Ministerul Energiei a completat, în sfârșit, locurile rezervate societății civile în Comisia de licitații pentru producătorii eligibili mari. Procesul a pornit acum câteva luni, după apeluri insistente din zona ONG și a experților din energie, care au cerut transparență și implicare publică reală în procedurile legate de noile capacități eoliene.
Astăzi avem două nume confirmate. Mariana Hîncu intră ca membru plin, iar Dumitru Braga ca membru supliant. Au fost nouă dosare depuse, iar selecția a inclus verificarea eligibilității, interviuri și o evaluare a motivației, integrității și experienței în domeniu. Pozițiile sunt neremunerate, așa că rămâne de văzut cât timp vor putea aloca membrii civili unui proces care, în mod tradițional, consumă multă atenție și răbdare.
Comisia funcționează în contextul celei de-a doua runde de licitații pentru proiecte eoliene mari, runda în care statul scoate la mezat până la 170 MW de capacitate eoliană, cu obligația instalării a minimum 44 MWh de stocare. Unii investitori aleg sisteme de acumulatori, alții combinații hibride, iar statul urmărește să rezolve prin acest mecanism eterna problemă a variațiilor de producție. Prețul garantat pentru energia livrată nu poate depăși 1,44 lei/kWh, plafon stabilit de ANRE, iar câștigătorii vor fi cei care reușesc să propună oferte cât mai competitive sub acest nivel.
Calendarul oficial al licitațiilor este deja public. Investitorii pot depune oferte în martie 2026. Evaluarea și anunțarea câștigătorilor sunt programate pentru iunie același an. Pare mult până atunci, dar în lumea proiectelor de energie regenerabilă un an trece repede, iar pregătirea dosarelor tehnice și financiare nu este un exercițiu simplu.
Miza acestor licitații este însă mult mai mare decât un set de MW noi. Ministerul estimează că noile proiecte ar putea ridica ponderea energiei regenerabile în mixul național cu aproape șase puncte procentuale. Dacă adăugăm și rezultatele primei runde, energia eoliană ar urma să acopere peste o treime din obiectivul național pentru 2030. Plus o reducere de 1,4 milioane tone CO₂, echivalentul emisiilor a sute de mii de mașini. Dincolo de cifre, vorbim despre o resursă pe care Moldova o are din plin: vântul.
