Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a vorbit în cadrul celei de-a șasea reuniuni a Parteneriatului pentru Cooperare Energetică Transatlantică (P-TEC), la care a participat la invitația Consiliului Transatlantic, alături de înalți oficiali din SUA, Secretarul de Stat pentru Energie, Chris Wright și Secretarul de Stat pentru Afaceri interne, Doug Burgum.

La Atena, mesajul Moldovei a fost clar: țara intră într-o nouă etapă de integrare energetică regională. Chișinăul anunță trei noi proiecte de interconectare cu România și Ucraina – liniile Vulcănești–Smârdan, Comrat–Smârdan și Vulcănești–Artsyz. Aceste conexiuni extind rețeaua regională, pregătesc integrarea noilor capacități regenerabile și transformă Moldova din punct terminus de consum în nod activ pe harta energetică a Europei.

Junghietu a transmis, în fața partenerilor euro-atlantici, că dependența de gazul rusesc ține deja de trecut. Moldova își acoperă necesarul de gaze de pe piețele internaționale și își schimbă statutul: din consumator vulnerabil într-un contributor la stabilitatea energetică europeană. Mesajul se aliniază cu pașii concreți de infrastructură: linia Vulcănești–Chișinău (400 kV) se apropie de final, cu un grad de realizare de circa 90% și termen de punere în funcțiune până la sfârșitul acestui an, iar interconectarea Bălți–Suceava este programată pentru 2027.

Arhitectura financiară a acestor proiecte confirmă interesul strategic al partenerilor. Uniunea Europeană acoperă printr-un grant de 15,4 milioane de euro o parte importantă a costurilor pentru Vulcănești–Chișinău, în timp ce Statele Unite oferă un grant de 130 milioane de dolari pentru linia Strășeni–Gutinaș (400 kV), interconectare care adâncește integrarea Moldovei în piața energetică europeană și întărește securitatea regională.

Pe axa cooperării cu Ucraina, Chișinăul mizează pe linia Bălți–Dnestrovsk Power Plant (330 kV), inclusă în lista Proiectelor de Interes al Comunității Energetice (PECI). Această linie ridică capacitatea de transfer între cele două state și reduce riscurile de aprovizionare într-o regiune marcată de instabilitate geopolitică.

Digitalizarea devine al doilea pilon al transformării. Programul național de contorizare inteligentă, dezvoltat cu sprijinul Guvernului Italiei și al UNDP, prevede instalarea a 60.000 de contoare inteligente până în 2027. Proiectul face trecerea de la o infrastructură greoaie, centrată pe furnizor, la una modernă, flexibilă și orientată spre consumator, în linie cu practicile din piețele europene mature.

În același tablou se înscrie și rolul Moldovei în Coridorul Vertical de Gaze, care leagă Grecia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina. Coridorul permite fluxuri bidirecționale de gaze naturale și oferă o alternativă la rutele tradiționale din Est. Pentru Chișinău, participarea în acest lanț înseamnă acces la surse diversificate, dar și poziționare pe un culoar regional cu mize comerciale tot mai mari.

Toate aceste mesaje au fost livrate în cadrul P-TEC, platformă coordonată de Departamentul Energiei al SUA, care reunește Statele Unite, 24 de țări europene și Uniunea Europeană. Inițiativa oferă statelor din Europa Centrală și de Est sprijin pentru construirea unor sisteme energetice accesibile, fiabile și sigure, cu accent pe securitate energetică, infrastructură critică și reziliență cibernetică.

Pentru Moldova, P-TEC funcționează ca un accelerator de integrare: creează acces la expertiză tehnică, finanțare, dar și la un cadru politic în care proiectele de interconectare devin parte a unei strategii regionale, nu doar investiții izolate. Participarea constantă la reuniunile P-TEC — de la primele forumuri ministeriale până la întâlnirea de la Atena — arată că Chișinăul își mută discuțiile energetice de la nivel defensiv, de criză, la unul ofensiv, de poziționare și influență.