Program să devină sistem informatic real? Cine administrează platformele? Ce reguli noi apar pentru protejarea datelor? Ce fel de specialiști trebuie formați sau aduși în instituții? Întrebările de acest tip își găsesc loc în sesiunea de întrebări și răspunsuri, unde participanții pot ridica probleme concrete și pot propune soluții.
Ziua se încheie cu un prânz de networking. Nu este doar o pauză, ci un spațiu în care oamenii din instituții diferite pot discuta mai relaxat, pot contura idei de colaborare și pot stabili contacte directe. Pentru un program atât de complex, relațiile de lucru dintre oameni cântăresc uneori la fel de mult ca deciziile scrise în documente.
Dincolo de programul strict al zilei, inițiativa de transformare digitală a energiei are o miză clară pentru societate. Republica Moldova dorește un sector energetic mai sigur, mai transparent și mai eficient. Digitalizarea nu este un scop în sine, ci un mijloc prin care pierderile scad, investițiile se planifică mai bine, sursele regenerabile se integrează mai ușor, iar consumatorul primește servicii mai apropiate de standardele europene.
