Ministerul Energiei vrea să scutească Întreprinderea de Stat Moldelectrica de la plata dividendelor către bugetul de stat, lansând pe 11 iunie 2025 o consultare publică de cinci zile pentru proiectul de Hotărâre a Guvernului care pune în practică această măsură.
În mod obișnuit, Moldelectrica virează la sfârșitul fiecărui exercițiu financiar o parte din profitul net sub formă de dividende, deoarece statul este unicul acționar. Scutirea ar însemna că profitul rămâne integral în conturile companiei și poate fi reinvestit fără birocrația unui credit nou și fără a crește datoria publică. Din punct de vedere contabil, măsura echivalează cu o capitalizare internă: statul renunță temporar la venituri pentru a transforma profitul companiei în sursă de finanțare directă a proiectelor de rețea.
Contextul financiar explică de ce Ministerul Energiei consideră această derogare necesară. După un an 2022 în care Moldelectrica a raportat o pierdere netă de 104,3 milioane lei, compania a revenit pe profit în 2023, înregistrând un rezultat pozitiv de 272,1 milioane lei. În paralel, Planul de Dezvoltare a Rețelelor Electrice de Transport 2025–2034 prevede investiții de peste opt miliarde de lei în linii aeriene de 330 kV și 400 kV, stații STATCOM, digitalizare și echipamente de protecție, iar fiecare proiect necesită o contribuție proprie minimă din partea Moldelectrica pentru a accesa finanțare externă.
Un exemplu grăitor este interconexiunea de 400 kV Bălți–Suceava, finanțată cu până la 32 milioane euro împrumut suveran și 15,4 milioane euro grant BERD; contractele stipulează cofinanțare din surse proprii ale operatorului de transport. Dacă dividendele nu mai sunt plătite către buget, Moldelectrica poate acoperi această contribuție fără a solicita tarife mai mari de transport sau garanții suplimentare de stat, accelerând calendarul lucrărilor care susțin sincronizarea deplină cu ENTSO-E.
Beneficiile se văd pe mai multe planuri. Pentru consumatori, retenția profitului reduce presiunea monetară asupra tarifului de transport, pentru că investițiile se fac cu bani existenți, nu din împrumuturi scumpe ce trebuie amortizate prin facturi. Pentru securitatea energetică, lucrările de întărire a rețelei cresc stabilitatea fluxurilor, reduc pierderile tehnice și sporesc capacitatea de integrare a energiei regenerabile, în special din sudul țării. Pentru economie, fiecare milion reinvestit generează locuri de muncă pe șantier și comenzi pentru industrie, ceea ce înseamnă că o parte din veniturile fiscale sacrificate de buget se întorc ulterior sub formă de TVA și impozite suplimentare.
Asta înseamnă un pariu pe randamentul social al investițiilor versus randamentul fiscal imediat. Statul acceptă să încaseze mai puțini bani azi pentru a obține o rețea mai fiabilă mâine și pentru a evita costuri mai mari cu energia importată sau cu întreruperile de curent. Riscul major rămâne disciplina corporativă: fără presiunea distribuirii profitului, Moldelectrica trebuie monitorizată strict de Ministerul Energiei, de Consiliul de Administrație și de ANRE, astfel încât fiecare leu reținut să fie cheltuit doar pe proiecte aprobate în Planul de Dezvoltare și nu pe cheltuieli curente sau investiții cu rentabilitate discutabilă.
Dacă proiectul de hotărâre va fi adoptat, Moldelectrica va putea păstra profitul din 2024 și, probabil, din următorii ani critici ai programului investițional, reducând dependența de împrumuturi și scurtând timpul de implementare a lucrărilor strategice. Pentru buget, pierderea dividendelor este limitată și reversibilă, în timp ce beneficiile potențiale pentru securitatea energetică sunt substanțiale. Miza nu este doar un exercițiu contabil, ci capacitatea Republicii Moldova de a-și moderniza rapid infrastructura de transport al energiei într-un moment în care integrarea europeană și tranziția verde nu mai pot fi amânate.